Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Vršac - Biblioteca Orășenească

Instituţie cu vechi tradiţii culturale şi istorice

 

La ora actuală, Biblioteca Oraşului dispune de peste 200.000 de unităţi, fapt care o situează printre cele mai importante instituţii de acest gen din Voivodina şi Serbia. În fondul de carte se găsesc cărţi şi manuale scrise în limbile sârbă, germană, maghiară, română, latină..., însă şi în alte câteva limbi de uz mondial din toate domeniile. Printre acestea o importanţă aparte o au cele peste 5.000 de unităţi - cărţi şi manuscrise vechi şi rare, unele datând din secolul al XV-lea. În urmă cu doi ani, cu prilejul jubileului de 120 de ani de existenţă a Bibliotecii, a văzut lumina tiparului "Monografia Bibliotecii Oraşului" - autor, Dušan Belča (Duşan Belcea), care cuprinde perioada secolului al XIX-lea şi până în zilele noastre, de-altfel ani în şir directorul acestei instituţii prestigioase şi autorul mai multor cărţi şi publicaţii, privind istoria, cultura, personalităţile..., acestui orşa vechi cu lungi tradiţii culturale şi istorice, şi bun cunoscător al evenimentelor şi tradiţiilor culturale ale minorităţii române din acest spaţiu.

Denumirea Monografiei în original este: "Spomenica Gradske biblioteke u Vršcu 1887-2007" şi prezintă o contribuţie aparte la istoria oraşului.

 

Biblioteca Oraşului are o semnificţie aparte pentru vârşeţeni şi nu numai! În clădirea acesteia, în sălile de lectură, care sunt zilnic, am zice neîncăpătoare, pentru cei ce răsfoiesc presa cotidiană şi anumite cărţi cât şi pentru elevii de toate generaţiile care vin să-şi completeze cunoştinţele şi să răsfoiască ceea ce nu pot achiziţiona acasă. Biblioteca şi încăperile acesteia la parter şi etaj au fost dintotdeauna locul de întâlnire a intelectualilor şi cărturarilor din zonă, loc în care dezbăteau despre cultură, artă, istorie, învăţământ, educaţie şi literatură. Tradiţia continuă cu fast-ul vremurilor de demult, astfel că şi în zilele noastre iubitorii de carte se adună în incinta Bibliotecii, unde îşi regăsesc liniştea şi pacea sufletească, biblioteca fiind şi un loc de lansare a cărţilor nou apărute a scriitorilor şi poeţilor, însă şi spaţiu expoziţional pentru nu puţinii artişti plastici care trăiesc în acest oraş. Matineurile şi seratele literare sunt şi în zilele noastre manifestări spirituale şi culturale atractive, iar invitaţii, conferenţiarii promotorii... sunt oameni apreciaţi nu numai în ţara noastră, ci şi în afara graniţelor acesteia.

Cele menţionate sunt doar o parte din dialogul nostru purtat cu doamna Darinka Mihajlović, directora Bibliotecii pe care pentru început, am rugat-o să ne prezinte un scurt istoric al Bibliotecii, o clădire de o rară frumuseţe arhitecturală, situată în zona centrală a oraşului, care se reamenajează complet pentru a recăpăta spiritul oraşului de odinioară:

 

Date istorice

 

Biblioteca Orăşului Vârşeţ a fost înfiinţată în anul 1887 ca Bibliotecă publică, care a fost inaugurată la 15 ianuarie 1888. Fondatorul şi primul bibilotecar a fost Felix Mileker (1858-1942), cunoscut istoric, arheolog, cercetător şi autor a mai multor titluri de cărţi şi studii ştiinţifice, şi directorul Muzeului Oraşului timp de aproximativ patru decenii. După înfiinţarea Muzeului Oraşului în anul 1897 şi până în 1947, Bibiloteca Orăşănească şi Muzeul funcţionau ca o singură instituţie, sub acelaşi "acoperiş", iar din anul 1947 ca instituţii de sine stătătoare, a căror activităţi sporesc pe zi ce trece.

