Viorel Bălăgean (n. 1974) a terminat Şcoala Generală în satul natal, după care a absolvit cu succes Şcoala Medie de Afaceri Interne şi Şcoala Superioară pentru Educatori din Vârşeţ.

În cadrul Societăţii Cultural-artistice "Mihai Eminescu" a evoluat ani în şir ca dansator. În anul 1997, a fost ales la funcţia de vicepreşedinte a acestei societăţi, ca în anul 2000 să preia funcţia de preşedinte, fiind numit şi la funcţia de coordonator al Trupei de Teatru "Neica". În acelaşi an, sub conducerea sa, Societatea cucereşte Marele Premiu la Festivalul de Muzică şi Folclor al Românilor din Voivodina, precum şi premiul "Laza Nančić", oferit de Centrul Cultural din Vârşeţ.

Viorel Bălăgean şi-a dat aportul deplin ca S.C.A. "Mihai Eminescu" să se prezinte la toate ediţiile Marelui Festival şi de fiecare dată să cucerească menţiuni sau premii. Sau prezentat şi la alte manifestări, atât în ţară cât şi în străinătate. Amintim turneele prin România, Ungaria, Bulgaria...

Sub directa îndrumare a lui Viorel Bălăgean, Trupa de Teatru "Neica" a cucerit de două ori premiul I la "Zile", premiul publicului la Festivalul Provincial, precum şi o sumedenie de premii, în ţară şi România. Fiind pasionat de actorie, Viorel a interpretat cu brio mai multe roluri, iar prestaţia sa scenică nu a rămas fără ecou, fiind premiat de fiecare dată. Este unul dintre autorii Monografiei Trupei de Teatru "Neica" din Coştei, publicată sub egida C.P.E. "Libertatea", în anul 2007, atunci când coşteienii au marcat jubileul de 125 de ani de activitate teatrală.

În perioada 1996-2004, a fost ales membru în Consiliul Comunităţii Locale, iar în perioada aniilor 2004-2008 a îndeplinit funcţia de vicepreşedinte. Datorita angajamentul său depus în domeniul artei teatrale, Viorel a devenit membru în Consiliul "Zilelor de Teatru ale Amatorilor din Voivodina", iar datorită angajamentului său în domeniul culturii, a fost numit ca membru în Consiliul Marelui Festival, şi în cadrul Centrului Cultural din Vârşeţ. Recent, a devenit membru şi în Consiliul de Administraţie al Institutului pentru Cultură al Românilor din Voivodina.

Trăieşte la Coştei, este căsătorit şi are doi copii. În activitatea sa se bazează mult pe copii şi tineret, care în ultimul timp realizează succese demne de toată stima.

Tradiţia trebuie păstrată su sfinţenie

Pentru locuitorii satului Coştei, muzica şi tradiţia înseamnă totul. Sunetele armonioase a muzicii de fanfară pătrund dincolo de inimile lor, căci totul e făcut din suflet. Astfel muzica de fanfară este de multe ori principala sursă de iradiere artistică a maselor şi în special a tinerilor care, doar în momentul în care ajung să cânte la un instrument mai ales în faţa publicului, pot aprecia adevarata valoare a muzicii şi frumuseţea acestui domeniu artistic.

În urmă cu 100 de ani, predecesorii coşteienilor, în frunte cu intelectualii, precum erau Marius Bizeria, preotul Avram Corcea şi alţii, s-au adunat la sediul Reuniunii de Citire şi Cântări, şi s-au înţeles să facă fanfară. Nu era uşor, dar au reuşit şi ne-au lăsat-o moştenire, ca pe cea mai de preţ comoară.

Tradiţia ne obligă, astfel că în zilele de 6 şi 7 august a.c., ne vom îndrepta gândurile spre aceea care au înfiinţat prima fanfară românească din Banatul Sârbesc, dar şi spre toţi aceea care au ştiut s-o păstreze şi să-i asigure perenitatea în generaţiile viitoare.  

Pe această temă, dar şi pe tema organizării şi a eforturilor depuse de gazde, am stat de vorbă cu domnul Viorel Bălăgean, preşedintele Comitetului de organizare a Marelui Jubileu.

Domnule Viorel Bălăgean, aţi fost numit la funcţia de preşedinte al Comitetului de Organizare, datorită angajamentului dumneavoastră şi a rezultatelor obţinute pe tărâm cultural. Este o onoare, dar şi o obligaţie. Cum au decurs pregătirile? Aţi reuşit să realizaţi toate cele propuse?

- Faptul că mă găsesc la funcţia de preşedinte în anul în care fanfara noastră aniversează jubileul de 100 de ani de existenţă şi activitate neîntreruptă,  reprezintă pentru mine o mare onoare, dar cu cât importanţa evenimentului este mai mare, cu atât obligaţia este mai mare. Cine nu s-a încumentat niciodată să organizeze un astfel de jubileu, nu ştie ce eforturi trebuie depuse de organizatori şi gazde. La Coştei a fost marcat Centenarul corului, Centenarul teatrului, iar Centenarul fanfarei este cea de-a treia manifestare de amploare de care avem prilejul să ne bucurăm şi să ne mândrim, pentru că rare sunt satele care au prilejul să aniverseze astfel de jubilee. Pregătirile le-am început încă din iarnă. După mai multe şedinţe s-a stabilit că Jubileul să fie organizat de S.C.A. „Mihai Eminescu”, Consililul Comunităţii Locale şi S.C.A. „Eminescu”, în colaborare cu şcoala, biserica, asociaţia vânătorilor şi clubul sportiv. Este jubileul satului şi ne-am dorit ca în organizarea acestuia să includem toate asociaţile care activează în sat. Ţin să menţionez că avem şi trei vicepreşedinţi, pe domnii Traian Iencea, Ion Gaşpăr şi Ionel Adega, iar în Comitetul de organizare au intrat mai mulţi reprezentanţi ai asociaţilor şi societăţilor amintite, şi anume: Lavinel Pitic, Marin Meici, dr. Tiberiu Cugia, Cornel Stepan, Marcel Atnagea, dr. Viorel Luca, Vasile Borca, Georgel Micşa, Ionică Şoşgean, preot Aurel Străin, prof. Elena Lelea, Alexandru Maiogan, Ion Anca, Ion Adam, Mariana Stratulat, Titu Craiu, Georgel Atnagea, Goran Popović, Gheorghe Gheorghe, Gheorghe Jivan şi Ionică Adam.

Aţi amintit Centenarul corului şi a trupei de teatru. Cu acest prilej, au apărut şi monografiile acestora. Fanfara din Coştei, încă nu are o monografie…

- Am aşteptat Centenarul, spre a scoate de sub tipar şi Monografia Fanfarei. Ideea iniţială a fost să publicăm monografia în preajma jubileului, apoi am renunţat. Pentru că ceea ce se va întâmpla în zilele de 6 şi 7 august, se întâmplă odată în viaţă, şi ne-am dorit să fie cuprins în monografie. Deci, ne-am propus să o publicăm până la sfârşitul anului, pentru că fanfara noastră merită să aibă o monografie a sa.

La anul viitor, vă aşteaptă încă două jubilee, 650 de ani de atestare documentară a satului şi 100 de ani de la primei Case de Cultură sătească din Banat…

- Da, predecesorii noştri au construit prima Casă de Cultură sătească din Banat, într-o vreme când doar 4 oraşe din Transilvania şi Banat aveau astfel de lăcaşuri culturale. Avem cu ce ne lăuda şi mândri. Multe au început la Coştei şi tradiţia ne obligă. Fără îndoială că şi cele două mari jubilee, vor fi organizate pe măsura evenimentului.

Suntem ferm convinşi că aşa va fi. Deci, să revenim la Jubileul fanfarei. Cu ce noutăţi îi veţi surprinde pe consătenii dumneavoastră, dar şi pe toţi aceea care vor poposi în zilele amintite la Coştei?

- O surpriză plăcută va fi apariţia primului număr al revistei „Orizonturi coşteiene”, o revistă pe care ne-o dorim să apară periodic şi nu doar cu prilejul organizării unor evenimente. În satul nostru mereu se întâmplă câte ceva şi avem despre ce scrie. Apariţia revistei a fost sprijinită de Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina, iar la realizarea acesteia şi-au dat aportul Mariana Stratulat, ca redactor şef şi responsabil, Marin Gaşpăr, în calitate de redactor tehnic, Marina Meici ca lector, şi redacţia formată din prof. Marcel Novac, Viorel Bălăgean şi Lavinel Pitic. Împreună cu Ionică Adam, ne-am ocupat de realizarea diplomelor, a steguleţelor... Avem 138 de fanfarişti, unii sunt membri activi, alţii onorifici, însă cu acest prilej, toţi vor primi câte o diplomă pentru că acest jubileu este în primul rând al lor. La fel am pregătit diplome de participare, de merit şi de excelenţă, pe care le vom decerna cu acest prilej. Scena de vară va fi amplasată în faţa bisericii, iar de scenografie se vor ocupa domnii Adrian Sandu şi Ionică Adam.  Crainicii manifestării vor fi Rodica Panciovan şi dr. Savu Marius.

Având în vedere faptul că predomină criza economică la nivel global care, din păcate,  îşi face simţită prezenţa şi în cultură, suntem curioşi să aflăm de unde aţi asigurat mijloacele financiare necesare pentru organizarea acestui mare eveniment?

