Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Pătruț, Nicolae - Dincolo și dincoace de uitare

Nicolae Pătruț

Dincolo și dincoace de uitare

- reportaje publicate în perioada 2006-2009 în cotidianul „24 de ore“ din Reșița -

Editura Eubeea, Timișoara, 2012

 

 

 

 

 

CUPRINS

Cuvânt înainte            
În urmă cu 70 de ani, la Delineşti, înţelepciunea a costat un sfert de milion de euro       
Întâmplări uitate          
Comuna cu sate agăţate de cer     
Apostoli pe drumurile luminii         
Bogăţie cu gust de trudă       
Bombonica, suflet nevinovat      
Bucurie născută din lacrimi de durere   
Bucuriile vieţii          
Când scena este birtul        
Constantin Goiţi, omul care scrie poemele cu şapca în mână             
Copiii chinului          
Credincios până la marginea vieţii    
Demnitatea unui om necăjit      
Fericirea se naşte din chin    
Frumuseţea umbrelor
Gânduri la marginea speranţei
Satul de la izvoarele trudei       
În Săptămâna Patimilor, între lumini şi umbre 
Intelectualii pământului        
Pe drumul Bozoviciului, iubire de oameni chinuiţi
Drumul sărăciei duce la suferinţă     
Mănăstirea dorinţelor         
Miresme de măr, frământate de trudă    
Vraciul             
Prinţesele toamnei         
Printre argaţi, în ziua examenului european 
Puterea cântecului                                                              
Regretele îmblânzitorului de cai     
La porţile cerului, rugăciuni de păstori   
Satul cu livezi înlăcrimate       
Satul cu lumânări plăpânde      
Testament de credinţă        
Satul de dincolo de uitare       
Tristeţe în satul cu sute de doruri    
Visul unui copil sărac        
Îndureraţi, la porţile speranţei     
Învingătorii vremurilor        
Aşezarea de la umbra castelului     
Bucuria sufletelor simple       
Bucuria unei învingătoare       
Bucurii tot mai îndepărtate      
Cobzarul, măsurător al timpului     
Copiii de la o margine de dor     
Copilul doinelor de aur       
Cruci oarbe cu ochi înlăcrimaţi     
Dezrădăcinatul          
Directorul şi ferma din vis      
Drama străinaşilor          
Floarea înţelepciunii       
Ionel Stoiţă, căutătorul de noroc    
Iubirea de la asfinţit        
Izvorul din care se revarsă lumina    
Memoria fotografiei vechi şi noi    
Mesagerul de la Sfântul Munte  
Neîmpliniri îmbrăcate în fum    
O jumătate de secol de muncă
pentru cartea din vis        
Împlinirea moţului         
Între taină şi iubire, oameni      
Oamenii fierbinţi ai pâinii      
Priviri în spatele umbrelor         
Puterea de a fi înţelept cu schimbarea     
Rugăciuni la margine de ape      
Rugăciuni pe fruntea pământului       
Satul cu legende dispărute         
Satul peste care adie vântul veşniciei      
Scriitorul din inima pietrelor        
Se mai nasc ţărani! Din când în când      
Satul în care iubirea a coborât din munţi     
Speranţa luminii            
La marginea vieţii, strigătul iubirii      
Tămăduitorul din Valea Caraşului       
Parfum de epocă într-un sat ca o poveste    
Un secol de viaţă          
„Vinga” – o ciocolată tot mai amară    
Visătorii nu ştiu să mintă         
Visul dinaintea tragediei          
Oamenii cu vieţile în palme         
Povestea de la Moara Neamţului     
Profesorul şi uitarea         
Rădăcinile sărăciei de azi         
Regrete pentru o zi trecută       
Tradiţia plecată pe drumul uitării     
Trăsura cu iubiri închiriate       
Un custode trist            
Un „mulţumesc!” pentru o bucurie  Puţin!    
Încărunţit de dor de-acasă         
Când veniţi cu praznicul pe la noi?      
Depărtările n-au loc de uitare        
Cântec între rugăciune şi destin       
Dureri pe drumul bucuriei         
O poveste neterminată           
O sută de ani de statornicie         
Nici sat, nici oraş            
Nostalgia sărbătorilor din vis         
Lumea de azi, prin zăpezile de altă dată   
Mănăstirea din inima pustietăţii        
O clipă de sinceritate         

 

 

 

Cuvânt înainte

Monografia de suflet a Banatului

Nicolae Pătruţ nu este un necunoscut. De ani buni, el slujeşte cu armele scrisului (la „Renaşterea bănăţeană” din Timişoara, unde i-am stat aproape cu sfatul şi cu experienţa mea de jurnalist, la gazetele ce apar sau apăreau în Caraş-Severin) Banatul, valorile lui naturale, culturale, morale, datinile şi obiceiurile, munca şi demnitatea omului. Născut în Ilidia, una din cele mai bătrâne aşezări cărăşene (este atestată documentar cu 800 de ani în urmă), dar şi vatră din care s-au ridicat: dr. Dumitru Ţeicu, istoric, Marius Ţeicu, cântăreţ şi compozitor, Traian Jurchela, vestit interpret de muzică populară, doctorul Dimitrie Grama, scriitor, ing. Iosif Stănilă, autorul primei monografii  a Ilidiei, Nicolae Pătruţ  se profilează, de la o carte la alta („Drumuri şi umbre”, Editura Marineasa, 2006, Timişoara; „Învingătorii muntelui”, vol. I şi II, ediţie bilingvă româno-cehă, scrisă în colaborare cu Francisc Draxel, Ed. Eubeea, 2007, respectiv 2008, şi „Banatul între tradiţie şi legendă”, ediţie bilingvă româno-cehă, Ed. Brumar, 2009), ca unul din cei mai valoroşi reporteri pe care i-a dat Banatul.

 „Dincoace şi dincolo de uitare” este o monografie de suflet a acestui ţinut ale cărui graniţe au fost stabilite, la Pacea de la Paris, în 1920, între Dunăre, Mureş şi Tisa, rămânând dincolo de Dunăre şi Tisa părţi din marele Banat istoric. Înzestrat cu talent, sensibil la fiecare tremur de suferinţă sau de bucurie, cu un ochi ager capabil să observe nuanţele cele mai fine, mai ascunse, ale fiinţei omeneşti, reporterul-scriitor traversează aşezările bănăţene, de la munte la câmpie, iscodeşte în cele mai ascunse cătune, provoacă mărturisiri, în special de la oameni bătrâni, care au cunoscut şi au trăit istoria aşezării lor, propria lor viaţă, în funcţie de vremurile ce s-au abătut peste ei. Şi astfel ies la iveală figuri de baroni şi conţi ai vechiului imperiu, preoţi şi dascăli ce s-au zbătut ca să aprindă şi să întreţină nestinsă flacăra ştiinţei de carte, credinţa în Dumnezeu şi în biruinţa binelui şi a omeniei, plugari legaţi de glia străbună prin osemintele părinţilor şi străpărinţilor lor, păcurari înfrăţiţi cu codrul, cu frunza şi cu mioarele lor, călugări iluminaţi, păzitori ai Sfintelor Taine etc.

Reporterul n-a ocolit şi nici nu a înfrumuseţat realitatea de astăzi a satelor şi comunelor bănăţene. Cândva mândre de bogăţia, de hărnicia şi frumuseţea lor, de hărnicia locuitorilor,  satele bănăţene de astăzi se sting, de la un an la altul, datorită exodului populaţiei, al tineretului în principal, către alte ţări, acolo unde banul se câştigă tot prin muncă, poate o muncă mai grea şi mai umilitoare decât cea de acasă, dar, din păcate, acasă ei nu mai au nici preţuire, nici viitor, nici voinţa de sacrificiu pentru stabilitatea României.

În contrast cu această stare generală este înduioşătorul caz prezentat de reporter, cu  vizibilă simpatie (nici nu se putea altfel!), al tânărului de 15 ani, Tudorel, din Vrani, preocupat să afle, de le cei bătrâni, toate tainele meseriei de ţăran, spre care îşi îndreaptă visurile de viitor.

Cu o floare însă nu se face primăvara. Deşi primăvara ar putea veni, măcar  simbolic, prin cei doi copii din cătunul Curmătura, din zona Sicheviţei (Caraş-Severin), care iarnă, vară, fac pe jos, prin noroi, zloată, zăpadă până la brâu, prin pădure, înfruntând jivinele codrului, două ore de drum până la şcoală. Atâta jertfă şi atâta dârzenie pentru a primi lumina slovei îi apropie pe cei doi copii de sublim, de Dumnezeu, şi bine ar fi dacă pilda lor şi credinţa lor ar cuprinde majoritatea copiilor ţării. Cât de departe şi de înaltă ar fi România!

Reporterul-scriitor nu se fereşte de lacrima sufletului, nu se sfieşte şi nu se teme că l-ar acuza cineva de sentimentalism sau de patos excesiv. Acolo unde întâmpină jale şi tristeţe (şi, Doamne, cât de multă jale şi tristeţe s-a adunat în ţăranul bănăţean!), Nicolae Pătruţ îşi pleacă fruntea, ştie să asculte şi adesea găseşte o vorbă de mângâiere.

Cartea acesta impresionantă adună în paginile ei zeci şi zeci de chipuri de oameni, tot atâtea destine, cuprinde întâmplări triste sau vesele, vise frânte sau împlinite, speranţă de viitor sau împăcarea cu viaţa, cu soarta. Citind-o, nu poţi să nu te gândeşti la Golgota pe care a urcat neamul nostru şi pe care, din neferici-re, continuă să urce, neştiind dacă la capătul ei urmează  salvarea sau crucificarea, spulberarea lui.

În faţa fascinantelor chipuri de oameni, a întâmplărilor copleşitoare, dar şi a frumuseţii frazei cu care  reporterul-scriitor ni le prezintă, pot afirma cu mâna pe inimă că ne aflăm înaintea unei impresionante radiografii a satului bănăţean de astăzi, parcurgând, prin vocea personajelor cărţii, timpi tragici ai istoriei trecute şi prezente.

 

ION MARIN ALMĂJAN

               (15 mai 2012)


Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank