MARCEL LUCA
Ghin a lu" Longhin şi dilemele Tranziţiei
(poezii în grai bănăţean)
EDITURA MARINEASA Timişoara - 1998
Coperta: Nicolae Lengher Ilustraţia copertei: reproducere dupã o lucrare de Viorel Cristea
© Marcel Luca şi Editura Marineasa
ISBN 973-9496-26-1
I
GHIN A LU' LUNGHIN
ŞI DILEMELE TRANZIŢIEI
Ghin a lu' Lunghin
şi sexul frumos
"Să fii naşă democrată,
Naşă, naşă...
Să laşi poarta dăscuniată,
Naşă, draga mia!..."
(Dintr-un cântec de petrecere)
La o nuntă Ghin să duce,
Pră nănaşă o ocheşce,
O şere la joc şî, iuce,
Pră supt mână o-nvârceşce.
- Tulai, Doamne, mă' Lunghine,
Zău că mă baji în păcat:
Cum mă suci, aşa dă bine,
Mă zăuit că am bărbat!...
Ghin, nănaşii la ureche,
I-o şopcit, atunşi, pră dată:
- Şcii cântarea, aia veche,
"Să fii naşă democrată"?
Iar nănaşa, afumată,
O zâmbit dân colţu' gurii:
- Păntru cine, democrată,
Mi-s dân timpu'... dictaturii!
Ghin a lu' Lunghin
şi unitatea europeană
Când afară mijgureşce,
Şiaţă-i, frig, imală multă,
Ghin pră pat să tolăneşce
Şî la ragio ascultă:
"Asta-i bănăţana noastă"!
Cîntă Nicoleta Voica,
Filozoafă cum ne-o foastă,
Tăt la munce, unu' Noica...
Uina Erji şe-i cu rostu',
Într-un colţ, la soba "Vesta",
Bombăne să schimbe postu',
Macăr cât, pră Budapesta;
Ciaica Goico, un veşin,
Şi-o vinit dup-un răsad,
Zâşe să pună puţin
Şî pră "Ragio-Beograd",
Iară Hanţ, ajuns să-l tundă,
Ogârsât dă şe-i afară,
Spune că la Kioln, pră "undă",
Fain măi cântă o fănfară!
Pră tăţi gazda-i mulţămeşce
Şî cu perna căpătâi,
O suşit bumbu' în deşce,
Iar la postu' ăl gintâi:
Cântă Nicoleta Voica:
"Asta-i bănăţana noastă"!
Şî, mai filozof ca Noica,
Ghin cuvântă stând p-o coastă:
- Europa, cu ţări mulce,
O fi una, numa-n sara
Când o să măi vrea s-asculce
Şî la... "Ragio-Cimişoara"!...
Ghin a lu' Lunghin
şi puterea judecătorească
Ghin s-o dus la jugecată
Cu Ciupearcă, zâs Mârtanu',
Păntr-un lanţ şî o lopată
Şe i-o-mprumutat mai anu',
Că Ciupearcă-ntr-o ureche
Blăstăma că s-or smincit,
Că lopata iera veche,
Iară lanţu', rujinit!
Dar jugecătoriu-ndată,
Să să-mpece i-o-mbolgit,
Că-s veşini, păntr-o lopată
Pria dă tăt s-or duşmănit...
Ghin o lăcrămat un pic
Şî o zâs atunşi: "Mulţam!
Nu măi cer 'năpoi nimic,
Cu Mârtanu' mi-s şî niam...
Macăr mince-am învăţat,
Fiincă, dom' jugecător,
Cât am dat la advocat,
Baş că-mi târguiam tractor!..."
Ghin a lu' Lunghin
şi legile sanitar-veterinare
După călindar, bag samă,
Nu-i baş dzâoa dă Ignat
Dară Ghin, pofcind friptană,
Hop cu porcu', la tăiat!
L-o pârlit cu sococeală
Şî, apoi, l-o căsăpit.
Cu răchie fiartă-n oală,
Pră ortaci i-o omenit.
Şe miroaznă în târnaţ
Dă la carnea dân căzan
Ş-usturoiu' dân cârnaţ'!
Bine ie să fii pogan!
Numa', viedzi, doarme sătana?!,
Că pră poartă, ca primariu',
Parc-o mirosit pomana,
Intră Mâţ, veterinariu'.
Zâşe: "Bage Ghine, vreu,
După lege, să ce-nvăţ
Că-i musai controlu' meu,
Înaince dă ospăţ"!
Dântr-o taşcă scoace-o sculă,
Taie un dărab dă clisă,
Potriveşce o şcătulă,
După care, scurt, o zisă:
- Uică, treaba nu e "roză",
Porcu' îi contaminat,
Are baş trichineloză,
Vrei - nu vrei, l-am confişcat!
*
Sara, Ghin mâncă păsulă
Şî ghingeşce, cătrănit,
Tăt la marva-i, năsătulă:
"Porc o fost - porc o murit"!...
Ghin a lu' Lunghin
şi teoria chibritului
La pământu' dân hotar,
Spră sălaşu' lu' Ion Ruz,
Ghin şî Vică trag, amar,
La săpat dă cucuruz.
- Hai să duhănim o "tură"!
Zâşe Vică, asudat,
Şî spre un chiştoc, dân gură,
Un ripelţ o scăpărat.
Ghin l-o cercetat, o ţâră,
S-o şiupit dă un obraz
Ş-apoi ş-o aprins ţâgara,
Cu bricheta lui cu gaz.
- Ce-ai ghingit că-s doauă, Vică,
Feliuri dă mecanizare?
Cu ripelţu-i aia mică,
Io, cu gazu-s aia... mare?!
Asta-nsamnă că ie bine,
Cum spun domnii, ăi cu "mapă",
Că io-s mai "prosper" ca cine
Şî, acuma... hai la sapă!
Ghin a lu' Lunghin
şi trebuinţele sexuale
Aţi ghicit (că nu să poace!),
Ca dăstui oamini, sărmani,
Ghin al nostru-i, dân păcace,
Văduvoni, dă neşce ani.
Şî când nu ce-ai bătrânit
Şî măi ai câta pucere,
Sigur nu-i dă măscărit
Ăl cu poftă dă muiere...
Ş-uice-aşa, o cujetat,
În crivat, cam prins dă toane,
Să să-nsoare, înc-o dat',
Dară tăt c-o văduvoane!
Baba Lenca, prişepută
La peţit, ca nime-n sat,
I-o găsât şe o cerută
Şî or mărs "în vizitat".
Casă bună, înstărită,
Curăţenie - păhar,
Iar muierea-n "port", găcită,
Ierea mândră şî cu har...
Ghin i-o dat în dar o floare
Şî i-o spus că nu-i om rău,
Că-i "cuprins" şî-n plus, măi are
Tăt şe are... un flăcău.
Văduvoania i-o răspuns:
- Sara asta dormi la mine;
Doar o noapce mi-i d-ajuns,
Să ce prăbălez măi bine!...
*
O rămas el, Ghin, săracu'
Şî s-o ostenit, cu drag,
Dar a doua dzî, ca dracu',
Peţitoarea iac-o-n prag...
- Babă Lenco, uice-ţ' plata,
Toace oasăle mă dor,
Văduvoania m-o dat gata,
Mai bine rămân... fişior!
Ghin a lu' Lunghin
şi tehnica modernă
Într-o dzî, la Cimişoara,
Ghin s-o dus ca să priviască,
Dă l-amiadz' şî până sara,
Expoziţia niemţască...
Tulai Doamne! Scule mulce.
Faine, dară scumpe "foc"!
Ghin o stat puţân s-asculce
Pră un niamţ şe sta-n mijloc.
Zâşe omu': "Alles gute,
Cu tractoare asta mic,
Arbeit facem, schnell, mai iuce,
Asta MARKA DE FABRIK!"
Ghin s-o luminat la faţă
Ş-o ghingit că, sub cotarcă,
Ţâne şi-o avut o viaţă:
"Sapă, am! Da-i pun io... MARCĂ!
