Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Stan, Constantin-Tufan -

Precuvântare

Rangul de nobleţe conferit unui ţinut vine din modul în care oamenii locului şi-au descoperit şi respectat vocaţia. Pentru legendara cetate a Lugojului, autentică şi trainică prin simbolul de capitală a muzicii corale bănăţene, ultimele două secole reprezintă o exemplară ascensiune spre înalt. An de an, formele de alcătuire a cântării vocale, acumulate sub varii aspecte întregitoare în coral, s-au succedat fără a abandona acest spirit special al reunirii oamenilor sub nimbul muzicii. Iată argumentele care devin, prin etape definite cronologic, istorie, file de „hronic şi cântec al vârstelor”, după cum grăia cândva Lucian Blaga.

Vine o vreme când toate amintirile se adună, şi cele transmise de mărturii povestite de la o generaţie la alta, fie documente autentificate ale deciziilor organizatorice, fie informaţii prinse de pagina tipărită, şi, mai recent, aduse spre noi de memoriile sonore ale discurilor sau, chiar, de cele ale imaginilor fotografice şi de televiziune. Dacă spre cântec s-au îndreptat oamenii locului, aşa cum ne grăieşte monograful în scrierile cuprinse în cartea Jubileului, trebuie ţinut seama că drumul nu a fost simplu, nici drept sau întâmplător. Au apărut reperele necesare istoriografului prin reliefurile personalizate ale celor care au lucrat pentru înfăptuirea şi continuitatea ideii de spirit coral. S-au acumulat de asemenea evenimentele – semnificative, de amploare sau de moment – prin care realizările devin suficient de însemnate pentru ca să reverbereze la nivel regional, apoi la dimensiunile ţării. Nu întâmplător există simetrii ale istoriei muzicii şi interpretării corale, sub crugul timpului, unind Moldova, Ardealul, Muntenia şi Banatul, în care cei dintâi stătători sunt mari maeştri precum Gavriil Musicescu, Gheorghe Dima, Flechtenmacher sau Vidu, fiecare cu propria sa „intrare în scena naţională”, împreună cu cei grupaţi în jurul lor.

Lugojenii au un şir de artişti care s-au ridicat şi afirmat pe plaiul ţării lor, născuţi sau veniţi acolo. Autorul cărţii îi aminteşte şi le identifică destinul, chiar dacă numărul lor este mai mare decât cei pe care îi menţionăm acum, de la Iosif Czegka, Conrad Paul Wusching, Wilhelm şi Emerich Schwach, Stefan Valker la Ion Vidu, Francisc Balogh, Carol Neumann, Oszkár Kálmán, Iosif Willer, Virginia Şepeţian, Constantin Ursulescu, Titus Olariu, Liviu Tempea, Tiberiu Brediceanu, Zeno Vancea, Friedrich Karl Georg Wanek, Walter Mihai Klepper, György Kurtág sau Gelu Barbu… Pentru unii dintre aceştia, Lugojul marchează începutul, urmat de cariera împlinită pe alte meleaguri – tenorul Alexandru Racolţa, baritonul Laurian Nicorescu, folcloristul, muzicologul şi compozitorul Nicolae Ursu, muzicologa şi profesoara Ligia Toma-Zoicaş, dirijorul Petre Sbârcea, deveniţi muzicieni contemporani de seamă. Pentru alţii, precum tenorul Traian Grozăvescu, compozitorul Filaret Barbu, dirijorul Mihai Brediceanu, Lugojul a împlinit şi destinul întoarcerii acasă întru veşnicie.

Nimic nu pare mai dificil pentru un cercetător decât să alinieze documentarea la linia concluziilor, să urmărească paralel evenimentul şi memoria, statutul organizatoric şi transformarea în alte modalităţi de reprezentare. Poate că, pentru ultimele decenii ale Coralei „Ion Vidu”, maestrul Remus Taşcău a înlesnit urmărirea logică a perindării momentelor mai recente. Dar, mai înainte şi mult mai înainte, dificultatea interpretării istoriei pune semne de întrebare capabile a justifica ceea ce a fost şi ceea ce urmează. Constantin-Tufan Stan se află acum la anii maturităţii profesionale, ca membru al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România şi deţinător al calificativelor profesionale maxime prin calitatea de doctor în Muzică.

Răspunderea aceasta mare a proiectului pe care şi l-a propus trebuie să-i aparţină autorului şi, totodată, contemporanilor, pentru că asemenea carte este ca un act de atestare şi un document al moştenirii trecutului, în înţelesul cuvenit tradiţiei. Iată, pentru a încheia invitaţia de a purcede la lectură, o  întrebare la care trebuie să ne răspundă Constantin-Tufan Stan în paginile sale, odată cu cititorul: Este vreo deosebire între Reuniunea de Cântări şi Corala „Ion Vidu”? Sau, altfel spus, între idealul de demult şi realitatea de astăzi? Jubileul lugojean reuneşte trecutul, prezentul şi viitorul sub semnătura de cronicar bănăţean a autorului, care merită neprecupeţite laude.

 

Prof. univ. dr. Grigore Constantinescu

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank