Fenomenul există, este recunoscut de unii, negat de alţii, iar modalităţile de combatere sunt puţine
În semestrul al doilea al anului universitar ce tocmai s-a încheiat, Metro Media Transilvania a efectuat, la solicitarea Centrului Euroregional pentru Democraţie Timişoara, un sondaj ce a avut ca scop măsurarea percepţiei publicului asupra practicilor corupte existente în învăţământul superior din Timişoara. Nu ştim ce efecte va avea, dar e un prim pas spre limitarea fenomenului.
Datele sondajului
Cercetarea şi-a propus să contribuie la identificarea principalelor forme ale corupţiei, localizarea punctelor de vulnerabilitate, factorii de risc şi oportunităţile care favorizează aceste acte de corupţie în mediul academic timişorean. Sondajul surprinde în mod distinct percepţii şi comportamente legate de acte lipsite de integritate la nivelul studenţilor, cadrelor didactice şi personalului administrativ din cele patru universităţi de stat din centrul universitar Timişoara: Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. Metro Media a realizat culegerea şi interpretarea datelor pe un eşantion ce a cuprins 1 100 de studenţi, 153 de cadre didactice şi 101 reprezentanţi ai personalului administrativ, marja de eroare fiind de +/-3%, pentru un nivel de încredere de 95%. Conform sondajului, 91% dintre studenţi, 74% dintre cadrele didactice şi 75% din personalul administrativ apreciază că în România corupţia este răspândită mult şi foarte mult, iar aceasta este generalizată, având loc la toate nivelurile. Cele mai corupte categorii identificate sunt parlamentarii, vameşii, poliţiştii, medicii, miniştrii, oamenii de afaceri, judecătorii, iar cele mai puţin corupte - preoţii, ziariştii şi profesorii de liceu, 51% dintre repondenţi considerând că aproape toţi sau o mare parte a cadrelor didactice universitare sunt afectate de corupţie. 51% dintre studenţi, 26% dintre cadrele didactice şi 19% din personalul administrativ au apreciat că în universităţile de stat din România corupţia este răspândită mult şi foarte mult. Atât studenţii, cât şi cadrele didactice şi personalul administrativ au identificat administratorii de cămine ca fiind cea mai coruptă categorie din mediul universitar, aceştia fiind urmaţi de profesori şi conferenţiari, secretare, studenţi, cele mai puţin afectate de corupţie fiind bibliotecarele. Majoritatea celor intervievaţi consideră că, după părerea lor, corupţia din învăţământul superior este tot mai acceptată de toate categoriile, fenomenul fiind privit tot mai adesea ca ceva obişnuit. Oferirea de bani, cadouri sau servicii unui cadru didactic este considerată justificată pentru 42% dintre studenţi şi pentru 28% dintre cadrele didactice, în timp ce oferirea lor unei secretare sau unui administrator este apreciată ca justificată de către 36% dintre studenţi şi 25% din personalul administrativ. Dintre cei care au declarat că au cunoştinţă de cazuri de corupţie în mediul academic, cei mai mulţi le-au aflat de la alţii, din mass-media, din universitatea sau facultatea proprie şi mai puţin din experienţă proprie. Cele mai des întâlnite situaţii de corupţie sunt legate de primirea unei note de trecere de către cei care nu o meritau, primirea unei note mai mari decât cea meritată sau primirea unui loc de cazare în cămin de către cei care nu ar avea dreptul, dar se întâlnesc şi cazuri de cumpărare/vindere a unei lucrări de licenţă, favoruri sexuale, primirea unei burse de către cei care nu au dreptul, absolvirea facultăţii fără susţinerea examenelor etc. De asemenea, au fost identificate situaţii în care cadrele didactice obligă studenţii să cumpere o anumită publicaţie, cer sau aşteaptă protocoale sub forma unui bufet din partea stu-denţilor la examen, cer sau aşteaptă protocoale sub forma unui cadou colectiv sau individual din partea studenţilor la examen, nu acceptă studenţii la examene dacă aceştia nu au prestat unele activităţi care în mod normal ar trebui remunerate, nu respectă drepturile de proprietate intelectuală ale studenţilor sau ale altor autori, solicită