Denumire actuală
REZERVATIA ARHEOLOGICA TIBISCUM
Denumiri anterioare
Cetate, La ziduri.
Cod de monument istoric (dacă este cazul)
A 071.
Localizare, judeţ, localitate, stradă, cod poştal
jud.Caras-Severin, sat Jupa, la 6 km N de Caransebes, pe dreapra soselei spre Lugoj.
Destinaţie actuală
rezervatie arheologica.
Destinaţie iniţială
castru, vicus si municipium roman.
Alte destinaţii anterioare
nu a fost cazul
Datare (exactă, perioada, interval de date)
sec. II d.Chr. – sec. IV.d.Chr
Proprietari anteriori
pamant de aratura, fanete si livada a unor tarani din Jupa.
Autori, proiectanţi şi executanţi
Arhitecti si ingineri militari romani.
Istoric – evoluţia construcţiilor, evoluţia tehnologiei
Castrul, vicus-ul si municipiul roman au fost asezate pe dou a terase inalte pe cele doua maluri ale Timisului. Initial a fost o asezare dacica, apoi romanii au ridicat un castru de pamant cu 2 santuri si val de pamant cu palisade. Dupa anul 106 se construieste un castru de piatra ( 110x101 m), langa care apare un vicus - mica asezare civila. Dupa anul 118 se ridica un castru mai mare din piatra, iar la S un alt castru de pamant. In vicus apar cladiri din piatra si ateliere mestesugaresti. Din anul 158 se mareste castrul de piatra, lucrare incheiata in anul 165. Pe celalalt mal al Timisului asezarea de tip urban-municipium- se dezvolta si devine cel mai important centru al zonei vestice a provinciei romane Dacia. Locuirea umana continua aici si dupa anul 271 d.Chr. pana in secolul IV. Migratiile contribuie la distrugerea castrului si orasului roman. Secolul XX este cel care contribuie la redescoperirea si punerea in valoare a complexului militar si civil roman.
Componente tehnice
Castrul – initial din pamant, apoi din piatra.
Vicus-ul a avut cladiri din piatra, asezate de-a lungul unei strazi, ce au fost folosite drept ateliere mestesugaresti. Asezarea urbana a avut o trama stradala regulata, de-a lungul careia se insirau cladiri religioase/temple/locuinte si forumul.
Componente arhitecturale
Arhitectura castrului, a templelor, atelierelor si a locuintelor, poate fi surprinsa la baza in urma cercetarilor arheologice si aceste urme pot fi vazute in muzeul rezervatiei arheologice.
Componente artistice
in incina muzeului.
Stare de conservare
In urma cercetarilor arheologice obiectivele au fost conservate in situ si in cadrul muzeului.
Imagini – localizarea exactă a acestora
vezi anexele
Alte observaţii relevante
Rezervatia arheologica este intinsa pe o suprafata de 17 ha si conserva urme dacice, daco-romane si postromane. Este una dintre cele mai mari din Romania. Din anul 1980 in incinta sa functioneaza un muzeu – o sala de 350 mp. – in care sunt cca 800 de obiecte din ceramica, sticla, fier, bronz, marmura. Muzeul poate fi vizitat dupa un telefon la Muzeul din Caransebes. Castrul de piatra este conservat in situ la fel si unele ateliere mestesugaresti din vicus. Pentru vizitarea fostului municipiu este nevoie de un ocol de cativa km, sau de traversarea prin vad a Timisului, atunci cand are apa scazuta.
Planuri - istorice, actuale, de încadrare în teritoriu, de arhitectură, tehnice, etc.
Vezi anexele
Referinţe – Bibliografie, harti, imagini, surse cinematografice, surse orale
Doina Benea-Petru Bona, Tibiscum, Bucuresti, f.a. sintetizeaza stadiul actual al cunoasterii prin sintetizarea zecilor de studii stiintifice aparute in diverse reviste din ultimele 7 decenii.
Autorul fişei – numele şi calitatea acestuia
Ioan Hategan
Data completării
20.12.2007
______________________
Sursă: Proiectul Dezvoltarea turismului cultural în Banat – o provocare transfrontalieră
Parteneri: Institutul Intercultural Timişoara, Parlamentul Civic din Vârşeţ (Serbia), Asociaţia 1Banat.eu, CULTOURS – Centrul de Turism Cultural, Timişoara, Mişcarea Europeană din Serbia, Zrenjanin;
Asociaţi: Primăria Municipiului Timişoara, Organizaţia de Turism din Pančevo (Serbia) Muzeul de Artă din Timişoara.
Versiune pentru tipărire
