Pasăre sedentară, comună în regiuni deschise cu tufărişuri şi arbori rari, luminişuri din păduri sau ţinuturi cultivate, se remarcă prin variabilitatea cântecului ei, particular locului în care a văzut lumina zilei. Masculul are spatele cafeniu-roşcat cu pete întunecate iar capul şi partea ventrală galbene. Femela are un colorit mai şters cu tentă cafenie şi striaţii pe piept. Cuibăreşte în tufişuri joase sau în ierburi, aproape de sol.

În sezonul cald consumă insecte dar hrana de bază este formată din diferite feluri de seminţe.

Poate fi observată mai ales la marginea oraşului, în apropierea terenurilor deschise cu tufărişuri, iarna în cârduri mici.

Foto: Cosmin-Ovidiu Manci

Editura „Tempus“, Timişoara - 2008