CHESTIONAR 1 

In Parohia Sanovita se poate vorbi de o biserica veche inaintea celei actuale, si una straveche. Biserica straveche a fost desigur pe vechea asezare a satului, pe locul numit si astazi “Satul batran”, situat la 3 km distanta de asezarea actuala, in directia sud-est la confluenta canalului Bega cu raul Bega pe malul drept al raului, intre acesta si parau Chizdia. Despre aceasta biserica nu avem nici o stire.

Biserica veche dinaintea celei de azi, dupa informatiile aflate din gura batranilor: Toma Roman, nascut in anul 1872 si Catana Gheorghe Zeiman nascut in anul 1866, era asezata in partea marginii de rasarit a satului de azi, pe aceeasi ulita cu cea actuala. Locul ei este indicat pe schita satului din Cronica parohiei. Proprietar al intravilanului cu locul pe care era asezata odinioara biserica a fost Toma Roman - actualmente trecut la cele vesnice. Pentru insemnarea locului vechii biserici s-a sapat de credinciosi o cruce de piatra de bazalt - scoasa din cariera de piatra aflata in hotarul satului - care va fi asezata pe locul unde a fost indicat de batrani ca era vechea biserica. Din ce a fost facuta, cand si cine a facut-o, precum si ce s-a intamplat cu ea de s-a zidit actuala biserica, nu se stie nimic.

De la aceasta biserica a ramas un Penticostal cu litere chirilice tiparit la Blaj in tipografia Manastirii Bunei-Vestiri, la anul 1768 cu urmatoarea inscriptie: 

pag.3. Martor cnezul Novac Toma: sau cumparat (cuvant indescifrabil) satului susanovit 14 fl.1786 18 Nov.

pag.6. Petru Catana, Marcin Rosca

pag.7. Alexandru Vidac, (nume sters)

pag.8. Dragan Vidac, Dragan Tripsa

pag.9. Paun Anghel, Petru Sirbu

pag.10. (nume sters), Toma si Tanase Rosca

pag.11. Marcin Tripsa, Marcin Sarbu

pag.12. Maris Mitar, paroh Susanovit

pag.13. Ioan Iancovici, paroh Susanovit

Pe ultima pagina se afla inscriptia urmatoare: ”Ioan Ursu cond. cor. 1885 si cantor al Sf.biserici din 1901”.
 
 

CHESTIONAR 2 Biserica actuala este zidita in mijlocul comunei dupa stilul ortodox, in forma de cruce. Anul cand s-a zidit nu se stie precis, dar probabil ca este 1796-1797, caci in 6 aug. 1797, biserica este sfintita de episcopul Moise Putnic. Hramul bisericii dupa cum arata matricola raposatilor, care dateaza din anul 1799, a fost “Adormirea Nascatoarei”, pana in septembrie 1805. Din 2 sept. 1805 este insemnat ca hram “Nasterea Nascatoare de Dumnezeu”, care este si hramul actual. Referitor la cauza schimbarii hramului nu avem nici un document. Biserica are lungime de 23 m si 9 m latime, inaltimea interioara pana la cupola este de 7 m, iar inaltimea turnului de 35 m. Este zidita din piatra si caramida arsa. Dupa cum s-a vazut cu ocazia repararilor generale ce s-au facut bisericii, s-a putut constata ca biserica a fost mai joasa de cum este, dar in decursul timpului zidurile au fost inaltate.

Anul cand s-a facut aceasta nu se cunoaste. Ctitorii, arhitectul si antreprenorii, pana in prezent nu se stie cine sunt. De asemeni nu se stie cat au costat lucrarile de zidarie si tamplarie.
 
 

CHESTIONAR 3  Prima reparatie mare probabil ca a fost acela cand sau mai inaltat zidurile bisericii. Anul cand s-a facut nu se stie, totusi trebuie sa fi fost inainte de 1868. Alte reparatii mai mici sau facut in anii 1879-1894 si 1907. in 1894 o vijelie a descoperit biserica si apoi s-a acoperit cu tinichea. Reparatii generale s-au facut in 1911, cand s-a pictat si iconostasul de pictorul Virgil Simonescu. Tot atunci s-a facut si pardoseala cu piatra. 

In 1938 s-au facut reparatii exterioare si s-a pus cruce aurita pe turn. Pe timpul pastoririi parohiei de catre pr.Andrei B.Andrasiu dupa cum el insusi el scrie in cronica inceputa de el in anul 1938 : “in ziua de 14 mai 1942, ziua eroilor si inaltarea Domnului, dupa masa la ora 5 s-a dezlantuit o furtuna cum nu s-a mai pomenit niciodata. in urma acestei furtuni, partea de miazanoapte a fost complet descoperita”. In toamna anului 1942 s-a reparat acoperisulcu suma de 79000 lei. Partea stricata s-a acoperit cu tabla zincata, 300 buc. Primite la interventia celor in drept, cu suma de 173 lei bucata. in urma dezastrului biserica a ramas mai mult timp descoperita asa ca ploile au ruinat peretii, asa ca in anul toamna anului 1943 parohia s-a vazut nevoita a-si renova Sf. lacas in intregime. A fost necesara suma de 278000 lei. Din aceasta suma primaria a venit cu un ajutor de 50000 lei, iar restul s-a platit de catre locuitori cu 100 lei de jug. pamant si din banii cei i-a avut biserica. Repararea s-a facut de catre N.Bayerle din Ghizela, lemnaria de catre I.Versing si zugravirea de catre femei germane tot din Ghizela. Tot atunci s-a facut si betonul de la intrarea femeilor si repararea si vopsirea gardului de la biserica. 
 
 

CHESTIONAR 4 a) Antimis este numai unul din anul 1881, cu urmatoarele inscriptii: sus “Iosif cel cu bun tip de pre lemn luind prea curat trupul Teu, cu pinza curata infasurindu-L La pus, jos, Dumnedieesc altariu pentru a indeplini pe El nesingerosele ierurgii. 

Sintit prin drept credinciosul episcop eparohial al Aradului Ioan Metianu, daruit bisericii Nascerea Nascatorii de Ddieu din comuna Siusanovetiu la anul Domnului 1881, semnat , Druck V.L.Schilling, Wien.”

Clopotele dinainte de cele actuale au fost in numar de trei, cel mare avea 200 kg, facut din metal bun de fabrica Hönig din Arad cu 38000 lei in anul 1925, dupa cum arata Protocolul luat in sedinta extraordinara a Comitetului Parohial tinuta la 1 martie 1925 si cea din 22 martie 1925. Al doilea avea 80 kg facut de Antoniu Novotny din Timisoara cu 20000 coroane, in anul 1920 dupa cum arata Protocolul luat in sedinta extraordinara a Comitetului Parohial tinuta la 21 iunie, 4iulie 1920. Al treilea avea 50 kg fiind procurat de Corul bisericesc si facut de Antoniu Novotny in anul 1920 cu 12500 coroane.

Toate trei au fost date firmei Novotny, scazandu-se valoarea lor din costul clopotelor actuale, care sunt tot in numar de trei, cu tonurile Mi, Sol, Si, dupa acordul dat de profesorul de muzica si cunoscutul compozitor Nicolae Ursu, fiul comunei, nascut din parinti tarani. Toate trei sunt turnate din cupru combinat.Clopotul mare cu tonul Mi, are greutatea de 618 kg facut de Antoniu Novotny din Timisoara cu pretul de 70800 lei, dupa cum arata Procesele verbale luate in sedintele Consiliului Parohial din 26 ianuarie si 2 februarie 1936. Ca inscriptie are : “Acest clopot s-a facut pe spesele Bisericii Ort. Rom. Din susanovat, anul 1934,cu hramul Nasterii Preacurate sfintit de preotul Iosif Cloambes la 1 aprilie 1934. Turnat de fiul lui Antoniu Novotny S.P.A.Timisoara N.5.767”.

Al doilea cu tonul Sol, are greutatea de 380 kg cu pretul de 68400 lei, dupa cum arata procesul verbal luat in sedinta Consiliului Parohialdin 16 februarie 1936. Ca inscriptie are : “Acest clopot s-a facut pe spesele Bisericii Ort. Rom. Sanovita anul 1936, cu hramul bisericii Nasterea Preacuratei, sfintit de preotul Iosif Cloambes.Turnat de fiul lui Antoniu Novotny S.P.A. Timisoara N.5.904”. 

Al treilea cu tonul Si, are greutatea de 166 kg facut de fiul lui Antoniu Novotny din Timisoara cu pretul de 18740 lei dupa cum arata procesul verbal luat din sedinta Consiliului Parohial Tinuta la 2 februarie 1934. Are ca inscriptie : “Acest clopot s-a facut pe spesele Bisericii Ort. Rom. si a corului din susanovat anul 1934.Turnat de fiul lui Antoniu Novotny S.P.A. Timisoara Nr.5768”.

Clopotele rechizitionate de Austro-Ungaria au fost tot in numar de trei, dupa cum reiese din hotararea Comitetului Parohial din 25 martie 1916, “Clopotul cel mare sa se opreasca pentru biserica, iar celelalte doua sa se dea in folosul armatei.”.

Unul avea 170 kg facut de Antoniu Novotny din Timisoara cu 714 coroane, in anul 1907, dupa cum arata Protocolul luat in sedinta extraordinara a Comitetului parohial  a Comitetului parohial tinuta la 22 iulie 1907.

Celelalte doua nu se stie precis cand s-au facut si cat au costat. Totusi se poate spune ca au fost facute inainte de anul 1887, intrucat in procesele verbale ce dateaza incepand din acest an, nu se face pomenire decat de cel din 1907. Desigur ca materialul lor a fost bun, pentru ca altfel nu ar fi fost rechizitionate. Pentru ele biserica nu a primit nimic in schimb. 
 
 
 

CHESTIONAR 6  In 1936 iunie 20 Parohia a fost vizitata de P.S.Episcop Grigore Comsa, al Aradului. Dupa cum reiese din procesul verbal incheiat la 26 iunie 1932, Prea Sfintitul a fost placut surprins de felul cum a fost publicul aranjat si disciplinat la primire si plecare, a adus lauda tuturor credinciosilor ca isi tin religia incat nu sunt treceri la secte si a promis ca se va publica in foaia oficioasa Diecezana, primirea pompoasa a P.S.Sale. Cu ocazia vizitei canonice P.S.Sa a raspandit in biserica brosuri de propaganda religioasa. S-au cheltuit cu vizita 3218 lei. P.S.Sa a venit cu automobilul a carui spese au fost 800 lei.

In 7 noiembrie 1948, parohia afost vizitata de I.P.S. Mitropolit Vasile Lazarescu al Timisorii. Primirea afost facuta de Protopop Iosif Goanta al Recasului, preot Andrei Andras, preot Victor Andras si preot Titu Cristiu. Cuvantul de bun venit a fost rostit de preotul Andrei Andras, care a facut si un scurt istoric al Parohiei. I.P.S. a fost insotit de Pr. Consilier Dr. Traian Coseru si Diaconul Catedral Valeriu Perian.I.P.S. a pontificat Sf. Liturghie, in cadrul careia la priceasna a rostit o vibranta predica pe care credinciosii participanti au ascultat-o cu multa luare aminte. Raspunsurile liturgice au fost date de Corul Catedral din Timisoara condus de prof. Dr. Nicolae Ursu. Dupa oficierea Sf.Liturghii a avut loc obisnuita masa la casa parohiala. Cheltuielile au fost suportate de credinciosii bisericii. 
 
 

CHESTIONAR 7  Tabloul nominal al epitropilor bisericii din parohia Sanovita: 

1. Traila Bocu 1883-1886

2. Trifu Ursu 1886-1889

3. Ignatiu Vidac 1889-1898

4. Stefan Catana 1898-1903

5. Vichentie Catana 1903-1906

6. Roman Toma 1903-1906

7. Stefan Ursu 1906-1917

8. Nicolae Martinut 1906-1908

9. Trandafir Catana 1908-1924

10.Ilie Toma 1918-1924

11.Alexa Anghel l924-1932

12.Roman Toma 1924-1932

13.Gheorghe Micu 1932-1947

14.Traila Blaj 1932-1947

15.Roman Toma 1932-1947

16.Gheorghe Rosca 1947-1954

17.Alexandru Petrovici 1947-1948, apoi in 1953

18.Stefan Ursu 1947-1949

19.Ioan Bot 1948-1954

20.Roman Vidac 1953-1954

21.Ioan Murariu 1954-1959

22.Roman Vidac 1954-1959
 
 

Tabloul cantaretilor oficiali: 
 
 

1.    Ioan Petruca 1878-1900

2.    Pavel Vlajicu 1900-1901

3.    Ioan Ursu 1901-9 oct.1932

4.    Nicolae Vidac 9 oct. 1932-1959
 
 

Cantareti neoficiali:
 

Boc Gheorghe
Toma Trandafir 
Vidac Ioan
Petru Boc 
Catana Gheorghe (Zeiman)
Ursu Iosif
Murariu Ioan
Catana ioan
Catana Stefan
Pascota Gheorghe
Catana Aurel
Mindru Jivan
Popovici Nicolae
Boc Gheorghe
Vidac Dimitrie
Rujescu Gheorghe

Tabloul nominal al primarilor din comuna Sanovita: 

Rosca Gheorghe 1860-1872
Belintan Petru 1872-1874
Boc Stefan 1874-1877
Ursu Ioan 1877-1880
Vidac Dimitrie 1880-1883
Rosca Gheorghe 1883-1887
Boc Gheorghe 1887-1891
Catana Gheorghe 1891-1892
Petruca Ioan 1892-1894
Boc Gheorghe 1894-1900
Boc Petru 1900-1903
Ursu Nicolae 1904
Vidac Stefan 1904-1918
Toma Ilie 1918-1920
Martinut Iosif 1920-1922
Catana Stefan 1922-1926
Ursu Iosif 1926-1928
Pascota Gheorghe 1928-1936
Micu Gheorghe 1936-1939
Catana Ioan 1940
Micu Gheorghe 1941-1944
Ursu Constantin 1944-1945
Petrovici Alexandru 1945-1947
Barbulescu Aurel 1947-1952 
Tabloul notarilor din comuna Sanovita: 

Ristici ………. 1872-1885
Rek Alexandru 1885-1892
Juti Zoltan 1892-1895
Ribarovici Iulian 1895-1918
Kiss Antal 1916-1920
Pepa Ioan 1920-1922
Hanecker Francisc 1922-1925
Horicnek  ………. 1925-1929
Schait Iosif 1929-1933
Reithaler Iosif 1933-1934
Contantinovici A. 1934-1943
Pintea Ioan 1943-1945
Siteanu Pavel 1945-1949
Bosca Traian 1949-1952
 

CHESTIONAR 8 Casa parohiala. 

Comuna ortodoxa din Sanovita nu a avut casa parohiala pana in 1939, cand dupa numirea in parohie a preotului Andrei B. Andrasiu a fost cumparata casa preotului trecut la pensie Iosif Cloambes, cu suma de 70000 lei, dupa cum reiese din procesul verbal luat in sedinta extraordinara a Consiliului Parohial din 3 mai 1939. Aceasta nefiind corespunzatoare a fost demolata si refacuta de la temelie cu fundament de beton si ziduri de caramida arsa,de Bayerle Nicolae din Ghizela, cu suma de 93000 lei dupa cum rezulta din procesul verbal luat in sedinta extraordinara a Consiliului Parohial la 25 iunie 1939. Casa este asezata pe drumul principal, are 17 m lungime si 7 m latime, vopsita pe dinafara cu galben si acoperita cu tigla. Are 2 camere un birou si o bucatarie, iar la urcarea in pod o camaruta de alimente. Pe langa casa se mai afla un grajd, o cocina, o cotarca (patul) si un mic hambar. Toate sunt foarte vechi, facute din lemn si acoperite cu tigla. Locul pe care este zidita casa parohialacu anexele impreuna cu curtea si gradina, au o intindere de 450 stanjeni patrati.

In cartea funciara figureaza la nr.329 sub numele Parohia Ort. Rom. Sanovita loc de casa nr.topografic 325-326 si 327-328. 

Caminul cultural a fost zidit in anul 1958 din piatra de bazalt scoasa din cariera ce se afla la nord-vestul comunei, de catre Nicolae Baierly din Ghizela. S-a facut din banii de la auto-impunere si prin munca voluntara a locuitorilor.
 
 

CHESTIONAR 9  Corul din Sanovita

Acest cor a fost infiintat de Manea Constantin din Chizatau in anul 1894, dupa spusele lui Catana Gheorghe (Zeiman) nascut in 1866. Se cantau Liturghia si cantece nationale.Dupa instruire a fost condus de cantorul Ioan Ursu incepand cu anul 1885. A functionat cu 40 membri barbati. Corul religios actual tot barbatesc, a fost reanfiintat in 1931 de prof. Nicolae Ursu si dat spre dirijare cantorului Vidac Nicolae. Tot acest cor a fost instruit de preot Ioan Bublea in anii 1948-1953 sa cante colinde si alte bucati religioase. 
 
 

CHESTIONAR 10  Parohia comunei Sanovita are 200 de familii, din care 150 perechi sunt cununate, 35 perechi numai la Of. St. Civile si 15 perechi concubini. Totalul sufletelor este de 850. 

Populatia este in continua scadere fata de trecut, caci in anul 1841, dupa socoteala facuta pe baza conscriptiei populare din acest an, in Sanovita au fost 190 de familii cu 1150 de suflete.intre cauzele scaderii populatiei este luxul si sistemul unui singur copil. 
 
 
 

CHEETIONAR 11  Casele sunt in numar de 195. Strazile sunt 3 in lungime si 5 asezate perpendicular. 

Locuitorii se ocupa cu agricultura si cresterea vitelor.in afara de aceasta o parte din locuitori lucreaza la cariera de piatra din localitate, in care s-a inceput exploatarea pietrei intr-o singura groapa - dupa spusele batranului Nicolae Ursu nascut in 1875 - prin anul 1850, proprietar fiind orasul Timisoara. in anul 1885 au venit trei italieni care au invatat pe cei din loc colitate cum sa taie piatra si atunci s-a inceput exploatarea in masura mai mare. 
 
 
 

CHESTIONAR 12  Monumentul Eroilor.

In parohia Sanovita pana in prezent nu s-a ridicat monument eroilor.
 
 

Eroii din razboiul 1914-1918: 
 
 
 

     Numele, regimentul: 
 

Stefan Crista, 8 Cavalerie Lugoj
Trandafir Anghel, 61 Infanterie Timisoara
Lucian David, 61 Infanterie Timisoara
Pavel Dragoi, 8 Cavalerie Lugoj
Filip Tancu, 61 Infanterie Timisoara
Nicolae Rosca, 61 Infanterie Timisoara
Dimitrie Sirbu,8 Cavalerie Lugoj
Stefan Sarbu, 61 Infanterie Timisoara
Trandafir Anghel, 8 Cavalerie Lugoj 
Gheorghe Boc, 61 Infanterie Timisoara
Stefan Prohan, 61 Infanterie Timisoara
Stefan Toma, 8 Cavalerie Lugoj
Gheorghe Bogdanescu, 61 Infanterie Timisoara
Ioan Murariu, 8 Cavalerie Lugoj
Ioan Berba, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Pascota, 8 Cavalerie Lugoj
Gheorghe Rus, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Toma, 61 Infanterie Timisoara
Ioan Cuzman, 61 Infanterie Timisoara
Stefan Sfaier, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Murariu, 61 Infanterie Timisoara
Stefan Toma, 8 Cavalerie Lugoj
Stefan Calarea, 61 Infanterie Timisoara 
Ioan Iovitescu, 61 Infanterie Timisoara
Petru Laichici, 61 Infanterie Timisoara
Vasile Boc, 8 Cavalerie Lugoj
Gheorghe Rosca, 61 Infanterie Timisoara
Dimitrie Catana, 61 Infanterie Timisoara
Stefan Petrescu, 61 Infanterie Timisoara
Nicolae Catana, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Anghel, 8 Cavalerie Lugoj
Dimitrie Catana, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Tripsa, 8 Cavalerie Lugoj
Aurel Tripsa, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Babsan, 61 Infanterie Timisoara
Iosif Micu, 61 Infanterie Timisoara
Aurel Catana, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Tripsa , 61 Infannterie Timisoara
Constantin Vidac, 8 Cavalerie Lugoj
Stefan Boc, 8 Cavalerie Lugoj
Gheorghe Tripsa, 61 Infanterie Timisoara
Dimitrie Micu, 8 Cavalerie Lugoj
Lucian Sirbu, 8 Cavalerie Lugoj
Constantin Marta, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Pamocih, 8 Cavalerie Lugoj
Nicolae Bednar, 8 Cavalerie Lugoj
Dimitrie Ghila, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Boc, 61 Infanterie Timisoara
Petru Barbulescu, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Boc, 8 Cavalerie Lugoj
Valeriu Boc, 8 Cavalerie Lugoj
Iosif Toma, 8 Cavalerie Lugoj
Ioan Boc, 61 Infanterie Timisoara
Gheorghe Berba, 61 Infanterie Timisoara
Eroii din razboiul 1941-1944
 
 

 Numele, regimentul: 
 
 
 

Ionel Vidac, 13 Cavalerie Lugoj 
Nicolae Toma, 83 infanterie Turda 
Petru Savescu, 5 Vanatori Timisoara
Nita Vidac, 17 Infanterie Lugoj
Petru Boc, 94 Infanterie Timisoara
Stefan Chihaia, 6 Mihai Viteazu Bucuresti
Dimitrie Micu, 6 Mihai Viteazu Bucuresti 
Ioan Vidac, Artilerie Constanta
Gheorghe Lazar, 37 Artilerie Sibiu
Aurel Rosca, 5 Vanatori Timisoara
Vasile Vacarescu, 5 Vanatori Timisoara
Ioan Achim, 5 Vanatori Timisoara
Constantin Moise, 5 Vanatori Timisoara
 

CHESTIONAR 13 

Dupa spusele batranilor romanii sunt bastinasi in comuna . Mosieri nu au existat in hotarul comunei.
 
 
 

CHESTIONAR 14 Reforma agrara 

S-a facut in anul 1921, s-a dat pamant celor ce nu au avut, un lot de 4 jugare, iar celor care au avut mai putin li s-a completat pana la lot. Au fost improprietariti cca. 150 sateni romani. Parohia ortodoxa a fost improprietarita cu 10 jugare sesie bisericeasca si 6 jugare sesie cantorala. Parohia Greco-Catolica a fost improprietarita cu 32 jugare sesie parohiala, 10 jugare sesie bisericeasca si 6 jugare sesie cantorala. inainte de improprietarire, parohia noastra a avut 2 sesii parohiale a 32 jugare fiecare si 6 jugare pamant bisericesc folosit de invatatorii confesionali, care erau si cantori oficiali ai bisericii. Acest pamant numit si “Cotul Dascalului” a fost trecut de statul maghiar la scoala, odata cu infiintarea scolii de stat. in afara de aceasta Bierica Ortodoxa a mai avut si trei intravilane cu intindere de 2,5 jugare. 

Parohia greco-catolica a avut inainte de improprietarire un intravilan de 1 jugar, pe care l-a primit in folosinta de la statul maghiar, impreuna cu casa ce era pe el - in care s-a improvizat o capela pentru seviciul religios - probabil imediat dupa unirea facuta in anul 1872 si in care intravilan mai tarziu si-au ridicat biserica. 

Parohia ortodoxa nu se stie de la cine si cand a primit pamantul, dar se poate presupune ca stapanirea ei asupra pamantului este foarte veche chiar de sute de ani, intrucat majoritatea acestui pamant se afla in hotarul “Satul Batran” (vechea asezare a satului). Chiar o sesie intreaga se afla pe malul drept al raului Bega in unghiul pe care il face inainte de confluenta sa cu paraul Chizdia, in preajma asezarii satului vechi dinainte de anul 1786.
 
 

CHESTIONAR 15  In timpul revolutiei din 1848, nu se stie sa se fi petrecut nimic deosebit. in revolutia din 1919, oamenii din sat au adus lemne din padurea statului fara nici o aprobare. in timpul ocupatiei sarbesti in comuna nu au fost cantonati sarbi. Ei patrulau numai pe drumuri de tara. Chiar batranul Nicolae Ursu (tatal prof. Nicolae Ursu, in varsta de 84 ani) care da aceste informatii - spune ca, pe cand mergea sa aduca lemne de la padure, urmat fiind de un convoi de care, a fost intampinat de un sarb care patrula calare si acesta i-a spus sa aduca lemne daca ii trebuie, vorbind in limba sarbeasca pe care o cunostea batranul Nicolae Ursu. 
 
 
 

CHESTIONAR 17 In afara de vizitele canonice ale ciriarhilor bisericii, alte personalitati nu au vizitat comuna.
 
 
 

CHESTIONAR 18  Dintre credinciosii bisericii care s-au distins pe teren bisericesc este: prof.dr.Nicolae Ursu, fiu al satului, care in calitate de profesor de muzica a reanfiintat corul bisericesc din Sanovita in anul 1931, instruindu-l sa cante raspunsurile la Sf. Liturghie. 

In afara de prof. Nicolae Ursu, se mai distinge si cantorul oficial Nicolae Vidac, fiu devotat al bisericii.
 
 
 

CHESTIONAR  20  Referitor la portul taranesc la barbati putem spune ca este pe calea disparitiei, luindu-i locul portul nemtesc. Portul vechi de vara este format din: chimesa (camasa), izmene lungi, praschie (curea), laibar (vesta) si palarie, iar in picioare opinci cu obele. Cel de iarna este format din: cioaresi (pantaloni din lana), tol (veston), mantal (palton), suba (palton din lana, tesut acasa) si clabat (caciula). Portul femeiesc este format din: spasel (bluza), poale, cotranta si opreg (ce se poarta in loc de cotranta la spate). Pe cap poarta carpa (basma) in mod obisnuit, iar la sarbatori nevestele tinere poatra pe cap consi (tesut cu fir de argint si aur). 

CHESTIONAR 22  Tabloul nominal al intelectualilor nascuti in comuna Sanovita: 

1. PROFESOR DOCTOR NICOLAE URSU, nascut la 22 mai 1905 (stil nou 4 iunie) din parinti tarani Nicolae Ursu si Livia, nascuta Cadariu din Chizatau.

Face patru clase de scoala primara in satul natal, apoi urmeaza Liceul Teoretic “Coriolan Brediceanu” din Lugoj. Dupa ce isi ia bacalaureatul se inscrie la Conservatorul de Muzica din Cluj si la Facultatea de Drept din acelasi oras. Termina cu succes Conservatorul, primind diploma de profesor de muzica si ia doctoratul in drept. Nu practica avocatura ci ramane ca profesor de muzica si primeste catedra la Liceul de Baieti “Constantin Diaconovici Loga” din Timisoara. Mai tarziu este numit profesor la Conservatorul de muzica din acelasi oras, apoi este profesor la scoala Medie de Muzica din Timisoara. Pe taram muzical, fiind dotat cu un deosebit talent, desfasoara o intensa activitate. 

Nascut din popor, mare iubitor al cantecului popular romanesc, culege o multime de melodii din folclorul banatean, compune bucati de mare valoare artistica si neantrecuta frumusete muzicala care il fac cunoscut nu numai pe plaiurile banatene ci si pe intreg cuprinsul tarii.

In 1931 reinfiinteaza corul barbatesc religios din Sanovita. 
 
 
 
 
 
 

2. Gheorghe Catana, nascut in Sanovita in anul 1927 din parinti agricultori. Tatal Ioan Catana si mama Floare nascuta Vinchici din Hisias. scoala primara o incepe in anul 1933 si invata carte cu dascalul Ioan Poputa. Dupa ce termina cinci clase primare in 1938 se inscrie la Gimnaziul de Baieti “Vicentiu Babes” din Timisoara. in anul 1942 terminand cele patru clase gimnaziale, se inscrie la Liceul de Constructii Civice si Edilitare din Timisoara, il absolveste in 1946 cu cetificatul de absolvire cu titlul de Conductor Arhitect. Dupa terminarea acestuia se inscrie la Facultatea de stiinte, sectia Matematici si Fizico-Chimice din Cluj, dar din cauza starii materiale slabe este nevoit sa renunte si in 1947 intra in campul muncii ca si constructor, la Regionala Masinilor si Tractoarelor din Timisoara, unde lucreaza pana la 20 ianuarie 1948, cand prin demisie la cerere se muta la Centrala Auro-Argintifera din Brad pe motive familiale, intrucat s-a casatorit in aceasta localitate. 

La Brad luceaza la Sectia de constructii in calitate de subinginer constructor pana in 1949, cand prin infiintarea Combinatului Metalurgiei Neferoase, a fost transferat de la Sectia de Constructii la Directia Investitii, in calitate de Referent Tehnic, post pe care il detine pana azi. 
 
 

3. Aurel Catana, nascut in Sanovita la 24 mai 1933, din parinti tarani, tatal Ioan Catana si mama Floare nascuta Vinchici.

Face cinci clase primare in Sanovita. in 1944 se inscrie la Liceul Teoretic nr. 2 din Timisoara pe care il absolveste in 1952. Urmeaza apoi doi ani la Inst. Politehnic din Bucuresti, de unde imbolnavindu-se este nevoit sa renunte.

In prezent este contabil la Sfatul Popular din Sanovita.
 
 

4. Adam Ursu, nascut in Sanovita la 20 mai 1932 din parinti tarani Dionisie Ursu si Pascuta. Face sase clase primare in Sanovita, apoi urmeaza scoala Pedagogica din Timisoara pe care o absolveste inanul 1952. 

In prezent este invatator la Herneacova.
 
 

CHESTIONAR 23  In comuna Sanovita nu sunt straini.
 
 

CHESTIONAR 24  Istoricul Unatiei.

    Dupa cronica pr. Andrei Andras, parohia Sanovita “pana la anul 1872 era curat ortodoxa, iar in acest an sub preotii Iosif Cadariu si Nicolae Curescu s-a inceput propaganda papistasa, care a avut si succes, caci deja in acest an se simte propaganda cu momeli si betii, oameni slabi de inger parasesc biserica mama si trec la greco-catolici. Falsuri de declaratii, iscalituri false si altele au fost arme de lupta a celor ce au rupt haina bisericii mame”. Avem la indemana o declaratie in limba maghiara care spune precis: “Noi, subscrisi nu am fost nici cu martori si nici noi nu am trecut la legea greco- catolica, iscaliturile noastre sunt false” (declaratia se afla in dosarul uneltirilor greco-catolicilor, din arhiva parohiei ortodoxe, intocmit de preotul Andrei B. Andras). Un fost finant pe numele de batjocura “sneap” a facut tot ce s-a facut. Apoi cu propaganda cu “Fondul Rudolf” greco-catolicii din Lugoj furau sufletele.

Dupa spusele batranului Catana Gheorghe (zis Zeiman), nascut in 1866, unatia in parohia Sanovita s-a facut in felul urmator: 

“Un anume Constantin Gaescu fiul preotului din Babsa, a venit ginere in Sanovita, la Gheorghe lu’ Andras (unde este Ion Tasca) om cu moravuri usoare si betiv, a trecut la unatie. Tot atunci atrecut Gheorghe Rosca locuitor din coltul de N-V al satului (actualmente gradina lui Ghita Bot) acesta avand vreo 60 de fini i-a scris pe toti ca trecuti la unatie. Fiind peste pietrari si pe acestia i-a scris. Un alt Gheorghe Rosca (zis sneap, fost criminal) de meserie finant, iarasi a trecut la unatie. A trecut apoi unul Petru Belintan (mosu lu’ baba Chiva lu’ Crisovan) care pentru aceasta a si ajuns chinez (primar) indata dupa unire. Gheorghe Boc (frate cu mos Ion Zama), ambii au trecut la unire. Gheorghe fiind cantaret a fost primul cantor la uniti, platit cu 40 de florini pe an. 

Primul preot unit a fost Ioan Pop, om de treaba (cumsecade)”, dupa cum zice mosu’ Gheorghe Catana (zis Zeiman) care l-a cunoscut. 

Statul maghiar a dat unitilor in folosinta intravilanul pe care mai tarziu a fost zidita biserica unita si casa in care locuia cel care aduna dijma (zeciuiala de la popor) cum sunt perceptorii de azi (pe atunci nu era impozit in bani). intr-o parte a casei unitii si-au facut capela pentru savarsirea serviciului religios pana si-au putut ridica biserica. Biserica a fost zidita in 1911. La aducerea materialului au ajutat si ortodocsii. 

Cam pe la anul 1892, unitii au dat foc casei preotului ortodox Iosif Cadariu, care locuia unde locuieste astazi Petru Receanu. Se presupune ca sora lui Gheorghe Rosca (sneap) care a fost sotia lui Petru Receanu invatator a dat foc casei preotului. N-a ars decat acoperisul fiind acoperis de paie. 

Cele referitoare la sprijinul dat unatiei in Sanovita de catre Gheorghe Rosca (zis sneap), sunt confirmate de insemnarea din matricola raposatilor bisericii greco- catolice din Sanovita, din anul 1897 Nr. curent 4 la rubrica observatii: 

“ N.B. Celu din taiu partinitoriu si bine facatori bisericei greco- catolice din Siclasiu”. 

1. Inainte de zidirea bisericii serviciul religios se savarsea in capela improvizata in casa parohiala, casa ce era in proprietatea statului maghiar si pe care acesta a dat-o in folosinta bisericii greco- catolice desigur indata dupa unire. 

2. Biserica s-a zidit in anul 1911 din piatra si caramida. De la fundatia de beton, s-a zidit un metru de piatra si jumatate de metru cu caramida si tot asa pana la terminare. Turnul este zidit din caramida. 

Piatra pentru biserica a fost adusa cu ajutorul credinciosilor bisericii ortodoxe, de la un german din Iosifalau numit Tzettel, care avea cariera de piatra, dand-o gratuit. 

Forma bisericii este aproape dreptunghiulara. 

Turnul este asemanator cu cel al bisericii ortodoxe. 

Biserica are lungimea de 20 m si latimea de 8,60 m.

A fost zidita de niste zidari din Tolplet, dupa planul arhitectului Ternovici din Lugoj. 

Este acoperita cu placute de ternit. 

Inaltimea interioara este de 6 m, iar inaltimea turnului de aproximativ 30m. Pardoseala bisericii este din placi de mozaic. Bolta are forma rotunda. 

Costul zidirii este de 11000 coroane, din care 8000 coroane au fost date de statul maghiar ca ajutor. 

In interior in afara de iconostas si cateva tablouri sfinte ale Mantuitorului si Maicii Domnului, biserica nu are nici o pictura, peretii fiind numai zugraviti. 

Icoanele de pe iconostas sunt pictate in ulei pe panza in stil baroc. Nu au nici o inscriptie. Nu se stie pictorul si nici costul lor. Biserica a fost sfintita de episcopul Lugojului Ioan Balan in anul 1937 la 10 octombrie. Curtea bisericii este imprejmuita in partea de sud cu gard de caramida alba cu grilaj de sarma, avand o lungime ceva mai mare decat lungimea bisericii si avand doua porti: ana la intrarea femeilor si una la intrarea barbatilor. Gardul afost facut conform planului arhitectului C. Richter din Lugoj in oct.-nov. 1928, costand conform devizului 65242 lei. 

Langa biserica nu se afla nici o cripta si nimeni nu a fost inmormantat. 

in curtea bisericii se afla o cruce ridicata de familia Crisovan in anul 1932, avand in fata fotografiile fetei mari si mijlocii ale lui Nicolae Crisovan cu urmatoarea inscriptie: 

“Asa trec toate si se duc, 

 Cum omul nici nu gandeste

 Pe campuri florile dispar

 si iarba vestejeste. 

 si stele din ceruri cad 

 Sumetul om odata moare

 si crucea singura a ramas

 in veci nepieritoare.

Ridicata de fruntasa familie Crisovan spre lauda si marirea lui Dumnezeu. Amin - 1 Mai 1932”. 
 
 

Pe latura din stanga Sf. Nicolae si inscriptia: “Rudolf Fischer maiestru pietrar Lugoj”, iar pe latura din dreapta Sf. Gheorghe. 

3. Biserica s-a reparat o singura data in anul 1937, zugravindu-se in interior si varuindu-se pe exterior inainte de a fi sfintita. Nu se stie cine a facut reparatia si cat a costat. 

4. 

   A. Antimisul bisericii a fost ridicat de I.P.C. Sa Ic. Stvr. Dr. Gheorghe Cotosman Vicarul Sfintei Arhiepicopii, in anul 1950. 

    B. Clopotele sunt in numar de trei, facute toate din tuci, doua mai mici, unul de 60 kg si unul de 80 kg. Nu se stie cine le-a facut si cat au costat. Dupa inscriptia de pe ele se stie ca sunt din anul 1875, caci pe cel mijlociu este scris: “Campana Bisericei Gr.- Cat. Din Susianovetiu 1875”. La fel este scris si pe cel mic. Clopotul mare in greutate de 180 kg, turnat la Resita costand 400 coroane, a fost daruit bisericii de pr. Silviu Posiar in anul 1911. Pe el este urmatoarea inscriptie: “S-a turnat aceasta campana pe spesele preotului Silviu Posiar si sotia sa Octavia la anul 1911”.

 Casa parohiala greco - catolica a fost construita de statul maghiar pentru padurari (in scopul exploatarii padurilor care se aflau pe mari intinderi in imprejurimi) cu multi ani inainte. in urma taierii padurilor a fost folosita de cei care adunau dijma, iar dupa unire a trecut in folosinta bisericii greco -catolice. intr-una din incaperi greco - catolicii si-au amenajat capela pentru savarsirii serviciului religios, pana cand si-au ridicat biserica in anul 1911. Casa este zidita din piatra si acoperita cu tabla de eternit.Biserica groco - catolica nu a avut cor. 
 

CHESTIONAR 26  Dupa informatiile primite de la Nicolae Ursu (zis Mos Cola Pranzu), nascut la 1875 - tatal profesorului Nicolae Ursu - scoala se stie ca a existat inainte de anul 1800. in acest timp pana pe la anul 1830 se invata cu litere cirile si si era un singur invatator, iar de la acest an s-a invatat cu litere latine si erau doi invatatori. scoala era asezata in intravilanul Bisericii Ortodoxe pe care s-a ridicat Caminul Cultural, al carui loc este insemnat pe schita satului. Dupa cronica pr. Andrei B. Andras “pana la 1872 scola avea caracter confesional ortodox, dar in acest an incepand hotia papistasa, impart comuna si o dezbina confesional si dat fiind ca greco - catolicii erau copiii alintati ai statului unguresc si ca atari preferiti, ni se rapeste scoala prefacandu - se in scoala comunala cu limba de predare maghiara. Aceasta numai de dragul greco - catolicilor caci ei fiind putini nu isi puteau ridica si sustine scoala proprie”. 

In 1872 luna martie in 11, primaria vinde edificiul de lemn al scoalei noastre - primar fiind greco - catolic - si cu forta zideste scoala iarasi pe cheltuiala oamenilor ortodoxi, caci din vanzarea lemnului rezulta frumoasa suma de 2000 coroane. 

Parohia intenteaza proces primariei, deoarece aceasta in mod abuziv se introduce in Cartea Funciara, schimband titlul de proprietate din “Fondul scolar greco neunit” in “Comuna politica” si asa trece si pamantul in folosinta scoalei straine de neam.

Parohia prin marele luptator si crestin Paul Rotariu, castiga procesul si tabla Regeasca din Budapesta cu sentinta Nr. 3372/1883 da castig de cauza parohiei.
 
 

Seria invatatorilor din comuna Sanovita:

 Beche Ioan, ……- 1875
 Receanu Petru, 1875 - 1900
 Petruca Ioan, 1877 - 1900
Vacarescu Ioan, 1900 - 1919
Vlajicu Pavel, 1900 - 1919
Fratila …….., 1919 - 1921
Ardelean Adrian, 1919 - 1926
Poputa Lazar, 1925 - 1938
Sasu Valeriu, 1926 - 1930
Ica G. Marin, 1930 - 1951
Brancu Iuliu, 1938 - 1939
Rogojan Ana, 1940 - 1941
Pintea Persida, 1940 - 1944
Vulpanovici Claudea, 1941 - 1946
Surin Benedict, 1941 - 1946
Toma Gheorghe, 1945 - 1953 apoi 1955 - 1959 
Movila Ioan, 1948 - 1952
Movila Elena, 1948 - 1952
Negrut Constantin, 1948 - 1952
Morosan Valeriu, 1948 - 1952
Berza Ioan, 1948 - 1952
Samuila Nicolae, 1948 - 1952
Paunescu Victoria, 1948 - 1952
Savu Maria, 1952 - 1955
Cica Vasile, 1952 - 1954
Sarbu Florica, 1955 - 1958
Sarbu Petru, 1956 - 1958
Mihaiescu Ioan, 1958 - 1959 
 
 

CHESTIONAR 27 Cele mai vechi registre ce se pastreaza la scoala sunt, cataloage si matricole din urmatorii ani: 

1923 - 1924 clasele I - VII cu 81 elevi
1925 - 1926 clasele I - VII cu 82 elevi
1935 - 1936 clasele I - VII cu 85 elevi
1940 - 1941 clasele I - VII cu 104 elevi
1944 - 1945 clasele I - VII cu 118 elevi
 

CHESTIONAR 28  In comuna nu mai sunt alte confesiuni.
 
 

CHESTIONAR 30  In cimitir nu sunt cripte ci numai cruci de marmura. in continuare prezentam inscriptia de pe doua din ele.

I. “Aici odihneste rep. in Domnul Ioan Murariu rep. la 18 decembrie 1931 in etate de 34 ani”

–Ne mai putand sa traiesc 

Zac aici si odihnesc

Caci mortea mult mi-a minat 

Pina viata mi-a curmat

Oh, ce mai jalnica soarte

Fara mila esti tu moarte

Nu ti-a fost mila de mine

C-am trait zile putine

Multe in lume am probit

Leacul nu mi l-am gasit

La Anina mult am stat 

Leacul nu mi l-am aflat

Fostam la doctori destui 

Mintuire au spus ca nu-I

Iar acuma la sfirsit

Mintuire am gasit 

Caci acum ma odihnesc

Linga Tatal meu Ceresc

El la sine m-a chemat

Mintuire mi-a aflat

Ramas bun o lume draga

Maica si frate iubit

Sa am grai v-asi putea spune

Cit de greu v-am parasit.

      Fiei tarina usoara si memoria binecuvintata!

                                                              A. Granovsky Succes

                                                      B. KRESMARY Timisoara Fabric

Pe spatele aceleasi cruci sunt urmatoarele versuri:

–Cind maica jalea te ajunge, cind dorul meu te-o patrunde 

Cind ai zale de durere ca sa afli mingiiere

Vin-o aici maicuta dulce, vin-o la aceasta cruce

si vorbind aici cu mine, poate te-i simti mai bine.

Cercetind mormintul meu, s-o alina dorul tau

Care eu ti l-am lasat, maicuta cind am plecat

Caci eu stiu cum ai ramas, cu multe lacrimi pe obraz

si ai ramas tare mihnita si in lume necajita 

De cind m-ai pierdut pe mine, n-ai avut zile senine

Numai zile de durere, intristare si cu jele

Las maica aceste toate, te intereste cit se poate

Caci acusi vei fi chemata si tu la Cerescul Tata

si atunci ma vei vedea, durerea-ti vei alina

Cu mine te-i intilni, dorul iti vei potoli

Iar acuma ma grabescsi tin sa va amintesc

Cit pe lume voi mai stati, pe min’ sa nu ma uitati”. 

II. “Aici odihneste raposatul in Domnul Ionel Vidac raposat la 18 august 1942 in etate de 22 ani.

–Dragii mei parinti iubiti

Cit traiti sa ma jeliti 

Ca eu am plecat pe vecie

Din a voastra familie

Poate ca a vrut Dumnezeu

Sa va las fara sa vreau

Asa-i viata pe pamint

Ca si florile pe cimp.

Fie-i tarina usoara si memoria binecuvintata!”

Pe spatele aceleiasi cruci este urmatoarea inscriptie:

“–M-a rapit moartea sireata

Cind mi-a fost lumea mai draga

Dar prea tinar tinerel

Al meu nume-a fost Ionel.

Dar sa nu fiti necajiti

Caci pe mine ma gasiti

Dragi parinti si draga frate

si voi neamurile toate

Cit cu voi am vietuit

Poate multe v-am gresit

C-asa-i neamul omenesc

Dar eu nu va mai gresesc

Deci va rog sa ma iertati

si pe Domnul Sa-L Laudati

Viermii trupu-mi ciugulesc

Aici zac si putrezesc”.
 
 

CHESTIONAR 31  La Primarie nu se mai pastreaza nici un act vechi. Toata arhiva veche a fost arsa.

Sectanti nu sunt.
 

CHESTIONAR 34  Data celui mai vechi act din arhiva este 1880: Ordin referitor la prezentarea matricolelor. Arhiva fostei biserici greco- catolice incepe din anul 1875. Actele primilor trei ani au fost luate de I.P.C. Par. Vicar Dr. Gh. Cotosman. Arhiva veche ortodoxa si fosta greco- catolica, se pastreaza la Oficiul Parohial. Acte importante se afla in dosarul alcatuit de pr. Andras Andrei, referitoare la uneltirile unitilor.
 
 
 

CHESTIONAR 35  In arhiva parohiala ortodoxa se afla urmatoarele: 

·      Matricola celor ce se boteaza incepand cu 22 iunie 1802

·      Maricola cu insemnarea celor ce se cununa din 1 februarie 1799

·      Matricola cu insemnarea celor ce raposeaza din 3 noiembrie 1799

·      Conscriptia populara incepand din anul 1841

·      Protocolul circularelor incepand din anul 1880

·      Protocolul exibitelor incepand din anul 1914

·      Registru Procese Verbale incepand din 1 ianuarie 1887

·      Registru Jurnal de Casa incepand din 1 ianuarie 1884

in arhiva parohiala fost greco- catolica se afla urmatoarele:

·      Protocolul botezatilor incepand din 25 februarie 1875

·      Protocolul cununatilor incepand din 24 februarie 1875

·      Protocolul raposatilor incepand din 14 februarie 1875

·      Conscriptia populara incepand din anul 1880

·      Protocolulu de exibiti alu Oficiului Parohialu gr. Cath. din Siusanovetiu dela anulu 1890 ianuarie 1.

·      Registru Jurnal de Casa din 1 ianuarie 1884

·      Registru Procese Verbale din 1 martie 1938

Toate se pastreaza la Oficiul Parohial in stare buna.
 
 
 

CHESTIONAR 36. Seria preotilor bisericii ortodoxe romane din Sanovita incepand cu anul 1887, dupa matricole:
 

Maris Mitar 1786- 1799
Ioan Iancovici 1786- 1799
Mihai Jianovici februarie 1799- 20 aprilie 1802
Ioan Iancovici 30 octombrie 1801- 4 mai 1814
Mihai Ribarovici 6 decembrie 1801- 7 iulie 1828
Simion Petrovici 3 august 1814- 29 septembrie 1818
Ioan Curescu 29 decembrie 1818- 31martie 1840
Georgie Ribarovici 18 aprilie 1819- 2 februarie 1830 capelan, apoi administrator din 6 noiembrie 1832 si incepand cu 15 martie 1859 paroh
Blagoie Ribarovici 23 noiembrie 1839- 10 noiembrie 1840
Nicolae Iancovici 23 ianuarie 1840- 24 aprilie 1857
Nicolae Curescu 3 iulie 1857- 17 dec 1873
Iosif Cadariu 10 iunie 1860- 28 iulie 1892
Giorgie Popovici 23 aprilie 1869- 21 martie 1876
Ioan Mioc 24 octombrie 1876- 30 ianuarie 1877
Traian Cadariu 6/18 august 1892- septembrie 1898
Giorgie Babric 27 septembrie 1898
Giorgiu Mustatia 1899 administrator
Iosif Cloambes 8/21 aprilie 1899- 1938
Andrei Andras 1938- 1948
Ioan Bublea 19 decembrie 1948- 30 decembrie 1953
Teofil Nistor 1 ianuarie 1954- 1967
 

(Completare, n.r. : 

Aurel Barbu
Constantin Cocioba)

Seria preotilor fostei biserici greco- catolice din comuna Sanovita, incepand cu anul 1875 dupa matricole.
 

Ioan Popu 14 februarie 1875- 4 mai 1881
Aureliu Iosia 22 iulie 1881- 17 octombrie 1881
Aureliu Erfi 2 decembrie 1881- 30 iunie 1884
Stefan Deciu 7octombrie 1884- 25 ianuarie 1893
Vasiliu Vaju 12 februarie 1893- 31 octombrie 1898
 Ioan Vacarescu 10 noiembrie 1898- 28 mai 1899
 Nicodim Popovici 6 iulie 1899- 20 noiembrie 1904
 Cornel Lengyel de Bagota 10 decembrie 1904- 16 mai 1906
 Ioan Vacarescu 8 august 1906- 8 iunie 1908
Silviu Posiar 3 iulie 1908- 3 ianuarie 1914
Traian Mihai 28 mai 1914- 1 noiembrie 1925
Nicolae Muntean 31 decembrie 1925- 11 mai 1926
Valeriu Sasu 3 iunie 1926- 16 martie 1943
Leontin Ciura 18 octombrie 1943- 23 august 1945
Victor Pop 15 noiembrie 1945- 21 septembrie 1947
Savu Mihailescu 12 octombrie 1947- 10 octombrie 1948
     In continuare prezentam biografia a trei preoti de la Biserica ortodoxa din Sanovita. 
 
 

    Preotul Iosif Cloambes 

S-a nascut din parinti tarani la 12 iulie 1860 in comuna Bazos, plasa Recas judetul Timis-Torontal. Face 6 clase primare in Bazos, apoi trei clase Normale (Pedagogia) si trei ani de Seminar Teologic in Arad pe care ii termina in anul 1882. Este sfintit de preot pentru parohia Hodos- judetul Timis si functioneaza ca paroh din 22 noiembrie 1882 pana in anul 1890, apoi in Birzava pana in 8/21 aprilie (in ziua Floriilor) 1899 cind este instalat ca preot in comuna Sanovita, unde functioneaza pana in 1938, din acest an iesind la pensie. A fost casatorit cu Sofia Popescu, fiica de invatator confesional, din 22 iunie 1882 pana la 6/19 aprilie 1907 cand ramane vaduv. A avut patru fete si un baiat. Trei fete s-au casatorit dupa invatatori, iar una dupa un negustor (cu pravalie si ospatarie rurala). Baiatul a fost tipograf la Consisitoriul Ort. Rom. din Arad. 
 
 

    Preotul Andrei Bogdan Andrasiu 

S-a nascut la 30 octombrie 1886 in comuna Pesac- judetul Timis- Torontal din parinti tarani. A facut scoala primara din Pesac, scoala Normala (Pedagogia) din Arad, terminand cu calificatia de preot cl. I. A functionat ca invatator din 1905- 1924, in Fadimac- judetul Severin, iar din octombrie 1922 ca si preot. in 1924 s-a mutat in Brestovat, unde a stat ca preot- invatator pana in 1934, cand s-a pensionat ca invatator dupa 29 de ani de serviciu, ramanand numai ca preot. in septembrie 1937 este mutat la cerere de catre crednciosi la parohia Sanovita. Casatorit cu Elena Petruescu din Sudriasi- judetul Severin, nascuta in mai 1890, cununati la 1 noiembrie 1909. A avut patru copii: 

a. Victor, nascut in 12 septembrie 1910, absolvent al Acad. Teologice din Arad, avand ca studii anterioare scoala primara si opt clase Seminar si bacalaureat. Preot in Brestovat din septembrie 1938 pana in 1943 cand se muta la Budint pana in noiembrie 1958, cand trece la cele vesnice. 

b. Corneliu, nascut la 5 ianuarie 1912, absolvent al scolii Superioare de Comert din Timisoara functionar la Fabrica de lana “ILSA” din Timisoara.

c. Natalia Aurora, nascuta in 15 martie 1915 absolventa a scolii de Menaj din Timisoara, invatatoare.

d. Viorica Emilia, nascuta in 20 august 1920, absolventa a cinci clase de Menaj, casatorita cu preotul Gheorghe Laichici.

Preotul Andrei Andras, ca invatator a condus Cercul Cultural Cuvejdia. Ca preot a fost numit misionar tractual din 1934, iar din 1940 si ca delegat protopopesc cu vizitatiile canonice si inspectia invatamantului religios in protopopiatul Recas. 

Ca distinctie avea: “Coroana Romaniei in grad de Cavaler” nr. 5339/1922 si brau rosu.

in Fadimac a format cantori bisericesti, in Brestovat a zidit scoala primara si biserica, in 1927/1928. A format cantareti si corul bisericesc din Brestovat. 
 
 

    Preotul Ioan Bublea 

S-a nascut la 2 martie 1924 din parinti tarani, in comuna Balint judetul Severin.Tatal Gheorghe si mama Maria nascuta Savu. Dupa bunica de mama este originar din familia Cotosman din Sanicolaul Mare. Face sase clase primare in comuna natala, apoi in 1936 se inscrie la Liceul Teoretic “Coriolan Brediceanu” din Lugoj pe care il absolveste in anul 1944, luand bacalaureatul in anul 1944. in toamna anului 1944 se inscrie la Academia Teologica din Oradea la Timisoara, pe care o absolva in anul 1948, cu calificativul “foarte bine”, primind absolutor teologic nr. 240. Examenul de calificare il trece, primind calificarea de preot cl. I. in 17 noiembrie 1948 este hirotonit de diacon, iar in 19 noiembrie 1948 este hirotonit de preot, in capela mitropolitana, de catre I.P.S. Mitropolit Vasile Lazarescu al Timisorii, pentru parohia Sanovita, unde a fost instalat preot prin numire, la cererea credinciosilor, in 19 decembrie 1948. Functioneaza ca preot in Sanovita pana la 31 decembrie 1953, cand este transferat la cerere, fiind cerut de credinciosii de la parohia Gruni cu data de 1 ianuarie 1954, unde functioneaza pana in prezent. S-a casatorit cu Viorica Banilevici, fiica lui Ioan si Isidora, nascuta in Radauti la 8 martie 1923, in Balint la 23 octombrie 1948 si s-a cununat tot in Balint la 24 octombrie 1948. Are doi copii:

-  Mihail, nascut la Lugoj la 29 aprilie 1950

- Gavril, nascut la Lugoj la 18 iulie 1952

in timpul pastoririi in parohia Sanovita, face icoanele de pe frontispiciul bisericii ortodoxe romane si instruieste corul bisericesc sa cante colinde si alte bucati religioase.

A schimbat serbarea hramului bisericii care se facea la invierea Domnului, sa se serbeze la Nasterea Nascatoare de Dumnezeu care este de fapt hramul bisericii din Sanovita. 

In Gruni instruieste corul bisericesc sa cante raspunsurile la Sf. Liturghie din Liturghia nr. 1 a prof. de teologie si cantare bisericeasca Protopop Cornel Givulescu din cartea sa intitulata: “Trei Liturghii”. 

Pe taram cultural, in parohia Gruni nefiind Camin Cultural si avand doua case parohiale (una de lemn veche si cealalta de caramida), prin hotararea Consiliului parohial, da casa in folosinta Caminului Cultural.
 
 

CHESTIONAR 37  In comuna este o singura parohie. In trecut au fost doua parohii, dar in urma unirii din 1872 o parohie a fost redusa incepand cu anul 1876.

CHESTIONAR 41  In comuna se afla o cruce in mijlocul satului, la mijlocul rascrucii din fata bisericii, ridicata in 1906. Este din marmura si are urmatoarea inscriptie: “Ridicat de Ioan si Floria Patruca” Reiner Mor Temesvar. Este ingradita cu gard de lemn.

O alta cruce se afla la marginea de apus a satului la capatul ulitei de nord. Are pe ea icoana invierii si ca inscriptii: “Ridicata de Ioan Mateica in amintirea tatalui Ioan Mateica”. Crucea din lemn si imprejmuita cu gard tot din lemn. 

In partea de hotar “satul batran” se afla o cruce de lemn cu gard de lemn. Are pe ea icoana invierii si cu inscriptia sapata pe lemn: “Ridicata de credinciosii bisericii ortodoxe”. 

In partea hotarului numita “Guttman”, pe dealul dinspre apusul satului se afla o cruce de piatra fara icoana, asezata in beton si ingradita cu gard de fier, facuta de Nicolae Ursu (tatal prof. Nicolae Ursu), pe care este sapata inscriptia: “In amintirea celor cazuti in razboi 1914- 1918. Nicolae Ursu donator”. in aceeasi parte de hotar la mica distanta de cealalta spre nord, este o cruce de lemn ridicata de credinciosii fostei biserici greco- catolice, avand icoana invierii si urmatoarea inscriptie: “in amintirea lu George si Sofia Ursu George si Iuliana Rosca”.
 
 

CHESTIONAR 42  Dupa spusele celor batrani, cimitirul vechi a fost in preajma bisericii vechi dinaintea celei de azi. Nu se stie ce intindere a avut si daca afost ingradit si cu ce a fost ingradit. De asemenea nu se sti cand a fost parasit cel vechi si de cand este in uz cel actual. Cimitirul actual are o intindere de 2,58 ha si este imprejmuit cusant fara alta ingraditura.

In continuare prezentam inscriptiile de pe patru cruci dintre cele mai vechi din cimitirul ortodox roman din Sanovita:

·      “Aici odihneste in Domnul George cindva Rosca repausat la 17 sept. 1907. Redicata de jelnica sa sotie Iuliana.” K. Tunner.

·      “Aici odihneste Giorgie Rusz rep. in anul 1917 12 mai in etate de 19 ani. Fie-i tarana usoara. Aceasta cruce ridicat Mama Lena” Reiner Temesvar.

·      “Aici odihneste Floare Petruca reposata la 7 ianuarie 1907. Cetitoriule ce esti am fost si ce sunt vei fi.” K. Tunner.

·      “Aici odihneste raposatul in Domnul Ioan Petruca invatatori raposat la 15 oct. 1913. Cetitoriule ce am fost esti si ce sunt vei fi.” Kendi Hoffer Timisoara.

Toate aceste cruci sunt din marmura.

CHESTIONAR 46  Imprejurarile in care s-a infiintat parohia Sanovita dupa cronica facuta de preotul Andras Andrei: 

“Inainte de ocupatiunea turceasca nu se cunoaste sa fi existat.in timpul domniei turcesti s-a cunoscut ca un sat putin populat. La conscrierea din 1717 se gaseste in judetul Caras Severin, plasa Faget sub numele de Schesenovat cu 40 de case, pe malul drept al Begeiului. Pe harta Mercy din 1723, figureaza sub numele de susanovat. Pe harta oficiala era trecut la plasa Lugoj, cu locuitori de lege “stramoseasca” (ortodoxa). La judetul Timis a fost anexat in anul 1879. Latifundiar al pamantului a fost Camera Imperiala pana la 1848.

Locul unde se gaseau cele patruzeci de case astazi se numeste “Satul batran”, carele este la 3 km departare de comuna de azi. Diferite feluri de materiale ca: lemn, caramizi, ce se scot de agricultori pe acest loc, dovedesc ca cu adevarat aici era odata un sat.”

Data cand s-a ridicat comuna actuala nu se stie precis, totusi cunoscand ca inainte de biserica actuala, satul a avut o alta biserica pe locul asezarii actuale a satului de la care se pastreaza un penticostal cumparat in anul 1786 si care biserica desigur a avut o existenta de cateva zeci de ani se poate deduce ca este dinainte de anul 1740. Cauza penrtu care a fost parasita vechea asezare  -dupa spusele celor batrani- este ca in trecut au fost revarsari de ape, satul batran fiind un teren jos si intre apele Bega si Chizdia, desigur au fost siliti sa-si schimbe locul satului mutandu-se mai langa deal. Dupa spusele batranului Stefan Rujescu nascut in 1882, dupa cum a auzit pe cand era copil din gura batranilor in locul actual al satului erau livezi de pruni. Prunele se uscau in niste soproane numite susala in mijlocul carora erau gropi in care se facea foc pentru uscatul prunelor. Fiind multe soproane de acest fel, de la numele acestora satului lor i s-a zis in nume de batjocura Susanovita. Sarbii i-au zis Susanovat, cand biserica era sub jurisdictia Episcopiei de Carlovit. Ungurii i-au zis Siclas. Numirea actuala de Sanovita, apare pentru prima data scrisa in matricola celor ce raposeaza din anul 1855 luna septembrie ziua 2, dupa cum se vede copia matricolei amintite alaturata aici.

_________________________
 
 
 

Materialul prezentat contine elemente preluate din cronica realizata de distinsul preot Ioan Bublea, in anul 1959. Mentionam ca datele nu sunt actualizate, dar ne propunem realizarea acestui fapt. 
De asemenea este pastrata ortografia timpului. 
Multumim persoanelor care au ajutat la realizarea prezentului document, in special d-lui preot Constantin Cocioba.