Înainte de a fi înfiinţată Biblioteca Oraşului, la Vârşeţ funcţionau câteva biblioteci mai mici. Cu greu se poate stabili data precisă a înfiinţării acestora, perioada de funcţionare şi capacitatea lor. Din izvoarele scrise descoperim că deja în anul 1820 a fost înfinţată Sala de lectură, care în anul 1846 devine cunoscută sub denumirea de Sala de Lectură Sârbească din Vârşeţ. În anul 1882 se înfiinţează Sala de Lectură a Muncitorilor, iar din anul 1886 este cunoscută sub denumirea de "Biblioteca Învăţătorilor". Una dintre cele mai importante biblioteci din perioada aceea este Biblioteca Sârbă a Meseriaşilor, pe care a înfiinţat-o cunoscutul socialist şi publicist vârşeţean Laza Nančić (1884), numele căruia îl poartă azi Societatea Cultural-Artisitică a populaţiei majoritare sârbă din oraş, însă şi una din străzi. Caracteristic pentru aceste biblioteci a fost faptul că au avut un rol educativ-instructiv, deoarece aici s-au organizat cursuri, prelegeri şi dezbateri pe teme diferite. Incintele bibliotecilor amintite au fost sediul unor manifestări caracteristice pentru perioada funcţionării acestora şi în primul rând pentru organizarea seratelor literare. În paralel au funcţionat şi unele biblioteci menite populaţiei germană şi maghiară, fiindcă oraşul şi zona au fost dintotdeauna caracteristice prin multinaţionalitatea şi multiconfesionalitatea locuitorilor săi care şi-au putut exprima liber limba, cultura şi tradiţiile proprii. Să nu uităm să amintim şi faptul că pe timpul acela, în Vârşeţ funcţionau şi unele biblioteci particulare a oamenilor înstăriţi, cărturari şi buni cunoscători ai evenimentelor culturii şi tradiţiilor în această parte a Europei, printre care amintim Biblioteca lui Josip Novak, a familiei Cijuk, a lui Đorđe Nečić şi Andra Lukić, a căror cărţii se pot fi răsfoite azi din rafturile Biblioteci Oraşului.

 

Fondul de carte

 

În ceea ce priveşte fondul de carte trebuie să menţionăm că cea mai veche carte a bibliotecii cuprinde scrisorile pedagogice şi datează din anul 1496. Pe lângă această carte, trebuie să amintim şi cele 9 cărţi din biblioteca particulară a lui Jovan Sterija Popović, "părintele dramei sârbeşti", prima ediţie a basmelor lui Dositej Obradović, carte pe care Dositej însuşi a trimis-o lui Josif Jovanović, "Nomakanon-ul" tipărit în anul 1646, precum şi "Dreptul Şeriat", care datează din secolul al XVII, din perioada turcească. Se păstrează şi Cronica oraşului "Villa Casteioni", scrisă în perioada anilor 1424 - 1670. În Biblioteca Oraşului există peste 200.000 de titluri de carte, dintre care 5000 de cărţi vechi şi rare, marea majoritate fiind tipărite la Vârşeţ. În fond există în jur de 20.000 de reviste, magazine şi buletine periodice: "Vojvodina", "Budućnost", "Rodoljub", "Banatski list", "Pogled", "Banaćanka", "Nova zora", "Bubanj", "Vršačka kula", săptămânal care apare şi azi, în care cu regularitate şi o pagină în limba română... Pe lângă cele amintite, există şi un fond bogat de manuscrise şi periodice în limbile: germană, maghiară şi română, un loc aparte revenind "Nădejdii" şi săptămânalului "Libertatea". Biblioteca Oraşului colaborează cu comunităţiile locale, iar drept dovadă amintim doar faptul că un număr însemnat de cărţi în limba română au fost donate Comunităţii Locale din Sân-Mihai (Locve).

În cadrul biblioteci funcţionează despărţămintele pentru copii şi adulţi. Fondul de cărţi menit copiilor depăşeşte 35.000 de unităţi, beletrisitica cuprinde aproximativ 68.000 de unităţi, fondul de cărţi ştiinţifice 10.000 de unităţi... Există şi fonduri de carte în limbile germană, maghiară, română, engleză, rusă, franceză, latină... Nici fondul cărţilor în limba română - 3.087 de unităţi nu este de subapreciat!

Conform celor spuse de directoarea acestei instituţii prestigioase, cărţile în limba română în general sunt folosite ca lectură şcolară de către elevii de la Liceu şi studenţii de la Şcoala Înaltă pentru Educatoare, iar printre numărul însemnat de pensionari care zilnic poposesc în încăperile Bibliotecii, le este interesant să răsfoiască numerele vechi ale "Nădejdii" şi săptămânalului "Libertatea". Vorbind despre fodnul de carte în limba română printre unităţi, în general, predomină clasicii români, iar numărul titlurilor apărute în ultimii ani, ale scriitorilor contemporani este redus. Conform celor menţionate, ultima carte în limba română donată Bibliotecii, cea a profesorului dr. Eugen Cinci "Consonanţe vârşeţene", directoarea sperând că pe parcursul acestui an fondul se va îmbogăţi şi cu alte titluri în limba română, atât a autorilor care scriu şi creează în limba maternă în ţara noastră cât şi cunoscuţilor poeţi şi scriitori din România. Interlocutoarea noastră speră şi într-o colaborare mai strânsă cu instituţii similare din România, însă şi cu autori de prestigiu din ţara vecină.

Biblioteca Orăşului se mândreşte şi cu faptul că la ora actuală are peste 120.000 de membrii activi şi cititori în Comunele Vârşeţ, Alibunar, Plandişte şi Biserica Albă, şi speră că într-o bună zi îşi va relua activitatea de odinioară privind constituirea bibliotecilor în satele din zonă, mai ales că în ultimi 2-3 ani au fost create condiţii optime în cadrul mai multor comunităţi locale şi cămine culturale în satele de pe teritoriul Comunei Vârşeţ.

 

Mariana STRATULAT

Libertatea”, 17 ianuarie 2009

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank