Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Zilele Coșteiului - 2011

Au avut cu ce se mândri, lăuda şi aniversa... 

Pe parcursul celor patru zile, gazdele împreună cu Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, au organizat două sesiuni ştiinţifice, iar singuri alte câteva, majoritatea organizate la Casa de Cultură, complet reamenajtă, printre care şi "Ziua bănăţenilor de pretutindeni", manifestare pe care coşteienii şi-ar dori să devină una tradiţională   

Lansarea "Monografiei Coşteiului, 1361-2011" 

Fără doar şi poate, una din manifestările semnificative ale "Zilelor Coşteiului 2011", organizată în prima zi a Marelui Festival, a fost lansarea "Monografiei Coşteiului, 1361-2011", a autorilor Mariana Stratulat şi Marin Gaşpăr, apărută sub sigla Editurii "Libertatea"- colecţia monografii, o realizare pe care coşteienii o meritau, o carte "care trebuie să-şi găsească locul în fiecare bibliotecă de la noi, o carte adevărată despre cine am fost, şi cine suntem...", după cum a spus, printre multe altele, în prezentarea sa, mr. Marcel Drăgan, despre realizarea în cauză. Desigur că despre monografia în cauză, realizată într-o tehnică grafică atractivă, copertată, vor vorbi şi scrie, pe parcursul lunilor care urmează, mulţi din cei vizaţi, fiindcă în cele 426 de pagini, cu multe fotografii vechi şi mai noi, documente autentice, material repartizat în câteva capitole semnificative şi bine concepute, cu multe portrete şi biografii ale coşeteienilor care au lăsat urme adânci în istoria şi cultura satului de pe Valea Căraşului, însă şi a minorităţii noastre ca întreg, fiindcă unele din evenimentele care s-au organizat şi desfăşurat în acest sat, "ne-au atins pe toţi"... Ceea ce vă putem spune noi acum, este că vă recomadăm sincer, şi din tot sufletul să procuraţi şi răsfoiţi agale cartea de faţă... Cu pasiune aparte, poate chiar prea timid şi modest, despre munca de luni la rând, despre munca lor de pionerat în acest domeniu, despre dragostea şi pasiunea pe care au depus-o în realizarea "unei cărţi de vizită a satului lor", care fără doar şi poate poate fi completată cu încă multe alte detalii şi lucruri,  au vorbit autorii acesteia, Mariana şi Marin, cărora publicul spectator le-a adus mulţumiri, prin aplauzele îndelungate, cum se spune: "la scenă deschisă"! Este o carte, un document cu care coşteienii se pot mândrii şi lăuda de acum încolo, pe lângă multe altele.

Festivitatea lansării "Monografiei Coşteiului, 1361-2011" a fost inaugurată de preşedintele şi vicepreşedintele Comunităţii  Locale, Lavinel Pitic şi Marin Meici, care au urat un bun venit şi o şedere plăcută tuturor celor prezenţi, acordând, la finalul lansării Monografiei, câteva diplome, realizate şi concepute aparte pentru evenimentele coşteienilor, unor instituţii şi indivizi, care "şi-au adus sprijinul cuvenit, după posibilităţi, şi cum au ştiut", la realizarea "Monografiei Coşteiului, 1361-2011", printre care se găsesc Casa de Presă şi Editură "Libertatea" şi ziariştii acesteia, Mariana Stratulat şi Radomir Munćan. Despre rolul Editurii şi Bibliotecii de monografii, almanahuri, caiete - MAC, întemeiată în anul 1989, şi sprijinul acesteia autorilor şi satelor implicate la apariţia unor astfel de cărţi, a vorbit Nicu Ciobanu, directorul C.P.E. "Libertatea". 

Două sesiuni ştiinţifice de importanţă majoră pentru noi toţi! 