favoruri sexuale de la studenţi etc. Conform celor declarate de studenţi, obţinerea unei diplome de absolvire „costă” circa 1 000 de euro, intrarea la facultate - 400 de euro, promovarea licenţei - 400 de euro, intrarea la master - 300 de euro, obţinerea unui loc în cămin - 200 de euro, primirea unei burse de studiu în străinătate - 200 de euro, o lucrare de licenţă gata făcută - 200 de euro, primirea unui act de studii mai repede - 80 de euro, promovarea unui examen - 100 de euro, obţinerea unei note mai bune - 100 de euro, evitarea plăţii unor taxe şcolare - 100 de euro. Cadrele didactice au apreciat că, la concursurile pe post, se ştie dinainte pentru cine este postul şi cel mai adesea nu se mai înscrie altcineva, sarcinile de lucru sunt distribuite inechitabil, cursurile şi seminariile sunt distribuite inechitabil, există diferenţe în cuantumul salariilor în funcţie de criterii exterioare pregătirii, funcţiei, cantităţii şi calităţii muncii depuse, obţinerea unui post fără concurs, plătind o anumită sumă de bani sau folosindu-se de relaţii. 36% dintre cadrele didactice intervievate au apreciat că unora dintre colegi, studenţii le-au oferit bani, cadouri sau servicii pentru a-i ajuta să obţină ceva la care nu aveau dreptul, iar 19% au declarat că, printre colegii lor, sunt şi unii care cer bani, cadouri sau servicii studenţilor pentru a-i ajuta să obţină ceva la care nu ar avea dreptul, 34% declarând chiar că lor li s-au oferit bani, cadouri sau servicii de către studenţi. 11% dintre cadrele didactice intervievate au recunoscut că au acceptat bani, cadouri sau servicii din partea studenţilor, iar 3% au recunoscut chiar că au cerut bani, cadouri sau servicii din partea studenţilor. 18% din personalul administrativ a recunoscut că a acceptat bani sau cadouri, 5% recunoscând chiar că a solicitat bani sau cadouri din partea studenţilor. Son-dajul a realizat şi o analiză comparativă a numărului de cazuri de corupţie între cele patru universităţi de stat timişorene, cele mai multe asemenea cazuri înregistrân-
du-se la Universitatea de Me-dicină şi Farmacie „Victor Babeş”, iar cele mai puţine la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.
Coaliţie anticorupţie
Centrul Euroregional pentru Democraţie Timişoara în parteneriat cu Academia de Advocacy, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin programul Phare, a lansat proiectul „Transparenţă şi Integritate în Învăţământul Superior”, un program de dezvoltare a unei coaliţii de organizaţii neguvernamentale pentru prevenirea corupţiei în mediul universitar. Acesta are drept scop întărirea rolului organizaţiilor studenţeşti şi de tineret pentru asigurarea transparenţei în învăţământul superior, prin crearea şi implementarea de mecanisme de scrutin, monitorizare şi elaborare a unei strategii comune în vederea prevenirii şi diminuării practicilor coruptive. Ca obiective specifice, se urmăresc: cunoaşterea dimensiunii reale a fenomenului de corupţie în învăţământul superior, a formelor sale şi a mecanismelor de declanşare şi consecinţele produse; dezvoltarea unei coaliţii de organizaţii neguvernamentale având capacităţi de elaborare, aplicare şi menţinere a unui mecanism de diminuare şi prevenire a corupţiei la nivelul universităţilor; asigurarea transparenţei în învăţământul superior prin optimizarea mijloacelor de informare existente şi elaborarea unui plan comun de prevenire a actelor de corupţie. Concret, se intenţionează constituirea a 12 organizaţii studenţeşti/tineret active în centrul universitar Timişoara, câte 3 organizaţii în fiecare universitate, constituirea a 4 task-grupuri formate din câte 5 persoane, în fiecare universitate, pentru monitorizarea actelor de corupţie şi a comportamentului abuziv, compuse din studenţi şi cadre universitare care lucrează în echipă. Până în luna octombrie va fi dezvoltat un plan de prevenire a actelor de corupţie şi îmbunătăţirea mecanismelor de informare existente, tot atunci urmând să aibă loc evaluarea proiectului şi conferinţa de diseminare a rezultatelor.
Cercetarea şi-a propus să contribuie la identificarea principalelor forme ale corupţiei, localizarea punctelor de vulnerabilitate, factorii de risc şi oportunităţile care favorizează aceste acte de corupţie în mediul academic timişorean. Sondajul surprinde în mod distinct percepţii şi comportamente legate de acte lipsite de integritate la nivelul studenţilor, cadrelor didactice şi personalului administrativ din cele patru universităţi de stat din centrul universitar Timişoara: Universitatea de Vest, Universitatea Politehnica, Universitatea de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş” şi Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului. Metro Media a realizat culegerea şi interpretarea datelor pe un eşantion ce a cuprins 1 100 de studenţi, 153 de cadre didactice şi 101 reprezentanţi ai personalului administrativ, marja de eroare fiind de +/-3%, pentru un nivel de încredere de 95%. Conform sondajului, 91% dintre studenţi, 74% dintre cadrele didactice şi 75% din personalul administrativ apreciază că în România corupţia este răspândită mult şi foarte mult, iar aceasta este generalizată, având loc la toate nivelurile. Cele mai corupte categorii identificate sunt parlamentarii, vameşii, poliţiştii, medicii, miniştrii, oamenii de afaceri, judecătorii, iar cele mai puţin corupte - preoţii, ziariştii şi profesorii de liceu, 51% dintre repondenţi considerând că aproape toţi sau o mare parte a cadrelor didactice universitare sunt afectate de corupţie. 51% dintre studenţi, 26% dintre cadrele didactice şi 19% din personalul administrativ au apreciat că în universităţile de stat din România corupţia este răspândită mult şi foarte mult. Atât studenţii, cât şi cadrele didactice şi personalul administrativ au identificat administratorii de cămine ca fiind cea mai coruptă categorie din mediul universitar, aceştia fiind urmaţi de profesori şi conferenţiari, secretare, studenţi, cele mai puţin afectate de corupţie fiind bibliotecarele. Majoritatea celor intervievaţi consideră că, după părerea lor, corupţia din învăţământul superior este tot mai acceptată de toate categoriile, fenomenul fiind privit tot mai adesea ca ceva obişnuit. Oferirea de bani, cadouri sau servicii unui cadru didactic este considerată justificată pentru 42% dintre studenţi şi pentru 28% dintre cadrele didactice, în timp ce oferirea lor unei secretare sau unui administrator este apreciată ca justificată de către 36% dintre studenţi şi 25% din personalul administrativ. Dintre cei care au declarat că au cunoştinţă de cazuri de corupţie în mediul academic, cei mai mulţi le-au aflat de la alţii, din mass-media, din universitatea sau facultatea proprie şi mai puţin din experienţă proprie. Cele mai des întâlnite situaţii de corupţie sunt legate de primirea unei note de trecere de către cei care nu o meritau, primirea unei note mai mari decât cea meritată sau primirea unui loc de cazare în cămin de către cei care nu ar avea dreptul, dar se întâlnesc şi cazuri de cumpărare/vindere a unei lucrări de licenţă, favoruri sexuale, primirea unei burse de către cei care nu au dreptul, absolvirea facultăţii fără susţinerea examenelor etc. De asemenea, au fost identificate situaţii în care cadrele didactice obligă studenţii să cumpere o anumită publicaţie, cer sau aşteaptă protocoale sub forma unui bufet din partea stu-denţilor la examen, cer sau aşteaptă protocoale sub forma unui cadou colectiv sau individual din partea studenţilor la examen, nu acceptă studenţii la examene dacă aceştia nu au prestat unele activităţi care în mod normal ar trebui remunerate, nu respectă drepturile de proprietate intelectuală ale studenţilor sau ale altor autori, solicită favoruri sexuale de la studenţi etc. Conform celor declarate de studenţi, obţinerea unei diplome de absolvire „costă” circa 1 000 de euro, intrarea la facultate - 400 de euro, promovarea licenţei - 400 de euro, intrarea la master - 300 de euro, obţinerea unui loc în cămin - 200 de euro, primirea unei burse de studiu în străinătate - 200 de euro, o lucrare de licenţă gata făcută - 200 de euro, primirea unui act de studii mai repede - 80 de euro, promovarea unui examen - 100 de euro, obţinerea unei note mai bune - 100 de euro, evitarea plăţii unor taxe şcolare - 100 de euro. Cadrele didactice au apreciat că, la concursurile pe post, se ştie dinainte pentru cine este postul şi cel mai adesea nu se mai înscrie altcineva, sarcinile de lucru sunt distribuite inechitabil, cursurile şi seminariile sunt distribuite inechitabil, există diferenţe în cuantumul salariilor în funcţie de criterii exterioare pregătirii, funcţiei, cantităţii şi calităţii muncii depuse, obţinerea unui post fără concurs, plătind o anumită sumă de bani sau folosindu-se de relaţii. 36% dintre cadrele didactice intervievate au apreciat că unora dintre colegi, studenţii le-au oferit bani, cadouri sau servicii pentru a-i ajuta să obţină ceva la care nu aveau dreptul, iar 19% au declarat că, printre colegii lor, sunt şi unii care cer bani, cadouri sau servicii studenţilor pentru a-i ajuta să obţină ceva la care nu ar avea dreptul, 34% declarând chiar că lor li s-au oferit bani, cadouri sau servicii de către studenţi. 11% dintre cadrele didactice intervievate au recunoscut că au acceptat bani, cadouri sau servicii din partea studenţilor, iar 3% au recunoscut chiar că au cerut bani, cadouri sau servicii din partea studenţilor. 18% din personalul administrativ a recunoscut că a acceptat bani sau cadouri, 5% recunoscând chiar că a solicitat bani sau cadouri din partea studenţilor. Son-dajul a realizat şi o analiză comparativă a numărului de cazuri de corupţie între cele patru universităţi de stat timişorene, cele mai multe asemenea cazuri înregistrân-
du-se la Universitatea de Me-dicină şi Farmacie „Victor Babeş”, iar cele mai puţine la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului.
Coaliţie anticorupţie
Centrul Euroregional pentru Democraţie Timişoara în parteneriat cu Academia de Advocacy, cu sprijinul financiar al Uniunii Europene prin programul Phare, a lansat proiectul „Transparenţă şi Integritate în Învăţământul Superior”, un program de dezvoltare a unei coaliţii de organizaţii neguvernamentale pentru prevenirea corupţiei în mediul universitar. Acesta are drept scop întărirea rolului organizaţiilor studenţeşti şi de tineret pentru asigurarea transparenţei în învăţământul superior, prin crearea şi implementarea de mecanisme de scrutin, monitorizare şi elaborare a unei strategii comune în vederea prevenirii şi diminuării practicilor coruptive. Ca obiective specifice, se urmăresc: cunoaşterea dimensiunii reale a fenomenului de corupţie în învăţământul superior, a formelor sale şi a mecanismelor de declanşare şi consecinţele produse; dezvoltarea unei coaliţii de organizaţii neguvernamentale având capacităţi de elaborare, aplicare şi menţinere a unui mecanism de diminuare şi prevenire a corupţiei la nivelul universităţilor; asigurarea transparenţei în învăţământul superior prin optimizarea mijloacelor de informare existente şi elaborarea unui plan comun de prevenire a actelor de corupţie. Concret, se intenţionează constituirea a 12 organizaţii studenţeşti/tineret active în centrul universitar Timişoara, câte 3 organizaţii în fiecare universitate, constituirea a 4 task-grupuri formate din câte 5 persoane, în fiecare universitate, pentru monitorizarea actelor de corupţie şi a comportamentului abuziv, compuse din studenţi şi cadre universitare care lucrează în echipă. Până în luna octombrie va fi dezvoltat un plan de prevenire a actelor de corupţie şi îmbunătăţirea mecanismelor de informare existente, tot atunci urmând să aibă loc evaluarea proiectului şi conferinţa de diseminare a rezultatelor.
Ce spun rectorii
Prof. univ. dr. Ştefan Iosif Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş”: „Mă doare sufletul să o spun, dar tot învăţământul românesc e foarte corupt, iar în universitatea noastră e la fel. Dar nu numai învăţământul este corupt, fenomenul este generalizat în tot sistemul, în mediul politic, juridic, sanitar. Este o adevărată tragedie naţională. În ceea ce priveşte învăţământul superior, acesta a căzut la un nivel inacceptabil. Personal, sunt alarmat de ceea ce se întâmplă. Ca membru al Comisiei Naţionale de Evaluare şi Acreditare Academică am asistat cu neputinţă la apariţia unor universităţi-kitch, o adevărată mizerie. Din păcate însă, nu se pot lua măsuri izolate. Acest lucru se poate face doar în urma unor dezbateri organizate la nivel naţional, cu toţi factorii responsabili, o soluţie fiind reacreditarea tuturor universităţilor şi a profesorilor univer-sitari. Deşi am spus mereu că societatea comunistă de dinainte de 1989 a fost cel mai mare rău, în prezent învăţământul este mai slab şi mai corupt decât în acea perioadă, iar în învăţământul superior medical nu mai există nici motivaţie. Sondajul e binevenit, să vedem ce rezultate va avea. Universitatea noastră a apărut în acest studiu ca fiind cea mai coruptă din Timişoara, iar în urma sondajului, în Senatul instituţiei s-au discutat, împreună cu studenţii, în mai multe rânduri, metode şi mijloace de limitare a fenomenului.”
Prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnica: „În primul rând, apreciez pro-iectul Centrului Euroregional pentru Democraţie ca preocupare pentru ceea ce se întâmplă în mediul universitar. Consider că sondajul făcut a reuşit să scoată în evidenţă carenţe reale din universitatea noastră, despre a căror existenţă în general am avut şi noi cunoştinţă. Noi înşine avem un sistem de chestionare a studenţilor şi angajaţilor şi, desigur, nu ne limităm la a afla cum stau lucrurile, ci venim cu intransigenţă să corectăm ceea ce nu este în regulă. Cum nimic nu este perfect, şi acest sondaj are anumite puncte slabe pe care eu, în mod constructiv, le-am semnalat. Am convingerea că există acte de corupţie şi în mediul universitar, dar cred că cel puţin în Universitatea Politehnica ele reprezintă cazuri izolate, oricum inacceptabile. Ţin să subliniez, însă, că nu cred că e bine că lumea se focalizează doar pe unul din elementele binomului pe care îl presupune corupţia, şi anume pe cel ce se lasă corupt. Cel puţin la fel de condamnabil şi de vinovat este corupătorul, pentru că în majoritatea cazurilor acesta iniţiază actul de corupţie, pentru a obţine lucruri care nu i se cuvin. Spre exemplu, mita nu se dă pentru a obţine nota meritată, ci pentru a obţine o notă de promovare fără a învăţa, respectiv o notă mai bună decât cea la care ar conduce cunoştinţele profesionale. Ca o măsură internă de limitare a fenomenului, la promovarea pe posturi de profesor sau con-ferenţiar în Universitatea Politehnica, unul dintre criterii este aprecierea celui în cauză de către studenţi.”
Prof. univ. dr. Ioan Mihai, rectorul Universităţii de Vest: „Sondajul efec-tuat de Metro Media Transilvania pune în evidenţă corupţia, fiind astfel o confirmare a suspiciunilor care existau asupra existenţei acestui flagel. Dau credibilitate acestui studiu pentru că evidenţiază fenomenul, însă nu ştiu dacă reflectă exact amplitudinea fenomenului. Vinovaţi pentru apariţia şi propagarea acestui fenomen sunt şi cadrele didactice, dar şi studenţii. De altfel, se pare că flagelul este întreţinut foarte mult de studenţi, care preferă să dea o taxă decât să înveţe ca să promoveze. Partea deficitară e că lipsesc mijloacele de intervenţie pentru diminuarea fenomenului, în lipsa dovezilor clare, actualul cadru legislativ limitând posibilităţile de intervenţie. Mă gândesc cum să valorific datele din sondaj. În prezent, studenţii realizează o evaluare a cadrelor didactice, iar cazurile de corupţie se cunosc, sunt notorii. Din păcate însă, nu prea avem ce să facem. Ca un prim pas, cum tot urmează scoaterea la concurs a unor posturi, la dosarul candidaţilor trebuie să existe fişa de evaluare pe baza aprecierii studenţilor, de care se va ţine cont la numirea pe un post.”
Prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului: „În universitatea noastră, comisia de etică îl are ca preşedinte pe prof.dr. Mi-hai Decun, un om de o corectitudine exemplară, iar până în prezent nu au fost înregistrate reclamaţii. De altfel, de când sunt rector, nu au fost semnalate cazuri de corupţie. În anii 1990-1991, studenţii mai reclamau că sunt obligaţi să plătească pentru un loc în cămin. Acum însă, studenţii se ocupă de cazări, cu sprijinul unui prorector, astfel încât nu mai există informaţii că s-ar pretinde bani pentru un loc de cazare. În urmă cu vreo doi ani a fost reclamat un caz referitor la cazare, a fost chemată şi Poliţia, dar s-a dovedit a nu fi real. Nici în ceea ce priveşte examenele nu am informaţii că nu ar fi fost corecte. Eu, personal, de peste 40 de ani sunt împotriva oricărui act de corupţie, nu numai împotriva pilelor. De altfel, în instituţia noastră există un regulament care prevede sancţiuni drastice pentru acte de corupţie, ce merg până la desfacerea contractului de muncă. În universitatea noastră transparenţa este totală, toate hotărârile Biroului Senatului fiind afişate”.
Lucian Ronkov
Agenda nr. 32/12 august 2006
Prof. univ. dr. Ştefan Iosif Drăgulescu, rectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie „Victor Babeş”: „Mă doare sufletul să o spun, dar tot învăţământul românesc e foarte corupt, iar în universitatea noastră e la fel. Dar nu numai învăţământul este corupt, fenomenul este generalizat în tot sistemul, în mediul politic, juridic, sanitar. Este o adevărată tragedie naţională. În ceea ce priveşte învăţământul superior, acesta a căzut la un nivel inacceptabil. Personal, sunt alarmat de ceea ce se întâmplă. Ca membru al Comisiei Naţionale de Evaluare şi Acreditare Academică am asistat cu neputinţă la apariţia unor universităţi-kitch, o adevărată mizerie. Din păcate însă, nu se pot lua măsuri izolate. Acest lucru se poate face doar în urma unor dezbateri organizate la nivel naţional, cu toţi factorii responsabili, o soluţie fiind reacreditarea tuturor universităţilor şi a profesorilor univer-sitari. Deşi am spus mereu că societatea comunistă de dinainte de 1989 a fost cel mai mare rău, în prezent învăţământul este mai slab şi mai corupt decât în acea perioadă, iar în învăţământul superior medical nu mai există nici motivaţie. Sondajul e binevenit, să vedem ce rezultate va avea. Universitatea noastră a apărut în acest studiu ca fiind cea mai coruptă din Timişoara, iar în urma sondajului, în Senatul instituţiei s-au discutat, împreună cu studenţii, în mai multe rânduri, metode şi mijloace de limitare a fenomenului.”