- Trebuie să menţionez că marele eveniment se va desfăşura sub auspiciile Secretariatului Provincial pentru Cultură, Secretariatului Provincial pentru Reglementări, Administraţie şi Comunităţile Naţionale, Consiliului Naţional al Minorităţii Naţionale Române, Institutului de Cultură al Românilor din Voivodina şi  Comunei Vârşeţ. Sponsorul principal ne va fi Compania “Hemofarm”. Un sprijin aparte vom primi de la domnul Traian Iencea, directorul Cooperativei Agricole “Coştei” dar şi de la mulţi alţii despre care vă vom informa după jubileu.

Câţi participanţi se vor prezenta la Marele Jubileu de la Coştei şi cum se vor prezenta în cele două spectacole? Aveţi în plan organizarea unor manifestări adiacente?

- Vom avea în jur de 600 de participanţi. În programul cultural artisitic de vineri, 6 august, cu începere de la ora 20,00, vor evolua solişti vocali şi instrumentişti de la noi din sat, corul şi formaţia de dansatori a şcolii generale, orchestra satului, formaţiile de dansatori a SCA Mihai Eminescu şi cele două fanfare din Coştei. Deci, după inaugurarea festivă a jubileului, se va prezenta Fanfara S.C.A. „Mihai Eminescu”, dirijată de Petru Purenda. Urmează dansatorii Şcolii Elementare „Coriolan Doban”, instruiţi de educatoarea Violeta Stupar şi Corul Ş.E. „Coriolan Doban”, dirijat de profesorul Marcel Novac. Apoi se vor prezenta solista vocală Sanela Nicolaievici, şi solistul instrumentist Mirel Dalea, la clarinet. Vor uraa dansatorii mici ai S.C.A. „Mihai Eminescu”, instruiţi de coregraful Ioan Ghiaur, solistul vocal Dănuţ Pardos, solistul instrumentist Pera Nicola, la saxofon şi solista vocală Veronica Ţera. Dansatorii S.C.A. “Mihai Eminescu” cu o suita de dansuri tradiţionale şi o suită stilizată, în coregrafia lui Ion Ghiaur. În program vor evolua solistele vocale Rodica Panciovan, Lavinia Drăghici, solistul instrumentist Nelu Iencea, la saxofon, soliştii vocali Vasile Borca şi Marin Meici, iar finalul programului va aparţine Fanfarei S.C.A. „Eminescu”, dirijată de Ion Rotariu-Cordân

Sâmbătă, 7 august, cu începere de la ora 15,00, la Şcoala Elementară „Coriolan Doban”, Institutul de Cultură al Românilor din Voivodina organizează Sesiunea ştiinţifică pe tema: Un veac de existenţă şi activitate artistică a fanfarei din Coştei şi Percepţia şi rolul fanfarelor în viaţa muzical-folclorică a românilor din Banat, moderator prof. dr. Niţă Frăţilă. Program cultural artistic va începe la ora 19 şi va fi inaugurat de Fanfara S.C.A. „Eminescu”, dirijată de Ion Rotariu-Cordân, după care se vor prezenta fanfare din Iablanca, Satu-Nou, Caransebeş,  Voivodinţ, Râtişor, Jebel, Grebenaţ, Deliblata, Timişoara, Mesici şi Straja. Programul va fi încheiat de Fanfara S.C.A. „Mihai Eminescu”, dirijată de Petru Purenda.

Coşteienii au fost întotdeauna ospitalieri şi s-au dovedit a fi gazde bune. La asemenea manifestări o atenţie deosebită se acordă şi asigurării unei mese comune pentru toţi participanţii.

- Da, desigur! Şi de data aceasta am asigurat masă comună pentru toţi participanţii. Mâncarea am comandat-o de la restaurant şi nu vor fi probleme în acest sens. Iar la servirea mesei comune sprijin vom primi şi de la consătenii noştri, căci atunci când se organizăm un jubileu, participă întregul sat. Pe lângă participanţi, la manifestare sunt invitate mari personalităţi din Serbia şi România. Şi în fine, nu ne rămâne decât să repetăm motoul coşteienilor: „Veniţi, veniţi în sânul nostru”.

Ce mesaj transmiteţi pe această cale participanţilor, oaspeţilor şi consătenilor dumneavoastră?

- Amatorilor care vor urca pe scenă, le doresc mult succes şi să transmită muzică de la inimă, pentru inimă. Gazdelor să fie la nivel şi să organizeze un jubileu pe măsura evenimentului. Iar fanfariştilor din Coştei adresăm tradiţionalul “La mulţi ani”. Să păstreze tradiţia şi să o transmită generaţiilor care vin. Coşteiul şi locuitorii săi vă aşteaptă cu braţele deschise, pentru a sărbători împreună Centenarul fanfarei noastre.