Prezenţa unui număr însemnat de coşteieni, oameni versaţi în domeniu şi oaspeţi din România, care au urmărit u deosebit interes ceea ce au realizat românii de pe aceste meleaguri pe parcursul deceniilor şi secolelor, confirmă că Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina a "simţit momentul" pentru organizarea a două sesiuni ştiinţifice (în 4 şi 5 august), legate direct sau indirect de jubileele marcate şi aniversate de coşteieni în cadrul Marelui Festival - 650 de ani de la prima atestare documentară a Coşteiului, Centenarul Şcolii cu opt clase la Coştei şi 100 de ani de la fondarea Casei de Cultură. Nu miră deci de ce temele propuse şi realizate de Institut, moderate de Igor Ungur şi Alina Iorga, cu aportul lui Costa Roşu, care a făcut o prezentare succintă a Institutului, cu denumiri semnificative: "650 de ani de la prima atestare documentară a Coşteiului" şi "275 de ani de învăţământ românesc în Voivodina", a inclus câteva domenii care cu siguranţă merită atenţia noastră a tuturor, şi în primul rând al specialiştilor din domeniu, despre care au vorbit: Marin Meici, coordonatorul marcării jubileului în cauză ("650 de ani de atestare documentară a Coşteiului"), dr. Mircea Măran ("Un scurt istoric al Coşteiului"), dr. Niţă Frăţilă ("Itinerarul european al unei melodii multitradiţionale"), Daniela Barbu ("Viaţa culturală la Coştei"), Mariana Stratulat ("Trupa de Teatru "Neica" din Coştei"), prof. Rodica Almăjan ("Învăţământul românesc din Banatul sârbesc, cânvda şi acum"), prof. Mircea Boldovină ("Centenarul Şcolii cu opt clase din Coştei") şi Igor Ungur ("Revista pedagogică "Educatorul"). Desigur că un moment aparte, în cadrul celei de-a doua sesiuni ştiinţifice, la avut lansarea cărţii - un studiu monografic, intitulat "Învăţământul românesc din Voivodina", al profesoarei Rodica Almăjan, apărut la Editura ICRV, la începutul acestui an, despre care au vorbit Aleksandra Djurić-Milovanović şi Camelia Bugar. 

Centenarul Şcolii cu opt clase la Coştei 

Evenimentul a fost marcat la Casa de Cultură complet reamenajată şi restaurată, dotată cu scaune corespunzătoare, peste 300 la număr, cadoul Consiliului Judeţean Caraş-Severin, în faţa sălii arhipline, generaţiei tinere de coşteieni, celei care vine şi păşeşte sigur şi mândru pe cuceririle celor de odinioară, revenind "sarcina să iaugureze scena şi sala", prezentând un program cultural-artistic, aşa cum doar ei ştiu şi pot. Au venit prinţii să-şi vadă odraslele, bunicii şi bunicile nepoţii şi nepoatele, au venit rudele, prietenii părinţilor, conducerea satului, preotul, oaspeţii şi invitaţii.... Festivitatea a început cu un scurt istoric al celor 100 de ani parcurşi, prezentat de directorul Şcolii, prof. Mircea Boldovină, după care în aplauzele sincere ale publicului şi-au etalat talentul copii de la Grădiniţă şi ciclul I-VIII, din Coştei şi Voivodinţ, în frunte cu crainici şi moderatorii programului, Rebeca Iencea şi Patriţia Căilean, instruţi cu multă dragoste şi pasiune părintească de Ionel Panciovan, Marcel Novac, Veronica Ştefan, coordonatorul programului, Violeta Stupar, Ionel Iencea şi Lucian Stepan. A fost o adevărată revelaţie pentru toţi, iar cântecul final "Mulţi ani trăiască...", fredonat de toţi cei din sală, ne spune totul. Să nu uităm să amintim şi faptul că evenimentul aniversar a fost şi un bun prilej pentru Radomir Munćan să ofere Şcolii un complet de cărţi, pentru "completarea" Bibliotecii proprii (deocamdată 123, iar restul de 77, până la cifra de 200, cât şi-a propus -100 pentru primul centenar şi 100 pentru anii ce vin, vor în cel mai scurt timp), cărţi pe care le-a strâns cu prietenii şi cunoscuţii din Reşiţa, aşa cum a făcut şi acum un an şi ceva pentru noua şcoală din Râtişor, când a îmbogăţit Biblioteca acesteia cu 280 de titluri, în genere cu ajutorul familiilor Nichifor şi Băloiu! 

