Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Marineasa, Viorel - Refuzul sărăciei şi al obedienţei*

 

             Când se vorbeşte despre inexistenţa, de-a lungul istoriei, a conflictelor interetnice în Banat avem de-a face cu o idealizare a situaţiei. Luminatul împărat Iosif al II-lea a dat ordin să se tragă cu tunul în femeile şi copiii din satele româneşti răsculate. Anterior, expansiunea nobililor unguri s-a ciocnit de rezistenţa îndârjită a micilor cnezi locali. Disputele dintre coloniştii veniţi din Suabia şi cultivatorii locali ai pământului au atins momente deosebit de ascuţite. Nici măcar mult lăudatele relaţii româno-sârbe n-au fost lipsite de tensiuni (vezi subordonarea pe linie bisericească, în secolul trecut, însoţită de tentative asimilatorii cu ciudată rezonanţă – de atunci nume ca Lupulovici, Popescovici!; vezi ocuparea pro-vinciei de către trupele sârbeşti din noiembrie 1918 până în iulie 1919; vezi războiul regional pe care Tito a vrut să-l declanşeze după conflagraţia mondială abia încheiată). Să nu mai pomenim faptul că în copilăria şi în tinereţea fiecăruia dintre noi au existat destule incidente cu coloratură etnică.   
            Totuşi meritul oamenilor din aceste locuri este că nu au făcut fixaţie pe asemenea realităţi. Generaţiile următoare şi-au oferit şansa de a construi alte raporturi, cu mai puţină patimă şi cu preocupare pentru prosperitatea obştească.
            Simţul practic, vocaţia gospodărească a bănăţeanului i-au scos din sărite pe mulţi. Aceştia voiau să vadă aici un semn al unei nesuferite suficienţe. Până la Ceauşescu, însuşi Goga s-a hazardat în consideraţii parcă anticipând iritarea satrapilor comunişti trimişi să reducă zona la standardele de sărăcie şi de obedienţă pe care alţii le atinseseră deja. Astfel, „poetul pătimirii noastre” cerea să se sloboadă sânge Banatului pentru a-l împiedica să se înece în propria-i osânză.
             Întorcându-ne, vorba lui nenea Iancu, la „patruşopt”, vom constata că şi atunci bănăţenii au făcut, spre iritarea corifeilor transilvăneni, o figură singulară, deoarece Eftimie Murgu vedea evropeneşte şi, nelăsându-se sedus de demagogia curţii vieneze, îşi concepea în alt spirit alianţele politice. Din păcate, Kossuth s-a plafonat pe linii secundare maghiare (Sever Bocu). (O paranteză: M-a surprins viziunea îngust-revolută a unui reputat istoric clujean, care, într-o intervenţie de ultimă oră, îl pune la colţ pe Bălcescu; o fi fost el francmason, dar nu şi trădător al cauzei naţionale; până la urmă, cele mai frumoase pagini despre Ardeal tot el le-a scris!)
Peste toate cele, în Banatul dominat de pragmatism nu şi-a făcut loc mult timp decât o cultură umanistă în registru minor. Timişoara a fost chiar cu nişte paşi în urma Lugojului, mai plin de ambiţii în acest sens. Se omitea cu bună ştiinţă de cei puşi pe ironizări faptul că, dacă nu existau vârfuri, media culturală era tulburător de ridicată.
            Puterea de până în decembrie 1989 a priceput câte ceva, arătându-se iritată de amestecul acela inexplicabil de cuminţenie şi rezistenţă scrâşnită. De aceea a stimulat năvala sărmanilor din alte părţi ale ţării. Dar s-a întâmplat, până la un punct, miracolul: cei mai mulţi dintre aceştia au devenit destul de repede oameni ai locului, adoptând în mare măsură felul lor de a gândi şi de a se comporta.
            Gogoriţa cu lipsa de patriotism a bănăţeanului, cu tendinţa lui de a se rupe de ţară, nu este decât o continuare, o dare pe faţă a handicapului de înţelegere pe care l-au manifestat ceauşeştii în ce priveşte specificul atât de pronunţat al acestei provincii româneşti.
 
                                     „22”, nr.12/1992
 
___________________
 
*Viorel Marineasa - Despre Banat, în registrul normal
Editura Modus P.H.

Reşiţa, 2009

Imagine aleatoare

Mokrin - Prima cositoare mecanică - 1900

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank