Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Tămaş, Bogdan - Despre vânzarea domeniilor camerale din Banat

 

O perioadă importantă din istoria Banatului o reprezintă cea cuprinsă între anii 1778 şi 1782. Este un interval de timp care aduce în prim plan decizii care vor avea o influenţă considerabilă asupra derulării cursului istoric ale acestei provincii. Primul astfel de eveniment se petrece în 1778 şi vizează aprobarea de către Maria Tereza a schimbării formei de organizare administrative a regiunii cuprinsă între Mureş, Tisa, Dunăre şi Carpaţi din districte în comitate, ultimele fiind specifice administraţiei maghiare. Anul următor, Banatul este încorporat Ungariei. O consecinţă a acestui fapt a fost introducerea în 1780 a Urbariului pentru Banat. Acest document stabilea relaţiile între stăpânire şi ţărani, mai bine zis reglementa drepturile şi obligaţiile acestora din urmă. Un alt moment semnificativ îl constituie vânzarea domeniilor camerale bănăţene deţinute de Curtea de la Viena. Domeniile amintite erau de fapt moşii identificabile pe întreg teritoriul celor trei comitate: Torontal, Timiş şi Caraş. Între 1781 şi 1782 au fost vândute prin licitaţie publică mai bine de 50 de astfel de domenii. Cumpărătorii puteau fi nobili, însă o bună parte dintre noii posesori au fost reprezentanţii marilor comercianţi ai Imperiului. Dintre aceştia mulţi au fost de origine aromână. Dobândind aşadar suprafeţe de teren considerabile cu toate foloasele ulterioare ale acestora, noii proprietari erau înnobilaţi. Unul dintre primele domenii camerale din Banat vândute a fost cel al satului nostru, cunoscut în actele epocii cu denumirea de Medvesch.

***

Licitaţia pentru vânzarea domeniului cameral Medvesch/ Medvés a avut loc la Viena, cu suma de pornire de 34604 florini, domeniul fiind adjudecat pentru 42300 florini de către comerciantul macedo – român Nicolae Hagi Paziazi. Acesta s-a născut prin 1720 pe teritoriul actual al Albaniei în oraşul Moscopole, capitala aromânilor din veacul al XVIII-lea. Bogăţia şi prosperitatea acestuia erau bine cunoscute, acesta fiind de fapt al doilea centru urban ca mărime şi forţă economică din Balcani, după Istambul. Cognomenul de “Hagi” ne indică faptul că Nicolae Paziazi a fost în pelerinaj în Ţara Sfântă. După distrugerea Moscopolelui de către turci, în 1769, aromânii de aici au trecut masiv în Ungaria. Familia lui Hagi Paziazi se stabileşte la Pesta de unde se va ocupa cu importul de lemn şi lână de oaie în Imperiul Habsburgic. Achiziţionând domeniul Medvesch este înnobilat cu data de 30 august 1782 de către împăratul Iosif al II-lea şi, cum era firesc, i se acordă cu această ocazie şi blazonul pe care îl puteţi vedea pe această pagină. Acvila din partea dreapta sus, a scutului semnifică faptul că era supus (cetăţean) austriac, în timp ce ursul şi copacul din stânga jos sunt marca localităţii Medvesch. În 1789 este unul dintre bogătaşii aromâni din Pesta care susţine ridicarea unei biserici ortodoxe vlaho – greceşti în metropola maghiară. De asemenea, prin testamentul său, Nicolae Hagi Paziazi nobil de Medvés lasă suma de 10000 de guldeni pentru construirea unui spital al săracilor la Pesta. Ioan Gheorghe, fiul lui Nicolae este menţionat ca participant la Congresul bisericesc ortodox din 1790 de la Timişoara ca „domn pământesc neunit”. Familia Paziazi stăpâneşte localitatea noastră timp de 22 de ani, adică până în 1803 când vinde moşia nobilului maghiar Gyürki István dar despre acest capitol vom vorbi în numărul viitor la periodicului nostru.

_____________________

 

Materiale publicate în "Medveşanul" nr. 1 (4)/4 aprilie 2010

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank