PREFAŢĂ
Acum, la împlinirea a două sute de ani de la întemeierea localităţii Petrovasâla-Vladimirovaţ din Serbia, apariţia acestei cărţi are o semnificaţie aparte. În primul rând, lucrarea este în măsură să satisfacă arzătoarea dorinţă a petrovicenilor de a cunoaşte cât mai multe date referitoare la trecutul localităţilor bănăţene (actualmente cuprinse pe teritoriul României) din care provin înaintaşii lor. Retrospectivele istorice se constituie într-o revelatoare, emoţionantă dezvăluire a obârşiilor, din perspectiva integrării acestora într-un complex context social-cultural românesc şi european.
Înşişi autorii cărţii-cercetătorul etnograf Ioan Traia, de la Muzeul Satului Bănăţean - Timişoara, şi inginerul diplomat Traian Trifu Căta, cadru didactic la şcoala din Petrovasâla-Vladimirovaţ, s-au apropiat sufleteşte, cu multă căldură de realităţile istorice ale acelor obârşii, ei având nostalgia lumii strămoţilor uitaţi.
Primul, născut în Ferendia-localitate din apropierea Jamului-Mare, Clopodia şi Surducu-Mare, de unde au fost dislocaţi petrovicenii în anul 1808-este interesat de cercetarea trecutului acestei microzone geografico-istorică, iubind-o firesc, fiindu-i îndrăgitul ţinut natal. Totodată, el are o pasiune specială şi o recunoscută pricepere pentru elaborarea monografiilor săteşti, fiind, în prezent, unul dintre cei mai buni monografişti bănăţeni. Aceste însuşiri ale sale se răsfrâng fertil şi asupra investigaţiilor efectuate pentru alcătuirea lucrării „Petrovasâla întoarcere la începuturi”, care poate fi considerată o monografie zonală,istorico-culturală, până în anul 1808. În felul acesta, lucrarea aduce o substanţială completare la monografia localităţii Petrovasâla, publicată în anul 1911, de vrednicul dascăl Nicolae Penţa Şi, totodată,aceasta jalonează, în răstimpul de până la 1808, traseul istoric al unor viitoare monografii a fiecărei localităţi, din cele trei, prezentate aici: Jamu-Mare, Clopodia şi Surducu-Mare.
La rându-i, Traian Trifu Căta este unul dintre cei mai valoroşi intelectuali români din Banatul Serbiei, excepţionalele sale calităţi, precum şi luminoasa-i generozitate, evidenţiindu-se cu prisosinţă, în cadrul importantei şi frumoasei gazete „Familia”, la care este redactor şef şi responsabil. Această publicaţie apare sub auspiciile binecuvântate ale Bisericii Ortodoxe Române din Petrovasâla-Vladimirovaţ, unde oficiază icon. strav. pr. Konstantin Suru, personalitate pilduitoare prin cucernicie, omenie şi strădanie pentru propăşirea culturală şi spirituală a enoriaşilor săi. Numeroase articole publicate în cei 15 ani în „Familia”, atât cele scrise de Traian Trifu Căta, cât şi cele aparţinând unor prestigioşi colaboratori, preocupaţi de istoria, trecutul cultural, folclorul şi etnografia acestei localităţi, aduc contribuţii însemnate la sporirea fondului documentar, pregătindu-se, astfel, întocmirea, într-un timp cât mai apropiat, a unei monografii reprezentative a Petrovasâlei-fruntaşă aşezare din Voivodina, ai cărei locuitori, atât cei stabiliţi în marile depărtări continentale, cât şi cei rămaşi în Serbia, o iubesc cu neasemuită dragoste fiiască, aşa cum învederează minunata lor publicaţie locală.În privinţa conţinutului acestei lucrări nu vreau să intru în detalii, lăsând, astfel, pe seama cititorilor să afle, nemijlocit, atâtea şi atâtea informaţii captivante privind cadrul geografic al celor trei sate amintite, istoricul lor, biserica şi şcoala, până în anul 1808. Mai subliniez doar faptul că documentaţia istorică este exemplară, asemenea-profunda înţelegere a realităţilor vremii-adeseori corectându-se o seamă de afirmaţii tendenţioase, diplomatice, din parte autorităţilor stăpânitoare, care doreau să-şi justifice inumanul act al dislocării şi forţatei împământeniri în alt spaţiu, a unei numeroase populaţii româneşti, existentă milenar, permanent numai pe meleagurile sale. După cunoştinţele mele, o asemenea fărădelege istorică a fost ultima pe teritoriul Banatului istoric. Cu un mare efort de imaginaţie, doar vag ne-am putea închipui, acum, câtă suferinţă au îndurat acei români-bine rânduiţi economic, în străvechea lor vatră aşa după cum dovedesc documentele publicate în această carte ei fiind puşi într-o situaţie existenţială liminală: aceea de a-şi părăsi matricea pământeană. Prezentând asemenea fapte, se simte profunda îndurerare a autorilor care, empatetic este transmisă şi cititorilor, astfel că lucrarea are şi o puternică încărcătură emoţională, ce poate însufleţi o stare normală a contemporanilor noştrii, aceea a cinstirii jertfei unei părţi din neamul românesc bănăţean, într-o anumită, trecută, epocă istorică.
Aurel Turcuş
(Vedeţi şi ataşamentele)
 |
 |
 |
Materiale trimise de Ioan Traia
N
| Ataşament | Mărime |
|---|---|
| Argument.pdf | 28.66 KB |
| Biserica_si_scoala.pdf | 193.25 KB |
| cadru_geografic.pdf | 36.59 KB |
| Istoricul_satelor_jamu_mare_clopodia_si_surducu_mare.pdf | 517.8 KB |
| rezumat_petrovaselo.pdf | 4.75 KB |
Versiune pentru tipărire
