Confesiunea creştin-ortodoxă a fost şi va rămâne unul din elementele carcateristice definitorii pentru sârbii de pe teritoriul României de astăzi. Fiind cea mai veche instituţie sârbească, Biserica a fost întotdeauna alături de popor, iar poporul alături de Biserică.
Jurisdicţia spirituală asupra populaţiei sârbe din România, precum şi toate bisericile şi mănăstirile ortodoxe sârbeşti de pe teritoriul actual al României aparţin Episcopiei Sârbe de Timişoara, parte integrantă a Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Izvoarele istorice scrise despre Episcopia de Timişoara provin din secolul al XVI-lea, cand era parte integrantă a Patriarhiei Sârbe de la Peć (Ipek). Dupa istorica migraţie condusă de patriarhul Arsenije al III-lea (Čarnojević), Episcopia de Timişoara a rămas în componenţa Mitropoliei Belgradului. În perioada ocupaţiei austriece din Serbia de Nord, cu ocazia unificării Bisericii Ortodoxe Sârbe de pe teritoriul Austriei, în 1726, Episcopia de Timişoara este alipită Mitropoliei de Karlovci (Karlowitz).
Dupa separarea ierarhică (parăsirea Mitropoliei de Karlovci de către români) din 1864, Episcopia de Timişoara a rămas ca şi episcopie sârbă în cadrul Mitropoliei, până la desfiinţarea acesteia în 1920. Toate episcopiile ce făceau parte din Mitropolie, deci şi cea de Timişoara, au intrat în componenţa reinstauratei Patriarhii sârbe, în al cărei cadru se află şi astăzi.
Episcopia Sârbă de Timişoara cuprinde pe teritoriul României de astăzi 57 de parohii în cadrul a 56 de comune bisericeşti, având un total de 67 de biserici (parohiale, mănăstireşti şi capele).
Pe teritoriul episcopiei se află 5 mănăstiri, toate de o mare importanţă pentru istoria poporului sârb de pe aceste meleaguri. Mănăstirile Baziaş şi Zlatiţa au fost fondate, conform tradiţiei, de însuşi Sfântul Sava; mănăstirile medievale Sf. Gheorghe şi Bezdin sunt de o importanţă covârşitoare mai ales pentru istoria Mitropoliei de Karlovci, dat fiind faptul că au dat un număr important de ierarhi – episcopi şi patriarhi.
În Timişoara, care a fost din cele mai vechi timpuri catedra episcopilor ortodocşi sârbi, se află astăzi trei biserici ortodoxe sârbeşti. Cea mai importantă, Catedrala, reprezintă o bijuterie arhitectonică şi artistică a oraşului de pe Bega. Ea se află în centru istoric al oraşului, alături de clădirea impozantă a Palatului episcopal sârb, respectiv a Parohiei ortodoxe sârbe din Timişoara-Cetate.
Din 1996 şi până în prezent, la conducerea Episcopiei Ortodoxe Sârbe de Timişoara se află, în calitate de administrator, Înalt Prea Sfinţia Sa Lukijan (Pantelić), episcop de Buda.

Judeţul Arad: Arad, Arad-Gai, Felnac, Mănăştur, Munar, Nădlac, Pecica, Satu Mare, Turnu
Judeţul Caraş-Severin: Belobreşca, Câmpia, Divici, Lescoviţa, Liubcova, Măceşti, Pojejena, 
Radimna, Reşiţa, Socol, Moldova Veche, Zlatiţa
Judeţul Mehedinţi: Sviniţa
Judeţul Timiş: Becicherecul Mic, Beregsău Mic, Cenad, Cenei, Checea, Ciacova, Cralovăţ, Dejan, Denta, Deta, Diniaş, Foeni, 

Gad, Gelu, Giera, Ivanda, Livezile, Lucareţ, Parţa, Peciul Nou(Ulbeč), Petrovaselo, Rudna, Saravale, Satchinez, Sânmartinul Sârbesc (Biserica veche şi biserica nouă), Sânnicolau Mare, Sânpetru Mare, Soca, Stanciova, Timişoara (Citadel – Catedrala, Mehala şi Fabric), Variaş

 
Sursa: Uniunea Sârbilor din România