Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Ţestoasa-de-apă - Emys orbicularis

 

Cea mai comună ţestoasă din România, trăieşte în strânsă legătură cu mediul acvatic, pe lângă ape stagnante sau lent curgătoare. Coloritul este variabil, carapacea fină, eliptică şi nu foarte bombată, are culoare maro-cenuşiu închis, ca de mâl, cu pete sau linii fine galbene. Plastronul (scutul ventral) este galben sau brun. Tegumentul este solzos, brun sau negru lucios, stropit şi el cu pete galbene. Împerecherea se petrece primăvara, iar în martie-aprilie femela va depune nişte ouă albicioase învelite într-o coajă tare. Puii ies din ou toamna sau chiar primăvara următoare când se îndreaptă direct spre apă, unde se simt mai în siguranţă. Este o certitudine că acest animal poate trăi peste 100 de ani, lucru care se întâmplă rar în natură datorită numeroaselor pericole. În Timişoara o găsim nici des nici rar pe malul Begăi, acolo unde forfota oraşului este mai mică, la margine de oraş sau ascunsă în stuful bălţilor create pentru a ţine peşte. Adesea stă nemişcată la soare, pe un suport, iar când simte că se apropie ceva se aruncă direct în apă unde dispare la fund. Neapărat trebuie să semnalăm o problemă foarte serioasă pe care o întâmpină această specie - specia americană ţestoasa-de-Florida (Trachemis scripta), specie foarte comună printre iubitorii de animale de companie. Până aici nimic neobişnuit dacă n-ar fi unii oameni iresponsabili care, atunci când constată că animalul drăgălaş de 6 centimetri a ajuns cât o farfurie şi nu-i mai place, crede că face o faptă bună şi-l duce la râu. Total greşit. Acest animal odată ajuns în sălbăticie intră în competiţie cu specia noastră, aceasta mai mică fiind, adesea este alungată. Şi cum locurile de reproducere sunt rare, catastrofa este evidentă. Duceţi ţestoasa care vă este de prisos la Gradina Zoologică şi va fi nu numai îngrijită, dar şi o bucurie să o revedeţi în anii următori. Dealtfel, societăţi naţionale şi internaţionale se ocupă de adopţii, tocmai pentru a evita acest gen de catastrofă ecologică.  

Statut: Cartea Roşie a Vertebratelor din România (specie vulnerabilă); Directiva Habitate (Anexa 2); Convenţia de la Berna 

Locaţie: Bega, Lacul Dumbrăviţa, Lacul de la Pădurea Bistra 

Situaţie actuală: specie relativ rară (în refacere)

 

 

__________________________________

Lucian Pârvulescu - Raport cu privire la fauna de pești, amfibieni și reptile din Timișoara și zonele imediat învecinate

Timișoara, 2009

Sursa: Primăria Timișoara (Direcția de Mediu)

Foto: L. Pârvulescu

 

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank