Pasăre sedentară, raţa sălbatică este cea mai frecventă raţă de la noi, penajul masculului fiind diferit de cel al femelei. Corpul bărbătuşului este cenuşiu-brun cu flancurile deschise la culoare; capul are luciri când verzi când albastre în contrast cu pieptul castaniu-roşcat; o dungă albă ca un guler înconjoară gâtul. Penajul femelei este modest cafeniu-pestrij, haină criptică menită să o protejeze în perioada de clocit. Deopotrivă el şi ea au în aripă o aşa- zisă „oglindă" formată din pene albastre mărginite cu alb. încă de timpuriu (martie-aprilie) femela depune ouăle, cel mai adesea pe sol între ierburi, însă mai foloseşte uneori şi scorburi sau cuiburi vechi de cioară.

Raţele îşi obţin hrana prin scufundare, submersiune împlinită doar pe jumătate; astfel partea posterioară, târtiţă şi coadă, rămân vizibile deasupra apei. Consumă nevertebrate acvatice pe care le filtrează din mâlul bălţilor.

Apare pe Bega, iama în cârduri, vara discontinuu în perechi.

Editura „Tempus“, Timişoara - 2008