Ghin a lu' Lunghin
şi asistenţa medicală
Într-o dzî, când l-or durută
Oasăle, ca pră un cal,
Fără cafă sau valută,
Ghin o mărs la un şpital.
Cu ştudenţii împrejur,
Ca o cloţă între pui,
Şefu' clinicii, în "tur",
Dă dă Ghin, "al nimănui"...
Mândre-s fecele ştudence!
Una l-o pişcat d-o ţâţă,
Alta s-o glumit, cu "fence",
Că n-ar fi mârtan, ci mâţă,
Iară alta, o "pişoarcă",
Li-o strâgat că un bolnav,
Poţ' să-l afli, c-o piparcă,
Pusă-n fund, dacă ie "grav"...
Dar Profesoru', cumince,
Mincenaş li-o linişcit,
Că beceagu' dânăince,
Cu răşpect trăbă privit:
- Ghin al nost' îi om fălos,
Are reumă, nu bani;
Tratament îi dăm, per os,
"La anu' şî la mulţi ani!..."
*
După doauă săptămâni,
Fără raze sau pastile,
Ghin o dat închinăciuni
C-o scăpat întrăg, cu zile:
Când ieşci paor, cu reůmă,
Meri la câmp, lucră-l cu grapa,
Dacă n-ai, în mărci, o "sumă",
Te "rezolvă" numa'... sapa!
Ghin a lu' Lunghin
şi economia de piaţă
Stând la uliţă, pră bancă,
Duhănind pră supt musteaţă,
Numa' iacă o bitangă
Dă veşină-i treşe-n faţă.
Ghin tăt pipă şî tuşeşce
Dar o vorbă n-o scăpat,
Că muierea să opreşce
Şî mi-l ia la mieliţat:
- O' tu nu mă viedzi pră mine?
Dzâoa bună nu mi-ai dat,
La sapă n-ai fost, Lunghine,
Poace că ce-ai îmbetat?!...
- Nu mă sudui, muiere!
Dă săpat nu am habar,
Că mi-s "domn" acum, cu-avere,
Cu pământu-s ACŢIONAR!
Da' mi-s treaz, că n-am lăscaie,
Tră' s-aşcept, până om lua
DIVIDENDU', la Sânt' Laie
Şî, atunşi... m-oi îmbeta!
Ghin a lu' Lunghin
şi fenomenul migraţiei
Dân socacu' ăl dân space,
Prân grăgină - în ocol,
Când să cam găta dă noapce,
Un ţâgan cu sacu' gol...
Lângă un coceţ s-opreşce,
Pringe-o reaţă-aşa, măi mare,
Iuce gâtu' îi suceşce
Şî îi gata dă plecare.
Poace Ghin dormi tăt anu'
Da' când trăbă, îi om triaz:
Iesă-n curce şî ţâganu'
Prins îi tare dă grumaz!
- Grâu' mân-ta, vinitură!
Ce-ai ghingit că gimineaţă
Nu găsăsc, în bătătură,
Frumuşaţa mia dă reaţă?!
Bani îmi dai ca păntru-o ciurcă,
O' altminteri, meri la Post,
Iar don' şăf îţ' pune-n cârcă
Tăt şe-n sat furat o fost!
- Aoleu, dom' inginer,
N-am mâncat io mânătărci,
Să fiu tuns iar dă frizer,
Când pot să plătesc în mărci!...
Şî, la marjine dă sat,
Unge şatra adăsta,
După şe s-o înturnat
Tomna' dân Jermania,
Fain, ţâganu' o plăcit,
N-o mai comientat o "iotă",
Iară Ghin o agrăit
La piranda dân rulotă:
- Reaţa asta, dragă mie,
Cu şe soartă s-o ales:
O crescut lângă cocie
Şî-i mâncată-n "Merţedes"!...
Ghin a lu' Lunghin
şi politica mondială
Sub umbraru' ăl dă viţă,
Unge goşcii îi primeşce,
Ascultat dă văru' Biţă,
Ghin gazeta o citeşce.
O gătat el o bucată,
Gustă câta dân răchie,
Bombăne că-i "afumată"
Şî grăieşce, cu tărie:
- Cu nădragii rupţi în space,
Uice, rusu' - tăt fudul!
NATO, şică, dă dân coace
Şî nu-l conzultă dăstul!
Şî-i aişi, prăstă socac,
Şage-n Bosnia, cu ONU,
S-o făcut înjer, dân drac
Şî proşcii îi ţân isonu'!
O' mi-i ceamă, Biţă vere,
Că om pune-o dă colivă
Dacă NATO, mâine, şere
Iar să faşem "colectivă"!...
Ghin a lu' Lunghin
şi virtuţile democraţiei
S-o brogit că-n Părlăment,
O vorbit unu' dă paori,
Că-s mâncaţi tăţi, în prăzent,
Dă nevoi, ca dă balaori!...
Dacă l-o aflat dă nume,
Pră ăst ňcoş deputat,
Ghin pră Che-Fe-Re să pune,
Să-i vorbiască dăspră sat.
O durmit tri nopţi în gară,
A măi mare-n Bucureşci,
Să-i gea voie-o săcrătară
Tri minuce dă poveşci...
Deputatu', om cu carce,
I-o zâs că-i copil dă paor,
Că-ntr-o viaţă, n-are parce
Macăr d-un inel dă aor.
Cum ţăran să sococeşce,
Iel să luptă, nu-i săcret,
Până când, şinstit, primeşce
Dreptu' lui dă la Bujet!
Ca să margă-n geplăsare,
Trăbuie să-nlocuiască,
Mincenaş, măşâna care
Ie-n rodaj, da-i românească.
În birou, trăbuie luace
Televizie color,
Un credenţ franţuz şî, poace,
Într-un colţ, un "tricolor",
Başca un computăr "tare",
Faxu' trăbuie schimbat,
Diurnă şî sălar măi mare,
Totu', neimpozitat!
Şî geodată, deputatu'
O sfârşât strângându-i brânca:
- Bage, spune la tăt natu'
Cum mi-s io, flămând cu munca!...
*
Obosât dă tăt amaru',
Ghin, în tren, visând, vorbia,
Iară biet parlamentaru'
Lăcrăma şî-l asculta...
Ghin a lu' Lunghin
şi lupta contra SIDA*
Baba Sida**, o veşină,
Năcăjită-i, prăstă poace,
Că-n televizor, ie plină
Dă o mie dă păcace...
- Uice, Ghine, baş asară,
Iară m-or "calomniat":
Zâc, dă mine, că mi-s "boală"
Şî pericol "dă luat"!...
- Nu ce ceme, babă Sidă,
Că aşa-s ăi cu reclama,
Iei nu şciu că ieşci "frigidă",
Cred că în fişiori dai iama!
Poţi să-i dai în jugecată
Şî să-i ai pră tăţi la mână,
Dacă le grăieşci o dată:
"Boală-aş fi, da'... mi-s bătrână!"
* SIDA (sau AIDS) - boala care îngrozeşte lumea modernă mai mult decât cancerul.
** Sida - alint pentru prenumele "Persida".
Ghin a lu' Lunghin
şi spiritul tradiţiei
Primăvara o vinit,
Iuce, într-o gimineaţă...
Mândru-i şeriu' limpezit,
Iară curcea-i numa' viaţă:
Vaca-n iesle muje blând,
Iapa fornăie-n ştălog,
Reaţăle gonesc, pră rând,
Un golumb măi şontorog,
Cu un pui dă hârţ în ghiară,
Mâţa-n pod să tupileşce,
Tachi latră dup-o şioară
Care-n bot îi croncăneşce,
Doi purşei cu râtu-n troacă,
Larmă fac sorbind dân zoaie,
Iar o cloţă să ştrofoacă
Păntr-un pui, pierdut în paie...
Ca smincit dă beutură,
Paore agevărat,
Ghin o ia, pră scurtătură,
Spră un loc dă lângă sat.
Zăşe iugăre, tătânu',
Rând pră rând, li-o cumpărat,
Iară tată-su, bătrânu',
Greu, la Colectiv li-o dat...
Şî acuma-i stau în faţă,
Fain, cu riavănă miroaznă,
Şinşi hectare, şe în viaţă,
Pot să-ţ' gea o ţără haznă!
Ghin, cu ochii pră avere,
Cu o lacrămă-i smerit,
Da' la inimă îi mere
Gându' ăl măi nimerit:
"Zău, m-aş face titirez
Ge-aş pucea io, grabnic, sola,
Cumva s-o concesionez,
Pră dolari, lu' COCA COLA"!...*
Cum au făcut-o şi alţii...
Ghin a lu' Lunghin
şi mica publicitate
Mâţă bună, cum s-o zis,
O bolit dă bătrâneaţă
Şî cum Dumnedzău i-o scris,
Ieri, s-o săvârşât dân viaţă.
Ghin şi-o dzâs că o s-o-ngroape,
Cum credea că-i plaşe ei,
Creştineşce, pră aproape,
Lâng-o cupă dă tulei.
Dacă mâţa s-o sfârşit,
Molărind-o, la molar,
O dus poza, cătrănit,
Să o deie la ziar.
Numa' vedzi că, ăi dân tagmă,
S-or ghingit că-i abnormal
Ş-or pornit să facă larmă,
Cum că mâţa-i "animal"!
Ghin s-o ştrofocat o ţără
Da' s-o linişcit apoi:
- Animal o fost! Da' fără,
Cum să şcim şe suncem noi?!...
Ghin a lu' Lunghin
şi prejudecăţile morale
Mitu a lu' Şiclovan,
Cam nătâng, da fain copil,
Dân cătane s-o lăsat
Şî acum îi iar "civil".
Ghin, milos, da' şi isteţ,
Mincenaş l-o angajat,
Ca să-i târnuie-n dvoreţ
Şî să aibă fală-n sat.
Poace că copilu-i fain,
Da' dân flori fiind, iel, Mitu,
Dzâoa lucră păntru tain,
Noapcea mere cu iubitu'!
Iară Ghin, băgând dă samă,
S-o ghingit că ie cu rost
Să îl facă să să ceamă,
Ca să nu îl crează prost...
Cum fişioru', cam pornit,
O vorbit d-o văduvoane,
Şî găzdoniu', dumirit,
O uitat, dăloc, dă toane:
- Mitule, ce-ai supărat...
Mi-s creşcin, dă cine-mi pasă -
Dacă şcii muieri în sat,
Meri cu doauă, da' spră casă,
Că io-s gazdă primitoare,
Cu răchie vă primăsc,
Mulţămiţi ni-s fiecare,
Iar în sat, nu ce vorbăsc!...
Ghin a lu' Lunghin
şi administraţia locală
Ghin s-o dus la Primărie,
Păntru o "adeverinţă"
Da' aşcepţi cam mult, să şcie,
Când Consiliu' ie-n şedinţă...
Pân' la urmă-i vine rându',
Da' primariu', cătrănit
Şî la alcele cu gându',
Mincenaş, l-o suduit.
Ghin s-o mâniat pră dată
Şî i-o pus mâna-n grumaz,
Măi să-i scape o "lopată",
Da' i-o spus, dă la obraz:
- La Pucere ieşci, acuma,
Tare pră poziţie,
Păi, aşceaptă, să-ţ' fac numa'
Câta opoziţie!
Cu veşinii fac o "ligă"
Ş-o "moţiune"-ţ' dăm, urjent,
Că să suduie, să strigă,
Doar de ieşci în... Părlăment!
şi dinamica comerţului rural
Într-o sară, dă amar,
Ghin o mărs, cum ş-o promisă,
La o Discotecă-Bar,
Dă anţărţ, în sat, dăşchisă...
S-o tras la un colţ, dă taină,
Pră un scamn s-o aşăzat
Şî la o fătucă, faină,
O răchie-o comăndat.
Fata, Chiva lu' Zărie,
Mincenaş l-o cunoscut:
- Uică Ghine, am răchie,
Da' cu preţu' măi crescut,
"Vischi", zece mii un deţ,
Şapce - beutura mov,
Dar măi ieftină la preţ,
Trei mii, votca "Gorbaciov"!...
Ca un bănăţan "domnit",
Care lumii-i şcie "praxa",
Ghin, "în bani", s-o omenit
Cu cinci deţuri dă "Metaxa"...
Plata după o oiţă
S-o dus ca şî când n-o fost,
Iar acasă, troznit "criţă",
L-o dus domnu' şăf dă Post.
*
Să ghingea Ghin, mai târziu,
Gătind patu', să să culce:
"La M.A.T. - TREI LEI un rachiu
Ş-încă, mestăcat cu... dulce"!
Ghin a lu' Lunghin
şi relaţiile interumane
Văru' Vică, în gostie,
O vinit ca să primiască,
Dă să poace, o răchie
Şî dă viaţă să vorbiască...
- Vere Ghine, mi-s sărac,
Iar muierea mă sminceşce,
Că dă nu găsăsc un leac,
Iuce-aşa, mă părăsăşce!
O sorbit dân şolu' plin
Ş-o gustat o ţără clisă:
- Spune-mi tu cum s-o alin,
Că ai mincea măi dăşchisă!
Ghin adânc o cujetat
Ş-o ghingit ca să vorbiască,
La bărbat, ca la bărbat,
Gespră firea muierească:
- Dă sărac ai luat-o, Vică
Ş-ai făcut-o Doamnă-n sat,
Că munşind ca o furnică
Şî TeVe color i-ai luat!
"Sărăşia" d-o aruncă,
Ca o vorbă, la bărbat,
Ie că dă pria multă muncă,
Dormi cam iuce în crivat...
Nu ce osteni cu gându',
Că ieşci cinăr şî-i păcat,
Cucuruzu', ia-l d-arându',
Doar cioclodu-l urcă-n pat
Ş-o să viedzi că, gimineaţa
Şî muierea-i mulţămită
Şî la Domnu', c-asta-i viaţa,
Truda tea o fost primită!
- Vere Ghine, nu-s "obtuz",
Păntru linişce la masă,
Io mă duc la cucuruz
Şî-i du tu cioclodu-n casă,
Că pria mult ce pomeneşce,
Cum că ieşci un om activ,
Iar cum satu' povesceşce,
Iacă ş-un prezervativ!...
Ghin a lu' Lunghin
şi practicile religioase
După slujbă, bun creşcin,
Stând la coadă, umilit,
O şădzut, cumince, Ghin,
Ca să fie spovegit.
Popa Luţă, patrafiru'
I-o pus pră chelia rasă
Şî i-o dzâs să-ş' dzâcă şiru',
Lung, dă fapce păcătoasă...
- Adzî, pră uliţa Bătrână,
Numa' şi-am ieşât dân casă,
M-o oprit, c-un zbici în mână,
Tomna' doamna Preuceasă:
"Cum că unge-ai fost asară,
C-ai vinit cam afumat,
Că lipsăşce, dân cămară,
Vinu' dă cuminecat..."
Io, am dat-o pră "nu şciu"
Da', apoi, m-o biruit
Şî m-o pus, în drum, să scriu
C-am beut vinu' sfinţit.
Da' am scris, dragă Părince,
Într-o doară, ca un prost,
Dă veşina mia, şe mince,
C-ai ţucat-o-n dzî dă post!
Zbiciul doamnei Preucese
Parcă m-o hipnotizat,
Dacă nu ai "interese",
Iartă-mi, Taică, dă păcat!
- Fii iertat dă Domnu', Ghine,
Că pră mini' (Doamne ferească!),
Preuceasa, şciu pria bine
Cum o să mă... spovegească!...
Ghin a lu' Lunghin
şi moştenirea otomană
După o înmormântare
S-o făcut pomană-n casă,
Iar veşinii, fieşcare,
Plânşi s-or aşădzat la masă.
Cum să-ntâmplă la ospeţe,
Ghin şî Luţă a lu' Trancă,
Doi duşmani, dân cinăreţe,
Or şădzut p-aceeaşi bancă.
Poace câta cherchelit,
Tot cu "Domnu-l hoginească",
Iacă, Luţă s-o pornit
Oareceva să vorbiască:
- Scrie-n foaie dăspră unu'
Care neşce săptămâni
S-o hrănit, dân sărăcie,
Cu mâncare păntru câni.
Numa' stai să viedz menune:
Musai să-l alungi c-o piatră,
C-o uitat o vorb-a spune,
Iară după oamini latră!...
Ghin pră bancă să foieşce,
Vrea să tacă d-astă dată,
Da' apoi să răzgândeşce
Şî cu dejetu-l arată:
- Io şciu unu', mă fârtace,
Care, uice-aşa, d-o viaţă,
Ce "lucrează" pră la space
Da' turceşte, nu învaţă!...
Ghin a lu' Lunghin
şi aspiraţiile tineretului
Într-o dzî, mânând o vacă
La izlaz, c-un zbici dă drot,
Baba Sida stă oliacă
Să să plângă dă niepot:
- Tare în grumaz, ca bica,
Dă când "dă" la facultace,
Nu produşe, baş nimica,
Poace, doar vânturi la space!
Bani îi trăbuie la mână,
Că duminica-i la meci,
Başca, prăstă săptămână
Ie-n oraş, la discoteci...
Ghin să râge-n barbă iară:
Numa' baba şi-o plecat,
Mereuţ, mergând spră gară,
Iacătă-l pră blăstămat!
"Dzâua bună" - "Dzâua bună".
- Meri la Bibliotecă-n "tură"?
- Uică Ghine, dă o lună,
M-am lăsat dă-nvăţătură!
Azi, profesor, injiner,
Nu însamnă sărăşie?
Ş-asta când nu îi şomer!
Păi, dă carce-mi arge mie?!
Uice, fac afaşeri "mega",
Cu valută-n principal,
Între magazinul Bega
Şî Hotel Continental.
Într-un an, munşind întruna,
Măi cu mărci, măi cu dolari,
O să mă aşeze buna
Întră sfinţii ăi măi mari!...
Ghin a lu' Lunghin
şi fenomenele astronomice
Când ie-abţiguit niţel
Ghin să plânje, orişicui:
Ca şi alţi prooroci, şî iel,
Nu-i profet în satu' lui,
Că atunci când le brogeşce,
Orişe babă-ghişitoare
Spune, până obosăşce,
Că o fost o... întâmplare!
Numa' Ghin, într-un jurnal,
O şitit dă o "ieclipsă",
Cum că soarili, la geal,
O să fie, câta, lipsă!
Ş-o zvonit în sat, dă bine,
C-ar fi ăsta sămn dă preţ,
Păntru paor ş-orşâcine,
Pune grâu' în voreţ...
Babili or zâs pră faţă:
Dacă Ghin nu s-o dat glumii,
Minţând apili să-nghiaţă,
Taman ie sfârşâtu' lumii!
S-or cemut, până şî iele,
Dacă soarili, pră loc,
Poace-o fi mâncat dă Iele
Ce l-or pune supt obroc...
Iar când vremia o vinit,
Satu' l-o vădzut că-i lipsă
Şî-n sfârşât s-o dumirit,
Ciar cu trămur, d-o "ieclipsă"!...
Ghin, d-atunci, pră la ospeţe,
Mare-i astronom român!
Babili, măi pizmăreţe,
Când îl văd, îşi scuipă-n sân...
Ghin a lu' Lunghin
şi instituţia căsătoriei
Ghin, la birt, mereu prezent,
Mincenaş s-o sumeţit,
Că n-o fost, nişicând, absent,
Dă la oarece peţit:
- Când la prima m-am fost dusă,
C-un nepot, fără armată,
Amândoi părinţi mi-or spusă
Cum că fata... nu îi fată!...
Ginerică, iubitor,
S-o cam ştrofocat la mine:
"Cum îi fată dân popor,
Io o cred mâţă dă bine!
Mi-o plăcut dă ia la scaldă,
Unge i-am promis inelu',
Că iera atât dă caldă
Şî şcia să-m' facă felu'!"
