Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Szabo, Lucian-Vasile - Jurnalişti, eroi, terorişti - Revoluţia de la Timişoara în presa locală

Lucian-Vasile Szabo

Jurnalişti, eroi, terorişti

Revoluţia de la Timişoara în presa locală

 

 

Asociaţia Memorialul Revoluţiei 16-22 decembrie 1989 Timişoara

Timişoara, 2009

 

 

 

 

 

 

DE UNDE PLECĂM  

 

Spiritul Timişoarei apasă

Acest volum s-a născut dintr-o teamă, un regret şi o frustrare. Cam prin anul 2000, am devenit conştient de faptul că presa românească a evoluat în ton cu întreaga societate, ba, uneori, fiind în faţă şi dând tonul. Ceea ce numim generic cu expresia „spiritul Timişoarei” reprezintă o sinteză a aspiraţiilor de civilitate, bun simţ şi corectitudine ale bănăţenilor, aspiraţii afirmate când difuz, înainte de Revoluţie, când pregnant, în timpul acesteia şi în perioada de după. Aceste deziderate au fost receptate şi formulate cu claritate pe parcursul anului 1990, în articole de presă, în eseuri, dar şi în documente de o importanţă capitală, reprezentate în primul rând de Proclamaţia de la Timişoara. Este evident că acelor caracteristici amintite mai sus li s-au adăugat altele, din toate domeniile, într-un ansamblu coerent privind politicul, socialul, economicul şi culturalul. Spiritul Timişoarei se afirma astfel atât prin aplicarea regulilor de temeinicie, cumpătare, seriozitate şi integritate, dar şi prin cele de democraţie, libertate, economie de piaţă, protecţie socială sau realizarea condiţiilor pentru afirmarea liberă a personalităţii umane.

Au scris atunci despre aceste principii şi le-au promovat cu insistenţă, mai ales în ziarul Timişoara, dar şi în altele, George Şerban, Daniel Vighi, Ion Monoran, Vasile Popovici, Iosif Costinaş, Alexandra Indrieş, Vasile Deaconescu, Viorel Marineasa, Harald Zimmerman. Ioan Crăciun, George Lână, Mariana Brandl-Gherga, Doina Paşca-Harsany, Ovidiu Guleş, Mircea Mitruţiu, Marcel Tolcea, Brînduşa Armanca, Florian Mihalcea, Şerban Foarţă, Ladislau Gagyi, Lia Lucia Epure, Mariana Cernicova-Bucă, Radu Viorică, Gheorghe Secheşan, Lucian Ionică, Marcel Sămânţă, Petru David, Cornel Bogdan, Duşan Baiski, Mihai Teodor Olteanu, Remus Jurcă, Dan Popovici, Ioan Sorincău, Radu Ciobotea, Eva-Angelica Szabo, Dorin Davideanu, Lucian Gheorghiu, Ioan-Viorel Boldureanu, Jeanne-Marie Popovici, Lucian Negruţiu, Constantin Cozmiuc, Gabriel Marineasa, Marius Ghilezan, Traian Abruda, Valeriu Drumeş, Mircea Pora, Radu Ardelean şi mulţi alţii.

Perioada a fost marcată de confruntări acerbe, deoarece nostalgicii vechiului regim, ideologii şi politrucii, s-au regrupat şi au pornit o contraofensivă, uneori şi prin faptul că deţineau poziţii importante în aparatul de stat, poziţii pentru care luptau din răsputeri să şi le păstreze. Exemplul cel mai bun este cel din învăţământ, mai ales cel universitar. Poziţia lor era susţinută şi de faptul că puterea provizorie de la Bucureşti, formată în general din „oaste de strânsură”, dominată însă de elemente din eşaloanele al doilea şi al treilea ale Partidului Comunist Român, avea nevoie de aceste persoane pentru a se consolida în posturile-cheie din stat. Controversele au dus la afirmarea acestui spirit novator al Timişoarei, care a tras ţara către democraţie şi economie de piaţă (capitalism, ce mai!), aproape împotriva voinţei conducerii centrale de la Bucureşti.

 

Să răscolim lucrurile...

În timpul Revoluţiei din decembrie 1989 şi imediat după s-au întâmplat foarte multe lucruri, s-au luat diferite atitudini şi s-au exprimat o sumedenie de poziţii. Îmi era teamă că unele dintre acestea, nu doar amănunte dintr-o istorie teribilă, se vor pierde. Regretam deja acest lucru, văzând oamenii, unii personaje-cheie ale vremurilor, unii angrenaţi în alte proiecte, unii bolnavi şi neputincioşi, alţii scârbiţi şi cu iluziile pierdute, iar alţii deja trecuţi în lumea drepţilor, unii destul de tineri şi în putere, cum s-a întâmplat cu Ion Monoran, George Şerban, Iosif Costinaş sau Gheorghe I. Sânmărtinean.

Frustrarea se accentua pe măsura trecerii timpului, atunci când vedeam tot mai puţină lume preocupată de ceea ce s-a întâmplat în Revoluţie şi după, căci multe fapte au rămas învăluite în mister. Justiţie nu s-a făcut decât cu jumătăţi de măsură, existând deja şi un sentiment de resemnare, de: „Ce să mai răscolim lucrurile? Că mortul de la groapă nu se mai întoarce...” Frustrarea aceasta rămâne, undeva ascunsă într-un colţişor al sufletului fiecăruia dintre noi, chiar dacă timpul a vindecat şi multe răni adânci şi trece faptele, încet-încet, în uitare.

Uitate încep să fie şi acţiunile unor oameni de presă înainte, în timpul şi după Revoluţie. Unii au fost făţiş împotriva pluralismului şi democraţiei, iar după 1989 au continuat să fie tributari vechilor mentalităţi. Presa nouă, începând cu 1990, a pornit cu handicapul unei prea mari decenţe. Una a lipsei de experienţă, căci un ziar înseamnă o anumită ordine şi o organizare specifică, atât în ceea ce priveşte adunarea informaţiilor şi redactarea lor, cât şi în privinţa aşezării în pagină sau a tipăririi şi distribuţiei către cititori. Cel puţin la Timişoara, noii ziarişti porneau atunci cu un imens entuziasm şi cu o mare dorinţă de a face lucrurile temeinic, de a informa corect, de a contribui la promovarea şi instaurarea principiilor democratice. A trebuit însă să înveţe repede toate chichiţele managementului de presă, din mers şi într-o epocă tulbure, marcată de schimbări profunde.

 

Adevăruri regăsite în arhive

Propunerea de a scrie despre Revoluţie în presa bănăţeană a venit din partea lui Traian Orban, directorul şi sufletul Asociaţiei Memorialul Revoluţiei 16-22 Decembrie 1989. I-am comunicat atunci că aveam această intenţie, dar că nu doresc să o fac sub forma amintirilor sau a memoriilor, ci într-un mod temeinic, documentat. Mi-am exprimat atunci şi temerea că unele publicaţii ori numere din acestea s-au pierdut. Mă refeream la faptul că unele gazete au apărut în condiţii grele, în spaţii improvizate, că nu s-au păstrat colecţii organizate şi complete, că desele mutări ori dispariţia unor publicaţii au dus la pierderea unui fond arhivistic important, imposibil de recuperat. 

- Cartea integrală este ataşată în format .pdf -

AtaşamentMărime
szabo_lucian_vasile_jurnalisti_eroi_teroristi_revolutia_de_la_timisoara.pdf994.77 KB

Imagine aleatoare

Jena - sigiliul localității (b)

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank