Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Sacu - localitate în componenţa comunei Sacu din judeţul Caraş - Severin, România


„Teritoriul comunei Sacu se situează pe DN6, la 21 km de municipiul Lugoj şi 21 km de municipiul Caransebeş şi se întinde pe o suprafaţă de 5839 ha, din care 3510 ha reprezintă terenul agricol. 
În componenţa acestui teritoriu administrativ se regăsesc localităţile: Sacu, Tincova şi Sălbăgelu Nou.
Din punct de vedere geomorfologic, arealul face parte din marea unitate fizico-geografică a Câmpiei Banato-Crişane, reprezentată prin lunca şi terasele Timişului şi zona colinară a Dealurilor Lugojului, situându-se în zona de contact dintre Lunca (Câmpia aluvionară) a Timişului şi Piemontul Pogănişului, pe de o parte, şi Lunca Timişului cu Dealurile Lugojului şi rama Munţilor Poiana Ruscăi, pe de altă parte.
Teritoriul comunei este străbătut de râul Timiş şi pârâurile Mâtnicel, Vâna Mare, Valea Radnului şi Tincoviţa, care colectează apele văilor de eroziune şi ale elementelor torenţiale din zonele precolinară şi colinară.
Temperatura medie anuală este de 10,50C (staţia Caransebeş). Fiind un teritoriu cu un relief accidentat, temperatura prezintă diferenţe notabile faţă de valoarea medie, în funcţie de profilul acestuia.
Astfel, pe versanţii cu expoziţie nord-vestică regimul de temperatură este mai ridicat, evapotranspiraţia mai mare şi insolaţia mai puternică faţă de versanţii cu expoziţia mai slabă, care sunt mai expuşi brumelor. Totuşi, în general, regimul termic este favorabil dezvoltării şi creşterii plantelor cerealiere, tehnice şi furajere.
Regimul pluviometric este într-o oarecare măsură în exces, valoarea medie anuală fiind de 737,2 mm. 
Arealul comunei face parte din zona pădurilor de câmpie şi dealuri, subzona stejarului şi a fagului. Vegetaţia lemnoasă se manifestă sub formă de pâlcuri izolate, iar cea ierboasă spontană apare în păşuni. În general, vegetaţia naturală a fost înlocuită de cea cultivată.
Aici se găseşte un parc dendrologic cu numeroase specii rare: conifere americane, mediteraneene, precum şi plante ca Magnolia, Sorbus etc.
Prin gruparea unităţilor de teren (U.T.) din cartograma alăturată rezultă următoarele tipuri dominante de soluri :
1. Soluri brune luvice (pseudogleizate, vertice) 1-19: 28%;
2. Luvisoluri albice (pseudogleizate, vertice, glosice) 20-38 şi psamosoluri 39: 35%;
3. Soluri brune eumezobazice (tipice, gleizate, pseudogleizate) 40-43: 7%;
4. Soluri gleice şi pseudogleice (tipice, vertice) 44-53: 10%;
5. Soluri aluviale (tipice, gleizate, pseudogleizate),54-72: 18%;
6. Erodisoluri  (tipice) 73-75: 2%;
Terenul agricol al comunei în suprafaţă de 3510 ha este constituit din următoarele folosinţe: arabil 2513 ha,  păşuni 716 ha, fâneţe 219 ha şi livezi 62 ha.
În ceea ce priveşte încadrarea suprafeţei menţionate în clase de calitate (fertilitate), pentru categoria de folosinţă “arabil”, situaţia se prezintă astfel: cl.a II-a 53 ha (1,5%), cl. a III-a 1425 ha (40,6%), cl. a IV-a 1565 ha (44,6 %) şi cl. a V-a 467 ha (13,3%).
Factorii limitativi care grevează asupra stării de calitate a terenurilor din cadrul perimetrului menţionat sunt dimensionaţi de către: reacţia solului (datorită valorilor scăzute pe cca 44,2%), conţinutul redus de humus (2,7%), gradul de tasare (cu grad mare de compactitate 4,1% şi moderat 26,3%), panta terenului (cu restricţii extreme şi foarte severe 3,6%, severe 1,1%, moderate 2,6%), eroziunea în suprafaţă (severă 4,7%), eroziunea în adâncime (extrem de severă 1,9%) şi alunecările (extrem de severe 0,8%).
Asigurarea protecţiei şi conservării stării de calitate a solurilor se va face printr-o activitate de producţie care să favorizeze în sol desfăşurarea proceselor ce conduc la concentrarea elementelor nutritive şi a materiei organice, care se găsesc la îndemâna oricărui fermier, precum: alternarea adâncimii de lucrare a solului, efectuarea lucrărilor culturale curente în condiţii de umiditate cât mai apropiate de cea optimă, introducerea asolamentelor de lungă durată şi a culturilor de plante protectoare, măsuri ce ar putea completa iniţiativele de reabilitare şi modernizare a sistemelor de combatere a eroziunii ce se manifestă în zonă.“
 


 Text din volumul „Panoptic al comunelor bănăţene din perspectivă pedologică“ - Dorin Ţărău şi Marcel Luca. Editura Marineasa, Timişoara, 2002


Imagine aleatoare

Timişoara

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4169 articole

Display Pagerank