Sfinţirea şi inaugurarea Casei de Cultură 

Acum când s-au împlinit 100 de ani de la fondarea Casei de Cultură, şi când după restaurarea completă cu ajutorul mijloacelor proviniale şi comunale, arată cum de fapt trebuie să arate un hram al culturii, generaţia de azi şi de mâine a coşteienilor, oaspeţii şi invitaţii acestora au asistat, pe 6 august la rugăciunea de binecuvântare a hramului culturii, oficiată de preoţii Gheorghe Ianeş, Cornel Juică şi Aurel Străin, parohul Coşteiului, prezentând şi "un scurt istoric" al fondării Casei de Cultură acum un secol! Hramul culturii cu care coşteienii se vor mândrii de acum încolo, a fost inaugurat de secretarul provincial pentru Cultură, Milorad Djurić, care a fost însoţit de preşedintele şi adjunctul preşedintelui Comunei Vârşeţ, Čedomir Živković şi Mirko Dobrosavljević, respectiv deputatul în Parlamentul Voivodinei, Ion Adam din localitate, cărora a urat un bun venit şi cuvinte de mulţumire pentru întregul ajutor oferit, Lavinel Pitic, preşedintele Consiliului Comunităţii Locale, care a menţionat faptul că de fiecare dată se vor găsi mijloace pentru un mediu multicultrural, pentru adaptarea şi amenajarea unor astfel de clădiri multifuncţionale, în care există activitate culturală, aşa cum există la Coştei, promiţând, atât el, cât şi preşedintele Comunei, că pentru astfel de manifestări, jubilee şi activităţii la promovarea culturii, obiceiurilor şi identităţii naţionale, întotdeauna se vor găsi mijloace. Čedomir Živković a ţinut în mod aparte să-i mulţumească lui dr. Sorin Frunzăverde, preşedintele C.J.C.S. pentru donaţia importantă oferită coşteienilor, confirmând încă odată, prietenia neasămuită dintre Judeţul Caraş-Severin şi Comuna Vârşeţ, şi nu în ultimul rând ansamblelor şi localităţilor din România, care au venit la Festival.    

"Ziua bănăţenilor de pretutindeni" 

Manifestarea care să vrea a deveni una tradiţională pe perioada estivală la Coştei, a debutat anul acesta cu două manifestări - una gastronomică: pregătirea gulaşului de porc, şi alta sportivă: turneu de minifotbal, deşi ambiţiile au fost mult mai mari, dar manifestările, jubileele şi Marele Festival, care s-au derulat ca pe banda rulantă, şi-au spus cuvântul!  La concursul de pregătire a gulaşului de porc (Comunitatea Locală a asigurat doi porci de câte 100 de kilograme), în concurs, "coordonat şi supravegheat" de Craiu Titus, preşedintele Asociaţiei Vânătorilor, s-au înscris 16 echipe din: Oraviţa, Deta, Moraviţa, Coşteiu, Reşiţa, Timişoara - România, respectiv: Iablanca, Vârşeţ, Grebenaţ, Straja, Mesici, Sân-Mihai, Bariţe, Coştei - Banantul Sârbesc, a fost urmărit de "un juriu de specialitate", în frunte cu mr. Marcel Drăgan, secretarul C.N.M.N.R., care a desemnat câştigătorii, cărora au revenit trofee aparte, tuturor participanţilor oraganizatorii asigurând diplome de participare. Primele trei locuri au fost ocupate de: Straja, Bariţe şi Mesici, concursul încheindu-se, aşa cum se şi cuvine, cu masa comună şi "degustarea în masă" a specialităţii pregătite, după reţeta ficăruia în parte. De servirea şi găzduirea concurenţilor, care s-au distrat, "ostănit şi asudat", s-a îngrijit Firma "Dolines" din Timişoara, patron dr. Aurică Lupei. 

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank