„În seara zilei de 10 Ianuarie 1935, la Timişoara, dl Virgil Madgearu, secretarul general al Partidului Naţional Ţărănesc, întovărăşit de dl Richard Franasovici, ministru de comunicaţii, au fost martori la cununia D-rei Pordea cu dl Max Auşnit, regele cimentului şi fierului din ţară şi stăpânul Reşiţei.” („Banatul”, 13 ianuarie 1935)
Ianuarie 1935 a fost o lună friguroasă, cum nu mai fusese de câţiva ani, cu munţi de zăpadă pe străzile Timişoarei, circulaţie îngreunată pentru tramvaie, automobile şi trăsuri, trenuri întârziate. Pe străzile din Deta intrau lupi. Ziarele anunţau scumpirea pâinii. Sau faptul că, în cursul anului ce tocmai se încheiase, din cele 193 de persoane care îşi schimbaseră religia 174 erau evrei care trecuseră la creştinism, explicaţia fiind numeroasele căsătorii mixte. Este contextul în care presa vremii - publicaţiile „Fruncea”, „Vestul” sau „Banatul” din 12 sau 13 ianuarie - relata un eveniment senzaţional - cununia religioasă la Timişoara a lui Max Ausschnitt (cu variantele Auschnitt, Auschnit, Auşnit), la Episcopia romano-catolică. Celebrul personaj, originar din Galaţi, era, aflăm din varianta timişoreană a „Paginilor aurii” din 1938, preşedintele Asociaţiei Fabricilor din Banat; administrator-delegat al Uzinelor de fier şi Domeniile Reşiţa (U.D.R.), cea mai mare societate pe acţiuni din ţară, cu un capital social de 1 miliard de lei (cel mai mare din România), cea mai mare cifră de afaceri, cei mai mulţi angajaţi - 16 669 în anul 1938, respectiv, 22 892 în 1948; proprietar, împreună cu fratele său Edgar, al societăţii Titan-Nădrag-Călan (peste 4 900 angajaţi în 1938). Uzinele de fier şi Domeniile Reşiţa aveau o „direcţiune” în oraşul nostru, pe str. Lonovici nr. 6 (actuala Episcop Augustin Pacha), la hotelul „Trompeta”; deţineau în proprietate: 95 863 hectare, din care 88 248 hectare păduri, mine de fier, cărbuni, cupru, podgorii, drumuri, cariere de calcar, locomotive (sursa: www.ucmr.ro).
Ianuarie 1935 a fost o lună friguroasă, cum nu mai fusese de câţiva ani, cu munţi de zăpadă pe străzile Timişoarei, circulaţie îngreunată pentru tramvaie, automobile şi trăsuri, trenuri întârziate. Pe străzile din Deta intrau lupi. Ziarele anunţau scumpirea pâinii. Sau faptul că, în cursul anului ce tocmai se încheiase, din cele 193 de persoane care îşi schimbaseră religia 174 erau evrei care trecuseră la creştinism, explicaţia fiind numeroasele căsătorii mixte. Este contextul în care presa vremii - publicaţiile „Fruncea”, „Vestul” sau „Banatul” din 12 sau 13 ianuarie - relata un eveniment senzaţional - cununia religioasă la Timişoara a lui Max Ausschnitt (cu variantele Auschnitt, Auschnit, Auşnit), la Episcopia romano-catolică. Celebrul personaj, originar din Galaţi, era, aflăm din varianta timişoreană a „Paginilor aurii” din 1938, preşedintele Asociaţiei Fabricilor din Banat; administrator-delegat al Uzinelor de fier şi Domeniile Reşiţa (U.D.R.), cea mai mare societate pe acţiuni din ţară, cu un capital social de 1 miliard de lei (cel mai mare din România), cea mai mare cifră de afaceri, cei mai mulţi angajaţi - 16 669 în anul 1938, respectiv, 22 892 în 1948; proprietar, împreună cu fratele său Edgar, al societăţii Titan-Nădrag-Călan (peste 4 900 angajaţi în 1938). Uzinele de fier şi Domeniile Reşiţa aveau o „direcţiune” în oraşul nostru, pe str. Lonovici nr. 6 (actuala Episcop Augustin Pacha), la hotelul „Trompeta”; deţineau în proprietate: 95 863 hectare, din care 88 248 hectare păduri, mine de fier, cărbuni, cupru, podgorii, drumuri, cariere de calcar, locomotive (sursa: www.ucmr.ro).
Fiica singurului maharadja alb
Prima informaţie apărea în revista „Fruncea”, la sfârşitul anului 1934, în 22 decembrie, când titra: „D. Max Auschnitt se căsătoreşte cu o domnişoară din societatea ardeleană. O logodnă care face zgomot. Critici în cercurile naţionaliste”, continuând: „Unul din cei mai puternici oameni din România, proprietar al unor uzine importante din Bănat şi Vechiul Regat, d. Max Auschnitt, se căsătoreşte cu fiica frumoasă a dlui Pordea, vicepreşedintele Senatului. Logodna a avut loc la 2 Decemvrie în familia Pordea. Cu câteva zile înainte avusese loc la Bucureşti, la d. ministru Richard Franasovici, prezentarea în lume a tinerei domnişoare Pordea, cu ocazia unei serate. Dra Pordea purta cu acest prilej un diamant pătrat de mare preţ, cadoul logodnicului. Idila se zice că s a legat la Karlsbad, în vara trecută. Se svonea însă între timp că nababul industriei metalurgice române s-ar căsători cu fiica celui mai bogat şi singurul maharadja indian alb. Se mai zice că dificultăţile pe care le-a ridicat mahara-
djaua erau de ordin etnico-religios…
Pregătirile nuntei se fac depe acum la Cluj, unde se va ţine ceremonia. Trebuie să notăm şi criticile care se aduc familiei Pordea din cauza uniunei proiectate. Se relevă între altele vârsta mirelui (sensibil mai mare decât cea a miresei), dar mai ales religia şi rasa milionarului: D. Max Auschnitt, se ştie, este evreu, iar familia Pordea unită. Se zice chiar că la 10 Decemvrie s-au luat măsuri importante pentru a împiedeca eventualele manifestări la casa familiei miresei.”
Prima informaţie apărea în revista „Fruncea”, la sfârşitul anului 1934, în 22 decembrie, când titra: „D. Max Auschnitt se căsătoreşte cu o domnişoară din societatea ardeleană. O logodnă care face zgomot. Critici în cercurile naţionaliste”, continuând: „Unul din cei mai puternici oameni din România, proprietar al unor uzine importante din Bănat şi Vechiul Regat, d. Max Auschnitt, se căsătoreşte cu fiica frumoasă a dlui Pordea, vicepreşedintele Senatului. Logodna a avut loc la 2 Decemvrie în familia Pordea. Cu câteva zile înainte avusese loc la Bucureşti, la d. ministru Richard Franasovici, prezentarea în lume a tinerei domnişoare Pordea, cu ocazia unei serate. Dra Pordea purta cu acest prilej un diamant pătrat de mare preţ, cadoul logodnicului. Idila se zice că s a legat la Karlsbad, în vara trecută. Se svonea însă între timp că nababul industriei metalurgice române s-ar căsători cu fiica celui mai bogat şi singurul maharadja indian alb. Se mai zice că dificultăţile pe care le-a ridicat mahara-
djaua erau de ordin etnico-religios…
Pregătirile nuntei se fac depe acum la Cluj, unde se va ţine ceremonia. Trebuie să notăm şi criticile care se aduc familiei Pordea din cauza uniunei proiectate. Se relevă între altele vârsta mirelui (sensibil mai mare decât cea a miresei), dar mai ales religia şi rasa milionarului: D. Max Auschnitt, se ştie, este evreu, iar familia Pordea unită. Se zice chiar că la 10 Decemvrie s-au luat măsuri importante pentru a împiedeca eventualele manifestări la casa familiei miresei.”
„Senzaţia săptămânii”
În aceeaşi notă, în 12 ianuarie 1935, N.I. (probabil Nicolae Ivan) scria o amplă relatare intitulată „Senzaţia săptămânii. Căsătoria fără zgomot a dlui Max Auschnitt la Timişoara. Nuntă de milionar în haine de stradă. Un secret bine păstrat”, cu numeroase amănunte: „Timişoara a fost teatrul unui eveniment senzaţional: dl Max Auschnitt a ales capitala Bănatului pentru celebrarea căsătoriei sale religioase. Revista «fruncea» a vorbit la timpul său de logodna nababului metalurgiei române, azi putem servi cititorilor noştri detaliile senzaţionale şi pitoreşti ale căsătoriei ce a avut loc în 10 Ianuarie, câteva ore înaintea închiderii revistei.
Dl Max Auschnitt, am spus, s-a logodit la Cluj cu d-ra Livia Pordea, fiica d-lui Augustin Pordea, notar public la Cluj şi vicepreşedinte al Senatului. Căsătoria civilă a avut loc asemenea la Cluj, la începutul lunei Ianuarie. În prealabil, dl Max Auschnitt de religie mozaică, a trecut la catolicism, familia Pordea fiind unită. Botezul a avut loc la 16 Decembrie la Timişoara şi a fost celebrat de însuşi episcopul dl Dr. Augustin Pacha, cu asistenţa dlui Matei Ferch, parohul catolic al cartierului Cetate. Naşul neofitului, care a obţinut numele de Carol, a fost dl Carol Révay, director U.D.R. Joi, 10 Ianuarie, după masă pela 3 şi jum. au sosit în mai multe automobile dela Cluj: mirii, părinţii miresei, fratele mirelui, naşii şi câţiva prieteni intimi. Au dispărut în palatul episcopal catolic fără să deştepte atenţia cuiva. Imediat s-a şi început celebrarea cununiei în capela palatului de către episcopul dl Dr. Aug. Pacha, cu asistenţa d-lor M. Ferch, Dr. Iosif Waltner şi Matei Willjung. Naşi au fost: pentru mireasă, dl Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor cu doamna, iar pentru mire dl Virgil Madgearu, fost ministru, cu doamna. Au mai asistat: tatăl, mama şi bunica miresei, fratele mirelui, dl Edgar Auschnitt şi intimii familiilor. Toată lumea în haine de stradă, mai bine zis de călătorie.
După cununie, episcopul a oferit un ceai în sufrageria palatului său, apoi nuntaşii au plecat în oraş. Mirii au plecat în aceeaş seară în călătorie de nuntă la Paris şi Londra, iar ceilalţi au făcut senzaţie (fiind recunoscuţi imediat) prin apariţia lor la cafeneaua Palace, unde bineînţeles nu se bănuia că vin dela cununia d-lui Auschnitt. Numai într-un târziu s-a răspândit zvonul despre cele întâmplate. Cauzele secretului în care s-a înfăşurat această cununie le-am indicat în articolul nostru trecut: teama eventualelor manifestări deplasate”.
În aceeaşi notă, în 12 ianuarie 1935, N.I. (probabil Nicolae Ivan) scria o amplă relatare intitulată „Senzaţia săptămânii. Căsătoria fără zgomot a dlui Max Auschnitt la Timişoara. Nuntă de milionar în haine de stradă. Un secret bine păstrat”, cu numeroase amănunte: „Timişoara a fost teatrul unui eveniment senzaţional: dl Max Auschnitt a ales capitala Bănatului pentru celebrarea căsătoriei sale religioase. Revista «fruncea» a vorbit la timpul său de logodna nababului metalurgiei române, azi putem servi cititorilor noştri detaliile senzaţionale şi pitoreşti ale căsătoriei ce a avut loc în 10 Ianuarie, câteva ore înaintea închiderii revistei.
Dl Max Auschnitt, am spus, s-a logodit la Cluj cu d-ra Livia Pordea, fiica d-lui Augustin Pordea, notar public la Cluj şi vicepreşedinte al Senatului. Căsătoria civilă a avut loc asemenea la Cluj, la începutul lunei Ianuarie. În prealabil, dl Max Auschnitt de religie mozaică, a trecut la catolicism, familia Pordea fiind unită. Botezul a avut loc la 16 Decembrie la Timişoara şi a fost celebrat de însuşi episcopul dl Dr. Augustin Pacha, cu asistenţa dlui Matei Ferch, parohul catolic al cartierului Cetate. Naşul neofitului, care a obţinut numele de Carol, a fost dl Carol Révay, director U.D.R. Joi, 10 Ianuarie, după masă pela 3 şi jum. au sosit în mai multe automobile dela Cluj: mirii, părinţii miresei, fratele mirelui, naşii şi câţiva prieteni intimi. Au dispărut în palatul episcopal catolic fără să deştepte atenţia cuiva. Imediat s-a şi început celebrarea cununiei în capela palatului de către episcopul dl Dr. Aug. Pacha, cu asistenţa d-lor M. Ferch, Dr. Iosif Waltner şi Matei Willjung. Naşi au fost: pentru mireasă, dl Richard Franasovici, ministrul comunicaţiilor cu doamna, iar pentru mire dl Virgil Madgearu, fost ministru, cu doamna. Au mai asistat: tatăl, mama şi bunica miresei, fratele mirelui, dl Edgar Auschnitt şi intimii familiilor. Toată lumea în haine de stradă, mai bine zis de călătorie.
După cununie, episcopul a oferit un ceai în sufrageria palatului său, apoi nuntaşii au plecat în oraş. Mirii au plecat în aceeaş seară în călătorie de nuntă la Paris şi Londra, iar ceilalţi au făcut senzaţie (fiind recunoscuţi imediat) prin apariţia lor la cafeneaua Palace, unde bineînţeles nu se bănuia că vin dela cununia d-lui Auschnitt. Numai într-un târziu s-a răspândit zvonul despre cele întâmplate. Cauzele secretului în care s-a înfăşurat această cununie le-am indicat în articolul nostru trecut: teama eventualelor manifestări deplasate”.
Titanozaurul
Evenimentul a trezit interesul şi ziarului „Vestul”, cel acuzat de „Banatul” că „apare cu fondurile Malaxa, Auşnit”, care publică un material cu titlul „Ausschnitt, regele industriei româneşti, şi-a celebrat, în cel mai strict secret, căsătoria la Timişoara cu d-şoara Livia Pordea din Cluj”. Urma o relatare detaliată: „Ieri după masă a avut loc în linişte, fără pompă şi în cel mai strict secret căsătoria celui mai bogat om din ţară, a dlui Max Ausschnitt, regele industriei româneşti. Datorită situaţiei sale materiale, nunta industriaşului-titanozaur a preocupat mai multe săptămâni în şir presa noastră. Pe lângă această calitate a mirelui, senzaţionalul în acest eveniment a mai fost procurat şi de faptul că d. Max Ausschnitt, de confesiune izraelită, după ce era să se însoare în Londra cu fiica unui maharadja, s-a îndrăgostit de dşoara Livia Pordea, fiica notarului public dr. Augustin Pordea din Cluj. În scurt timp a avut loc logodna, iar în 16 Decembrie, în vederea căsătoriei, marele industriaş s-a lepădat de religia sa izraelită, şi obţinând binecuvântarea episcopului Pacha a trecut la religia romano-catolică. Botezul s-a făcut în secret, totuşi din anumite cercuri s-a putut afla despre el şi se aştepta să se anunţe o nuntă cu un fast nemai întâlnit în rândurile cetăţenilor ţării noastre. Contrar aşteptărilor, nunta s-a celebrat nu numai fără fast, dar şi în cel mai strict secret. Ieri dimineaţă episcopul Pacha din Timişoara a primit o telegramă prin care a fost anunţat că M. Ausschnitt soseşte împreună cu mireasa, naşii şi rudele la Timişoara, în vederea celebrării căsătoriei ce se va ţine la ora 4 p.m. Conform dorinţei mirilor, episcopul nu a comunicat nimănui nimic despre această sosire şi nici nu s-a făcut nici un fel de pregătire. Sosiţi la Timişoara, s-au oprit la epis-copie, în capela căreia a avut loc ceremonia religioasă. Naşi au fost d. Virgil Madgearu şi d. Richard Franasovici. Imediat după cununie, mirii au plecat în voiaj de nuntă spre Paris”. Ziarul informa despre nişte manifestări ostile faţă de nuntă ale populaţiei şi studenţilor, care ar fi avut loc la Cluj. O ştire care putea avea un sâmbure de adevăr, dacă este să cităm un articol din ziarul clujean „Lumea şi ţara” din 10 martie 1935, cu titlul: „Înzestrarea noastră cu armament nu o pot face jidanii”. Auschnit („omul cu pistrui”) trebuia, în opinia publicaţiei, înlocuit la U.D.R. cu un român.
Evenimentul a trezit interesul şi ziarului „Vestul”, cel acuzat de „Banatul” că „apare cu fondurile Malaxa, Auşnit”, care publică un material cu titlul „Ausschnitt, regele industriei româneşti, şi-a celebrat, în cel mai strict secret, căsătoria la Timişoara cu d-şoara Livia Pordea din Cluj”. Urma o relatare detaliată: „Ieri după masă a avut loc în linişte, fără pompă şi în cel mai strict secret căsătoria celui mai bogat om din ţară, a dlui Max Ausschnitt, regele industriei româneşti. Datorită situaţiei sale materiale, nunta industriaşului-titanozaur a preocupat mai multe săptămâni în şir presa noastră. Pe lângă această calitate a mirelui, senzaţionalul în acest eveniment a mai fost procurat şi de faptul că d. Max Ausschnitt, de confesiune izraelită, după ce era să se însoare în Londra cu fiica unui maharadja, s-a îndrăgostit de dşoara Livia Pordea, fiica notarului public dr. Augustin Pordea din Cluj. În scurt timp a avut loc logodna, iar în 16 Decembrie, în vederea căsătoriei, marele industriaş s-a lepădat de religia sa izraelită, şi obţinând binecuvântarea episcopului Pacha a trecut la religia romano-catolică. Botezul s-a făcut în secret, totuşi din anumite cercuri s-a putut afla despre el şi se aştepta să se anunţe o nuntă cu un fast nemai întâlnit în rândurile cetăţenilor ţării noastre. Contrar aşteptărilor, nunta s-a celebrat nu numai fără fast, dar şi în cel mai strict secret. Ieri dimineaţă episcopul Pacha din Timişoara a primit o telegramă prin care a fost anunţat că M. Ausschnitt soseşte împreună cu mireasa, naşii şi rudele la Timişoara, în vederea celebrării căsătoriei ce se va ţine la ora 4 p.m. Conform dorinţei mirilor, episcopul nu a comunicat nimănui nimic despre această sosire şi nici nu s-a făcut nici un fel de pregătire. Sosiţi la Timişoara, s-au oprit la epis-copie, în capela căreia a avut loc ceremonia religioasă. Naşi au fost d. Virgil Madgearu şi d. Richard Franasovici. Imediat după cununie, mirii au plecat în voiaj de nuntă spre Paris”. Ziarul informa despre nişte manifestări ostile faţă de nuntă ale populaţiei şi studenţilor, care ar fi avut loc la Cluj. O ştire care putea avea un sâmbure de adevăr, dacă este să cităm un articol din ziarul clujean „Lumea şi ţara” din 10 martie 1935, cu titlul: „Înzestrarea noastră cu armament nu o pot face jidanii”. Auschnit („omul cu pistrui”) trebuia, în opinia publicaţiei, înlocuit la U.D.R. cu un român.
Sezonul balurilor
Ziarele vremii anunţau şi balurile din acea lună, desfăşurate după trei luni în care se interziseseră astfel de evenimente, după atentatul din octombrie 1934, de la Marsilia, în care fuseseră asasinaţi regele Alexandru I, cumnatul lui Carol II, şi ministrul de externe al Franţei, Louis Barthou. Era vorba de: Balul Crucii Roşii, la Cercul Militar, o serată dansantă cu intrarea de 100 de lei/familie (trei persoane), 40 de lei/persoană şi 20 de lei pentru studenţi; „Balul tradiţional al Politehnicei”, tot la Cercul Militar - „Ţinuta de serată sau costumul naţional, de rigoare”; „Ceai dansant împreunat cu patinaj”, la restaurantul „Ciocârlia”, lângă Gara Fabric, organizat de Reuniunea Femeilor Române din Fabric; Bal mascat şi costumat la Cercul Militar; Balul Reuniunii Femeilor Române din Timişoara; Balul poliţiştilor din Timişoara urma pe 9 martie, anunţul fiind însoţit de desene şi o glumă, legată de faptul că acestora în Vechiul Regat li se spunea „curcani”: - Noi cu cine rămânem?/ - Cu „găinarii”.
Ziarele vremii anunţau şi balurile din acea lună, desfăşurate după trei luni în care se interziseseră astfel de evenimente, după atentatul din octombrie 1934, de la Marsilia, în care fuseseră asasinaţi regele Alexandru I, cumnatul lui Carol II, şi ministrul de externe al Franţei, Louis Barthou. Era vorba de: Balul Crucii Roşii, la Cercul Militar, o serată dansantă cu intrarea de 100 de lei/familie (trei persoane), 40 de lei/persoană şi 20 de lei pentru studenţi; „Balul tradiţional al Politehnicei”, tot la Cercul Militar - „Ţinuta de serată sau costumul naţional, de rigoare”; „Ceai dansant împreunat cu patinaj”, la restaurantul „Ciocârlia”, lângă Gara Fabric, organizat de Reuniunea Femeilor Române din Fabric; Bal mascat şi costumat la Cercul Militar; Balul Reuniunii Femeilor Române din Timişoara; Balul poliţiştilor din Timişoara urma pe 9 martie, anunţul fiind însoţit de desene şi o glumă, legată de faptul că acestora în Vechiul Regat li se spunea „curcani”: - Noi cu cine rămânem?/ - Cu „găinarii”.
Trei luni de miere
La numai două săptămâni de la cununia din 10 ianuarie avea loc o nuntă care a făcut vâlvă. Se căsătoreau inginerul Mircea Vaida-Voievod, fost deputat, fiul fostului prim-ministru Alexandru Vaida-Voievod (Voevod), cu domnişoara Dora Rudneanu, fiica lui Roman Rudneanu, medic-şef al judeţului Timiş - Torontal. Al. Vaida-Voievod (1872-1950) fusese prim-ministru pentru ultima oară în perioada 14 ianuarie 1933 - 14 noiembrie 1933. Naşi de acelaşi calibru: Viorel V. Tilea, fost ministru, viitorul ambasador al ţării noastre la Londra, Constantin An-gelescu, fostul guvernator al Băncii Naţionale a României şi ministru al lucrărilor publice, iar al miresei - Gheorghe Stanciu, directorul uzinei de gaz din Timişoara. Cununia civilă a fost programată sâmbătă, 26 ianuarie, la ora 12, iar desfăşurarea ei era relatată de numărul din 2 februarie al revistei „Fruncea”: „Mirele s-a îmbrăcat în jachetă, iar mireasa în elegante haine de stradă.”; „D. Catalina, viceprimar al Municipiului, a executat actul oficial, asistat fiind de însuşi secretarul general, d. dr. Nicolae Table - lucru foarte rar la asemenea ocazii”. A doua zi, la „7 seara”, cununia religioasă la Biserica ortodoxă din Timişoara - Elisabetin: „Cordoane de poliţişti în mare ţinută, cu cască şi mănuşi albe, au filtrat sever pe cei ce aveau dreptul să asiste la ceremonie”. Mirele era „îmbrăcat în frac ca toţi invitaţii dealtfel”, iar mireasa apare la braţul lui Al. Vaida - Voievod: „Poartă o încântătoare rochie de «velours - chiffon», cu un voal de muselină ce formează o trenă purtată de doi copilaşi drăguţi: Baby Cimponeriu şi Bubi Rudneanu. Făcea senzaţie printre asistenţă buchetul miresei, compus din crini (fireşte naturali) de o rară frumuseţe”. Ceremonia a fost oficiată de Episcopul Grigorie Comşa al Aradului, împreună cu un sobor de patru preoţi: „După ritualul cununiei, episcopul adresează un discurs tinerei perechi şi predă cadoul Bisericii, o biblie de mare valoare”. A urmat apoi: „În automobile, fără să formeze un cortegiu, invitaţii au plecat dela biserică la Clubul Lloyd, unde a avut loc recepţia”. S-a servit bufet suedez: „Un lacheu în livrea servea bufetul, sau mai bine zis invitaţii s-au servit singuri”. Iată şi descrierea dansului: „Jazzul Tavernei Lloyd a furnizat muzica excelent. S-a dansat, fireşte. Mireasa n’a dansat decât un singur vals cu socrul, d. Al. Vaida - Voevod. Deci «dansul miresei», ca şi celelalte obiceiuri româneşti au fost suprimate. Impresia în acest fel era mai degrabă cea a unei elegante serate particulare”. Domnii erau îmbrăcaţi în frac, iar doamnele, în rochii de seară. Articolul se încheia cu o lungă listă a invitaţilor de seamă: generalul Gheorghe Domăşneanu, fost primar al oraşului, Coriolan Băran, fostul prefect de Timiş - Torontal, Coriolan Baltă, fost primar etc. Mirii au plecat în călătorie de nuntă cu trenul de Arad spre Viena şi Berlin (aici urmau trei luni de miere). O ştire scurtă apărea şi în oficiosul Partidului Naţional Ţărănesc, „Banatul”, care se încheia astfel: „Cu acest prilej au fost în oraşul nostru, pe lângă dl Al. Vaida - Voevod, şi d. Prof. Mihail Şerban şi V.V. Tilea, foşti miniştri, precum şi mai mulţi prieteni ai familiei”.
La numai două săptămâni de la cununia din 10 ianuarie avea loc o nuntă care a făcut vâlvă. Se căsătoreau inginerul Mircea Vaida-Voievod, fost deputat, fiul fostului prim-ministru Alexandru Vaida-Voievod (Voevod), cu domnişoara Dora Rudneanu, fiica lui Roman Rudneanu, medic-şef al judeţului Timiş - Torontal. Al. Vaida-Voievod (1872-1950) fusese prim-ministru pentru ultima oară în perioada 14 ianuarie 1933 - 14 noiembrie 1933. Naşi de acelaşi calibru: Viorel V. Tilea, fost ministru, viitorul ambasador al ţării noastre la Londra, Constantin An-gelescu, fostul guvernator al Băncii Naţionale a României şi ministru al lucrărilor publice, iar al miresei - Gheorghe Stanciu, directorul uzinei de gaz din Timişoara. Cununia civilă a fost programată sâmbătă, 26 ianuarie, la ora 12, iar desfăşurarea ei era relatată de numărul din 2 februarie al revistei „Fruncea”: „Mirele s-a îmbrăcat în jachetă, iar mireasa în elegante haine de stradă.”; „D. Catalina, viceprimar al Municipiului, a executat actul oficial, asistat fiind de însuşi secretarul general, d. dr. Nicolae Table - lucru foarte rar la asemenea ocazii”. A doua zi, la „7 seara”, cununia religioasă la Biserica ortodoxă din Timişoara - Elisabetin: „Cordoane de poliţişti în mare ţinută, cu cască şi mănuşi albe, au filtrat sever pe cei ce aveau dreptul să asiste la ceremonie”. Mirele era „îmbrăcat în frac ca toţi invitaţii dealtfel”, iar mireasa apare la braţul lui Al. Vaida - Voievod: „Poartă o încântătoare rochie de «velours - chiffon», cu un voal de muselină ce formează o trenă purtată de doi copilaşi drăguţi: Baby Cimponeriu şi Bubi Rudneanu. Făcea senzaţie printre asistenţă buchetul miresei, compus din crini (fireşte naturali) de o rară frumuseţe”. Ceremonia a fost oficiată de Episcopul Grigorie Comşa al Aradului, împreună cu un sobor de patru preoţi: „După ritualul cununiei, episcopul adresează un discurs tinerei perechi şi predă cadoul Bisericii, o biblie de mare valoare”. A urmat apoi: „În automobile, fără să formeze un cortegiu, invitaţii au plecat dela biserică la Clubul Lloyd, unde a avut loc recepţia”. S-a servit bufet suedez: „Un lacheu în livrea servea bufetul, sau mai bine zis invitaţii s-au servit singuri”. Iată şi descrierea dansului: „Jazzul Tavernei Lloyd a furnizat muzica excelent. S-a dansat, fireşte. Mireasa n’a dansat decât un singur vals cu socrul, d. Al. Vaida - Voevod. Deci «dansul miresei», ca şi celelalte obiceiuri româneşti au fost suprimate. Impresia în acest fel era mai degrabă cea a unei elegante serate particulare”. Domnii erau îmbrăcaţi în frac, iar doamnele, în rochii de seară. Articolul se încheia cu o lungă listă a invitaţilor de seamă: generalul Gheorghe Domăşneanu, fost primar al oraşului, Coriolan Băran, fostul prefect de Timiş - Torontal, Coriolan Baltă, fost primar etc. Mirii au plecat în călătorie de nuntă cu trenul de Arad spre Viena şi Berlin (aici urmau trei luni de miere). O ştire scurtă apărea şi în oficiosul Partidului Naţional Ţărănesc, „Banatul”, care se încheia astfel: „Cu acest prilej au fost în oraşul nostru, pe lângă dl Al. Vaida - Voevod, şi d. Prof. Mihail Şerban şi V.V. Tilea, foşti miniştri, precum şi mai mulţi prieteni ai familiei”.
Vali Corduneanu
Agenda nr. 51/17 decembrie 2005
Versiune pentru tipărire