Prof. univ. dr. ing. Nicolae Robu, rectorul Universităţii Politehnica: „În primul rând, apreciez pro-iectul Centrului Euroregional pentru Democraţie ca preocupare pentru ceea ce se întâmplă în mediul universitar. Consider că sondajul făcut a reuşit să scoată în evidenţă carenţe reale din universitatea noastră, despre a căror existenţă în general am avut şi noi cunoştinţă. Noi înşine avem un sistem de chestionare a studenţilor şi angajaţilor şi, desigur, nu ne limităm la a afla cum stau lucrurile, ci venim cu intransigenţă să corectăm ceea ce nu este în regulă. Cum nimic nu este perfect, şi acest sondaj are anumite puncte slabe pe care eu, în mod constructiv, le-am semnalat. Am convingerea că există acte de corupţie şi în mediul universitar, dar cred că cel puţin în Universitatea Politehnica ele reprezintă cazuri izolate, oricum inacceptabile. Ţin să subliniez, însă, că nu cred că e bine că lumea se focalizează doar pe unul din elementele binomului pe care îl presupune corupţia, şi anume pe cel ce se lasă corupt. Cel puţin la fel de condamnabil şi de vinovat este corupătorul, pentru că în majoritatea cazurilor acesta iniţiază actul de corupţie, pentru a obţine lucruri care nu i se cuvin. Spre exemplu, mita nu se dă pentru a obţine nota meritată, ci pentru a obţine o notă de promovare fără a învăţa, respectiv o notă mai bună decât cea la care ar conduce cunoştinţele profesionale. Ca o măsură internă de limitare a fenomenului, la promovarea pe posturi de profesor sau con-ferenţiar în Universitatea Politehnica, unul dintre criterii este aprecierea celui în cauză de către studenţi.”
Prof. univ. dr. Ioan Mihai, rectorul Universităţii de Vest: „Sondajul efec-tuat de Metro Media Transilvania pune în evidenţă corupţia, fiind astfel o confirmare a suspiciunilor care existau asupra existenţei acestui flagel. Dau credibilitate acestui studiu pentru că evidenţiază fenomenul, însă nu ştiu dacă reflectă exact amplitudinea fenomenului. Vinovaţi pentru apariţia şi propagarea acestui fenomen sunt şi cadrele didactice, dar şi studenţii. De altfel, se pare că flagelul este întreţinut foarte mult de studenţi, care preferă să dea o taxă decât să înveţe ca să promoveze. Partea deficitară e că lipsesc mijloacele de intervenţie pentru diminuarea fenomenului, în lipsa dovezilor clare, actualul cadru legislativ limitând posibilităţile de intervenţie. Mă gândesc cum să valorific datele din sondaj. În prezent, studenţii realizează o evaluare a cadrelor didactice, iar cazurile de corupţie se cunosc, sunt notorii. Din păcate însă, nu prea avem ce să facem. Ca un prim pas, cum tot urmează scoaterea la concurs a unor posturi, la dosarul candidaţilor trebuie să existe fişa de evaluare pe baza aprecierii studenţilor, de care se va ţine cont la numirea pe un post.”
Prof. univ. dr. Alexandru Moisuc, rectorul Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară a Banatului: „În universitatea noastră, comisia de etică îl are ca preşedinte pe prof.dr. Mi-hai Decun, un om de o corectitudine exemplară, iar până în prezent nu au fost înregistrate reclamaţii. De altfel, de când sunt rector, nu au fost semnalate cazuri de corupţie. În anii 1990-1991, studenţii mai reclamau că sunt obligaţi să plătească pentru un loc în cămin. Acum însă, studenţii se ocupă de cazări, cu sprijinul unui prorector, astfel încât nu mai există informaţii că s-ar pretinde bani pentru un loc de cazare. În urmă cu vreo doi ani a fost reclamat un caz referitor la cazare, a fost chemată şi Poliţia, dar s-a dovedit a nu fi real. Nici în ceea ce priveşte examenele nu am informaţii că nu ar fi fost corecte. Eu, personal, de peste 40 de ani sunt împotriva oricărui act de corupţie, nu numai împotriva pilelor. De altfel, în instituţia noastră există un regulament care prevede sancţiuni drastice pentru acte de corupţie, ce merg până la desfacerea contractului de muncă. În universitatea noastră transparenţa este totală, toate hotărârile Biroului Senatului fiind afişate”.
Lucian Ronkov
Agenda nr. 32/12 august 2006
Versiune pentru tipărire