"Doară, viedz', n-o ţânut post!"
Zâce socru' mic, cumince,
Cum nu şciu să măi fi fost
Nişi-un altu', bun părince...
"Că dân mâni, ia, mi-o scăpat,
Dă îmi vine să le tau,
D-aia, poace, cu păcat,
Vă spun: zestre nu vă dau!
Io mă cem, cu-aşa păcat,
Dă i-o las, fişioru-mi vine,
Poace mâne, supărat,
Să mă blastăme pră mine..."
Ghin, o ţără cătrănit
Şî ca niam şî advocat,
Pră nepot l-o lămurit,
Că îi loază, şî-i păcat:
- Mă nepoace, la năpastă,
Tu ascultă-mă pră mine -
Şe vrei mâţa dă nevastă,
Când poţ' fi... mârtan dă bine?!
Ghin a lu' Lunghin
şi autoritatea poliţienească
Un chiscant la o veşină
Ghin, anţărţ, o-mprumutat
L-o cerut 'năpoi, să-i vină,
Dară ia - că i l-o dat!
Negru tăt dă supărare,
Cum că-l faşe-n faţă prost,
Ghin s-o dus, cu pasu' mare,
Ciar la domnu' şăf dă Post...
- Io atâta vreu să cer:
O amendă, pră chiscant,
Că doar sunteţ' plotoner...
- Bage, io mi-s adjutant!
- Domnu' şăf, ca plotoner...
- Adjutant! îl corijează
Şăfu', blând până la cer,
Care-apoi, dân greu, oftează:
- Să mă ierţi vreu, uică Ghine,
După leje, n-am pucere
Să m-amestăc, păntru cine,
Într-o potcă c-o muiere...
- Păi atunşi, dom' comandant,
O să-ţ' spun, că n-o fi foc:
Tăt îm' zâci dă "adjutant",
Dară nu m-ajuţi, dăloc!...
Ghin a lu' Lunghin
şi dilemele Tranziţiei
Ca veşin cu-nvăţătoriu',
Ghin s-o dus să îl consulce
Cum să scrie un memoriu
Păntru dărăveli măi mulce.
Domnu' Pârţ, dascăl cu mince
Şî baş directór dă şcoală,
Iacă-ş' pune dânăince
Un plăivaz ş-o foaie goală.
- Domnule învăţători,
Cu primariu' mi-s şertat
Dă când amândoi, fişiori,
La o nană am umblat.
Şî acu' mă duşmăneşce,
Dacă s-o vădzut pră bină,
Cu d-a sila mă opreşce
Să măi samăn în grăgină.
Zâşe cum că nu-i a mea
Şî că nana-i propietară,
Că cu martori poace ea,
Astădzi, să mă gea afară!
Nu mă dumirăsc dăloc:
Care le ie legământu'
Şî cum are ia năroc
Să îmi ia, japca, pământu'?
- Uică Ghine, ce-ai zuitat
Că muierea-i numa' miere
C-un primari, când ie bărbat,
Iară nana-i... în pucere!
Ghin a lu' Lunghin
şi Ministrul Agriculturii
Să iertaţi dom' injineri,
Dă la Dumnedzău ai carcea
Şî ajuns la Ministeri,
Să ne ţâi şî nouă parcea...
Că dă parcea asta mică
Şi-o avem în blid acuma,
Parcă, dzău, ne iastă frică
Că-i ghingită ca şî guma.
Mai pră şleau, pria strâgă hoţii:
"Dă-i cu zbici pr-agricultură"
Şî că paorii, cu toţii,
N-au în cap şî-n câmp "cultură"!
Numa' viedzi, sorocu-i greu,
Lumea-i multă şî flămândă,
Dar să samăn nu mai vreu
Pră un credit cu dobândă.
Tulai Doamne şî mulţam
Că în pod şî în cotarcă,
Păntru iarna asta, am
Grâu şî cucuruz, piparcă!...
Doar că scroafa mea a roză
Mi-o smincit puţân "şcenariu'"
Că având trichineloză,
O ars-o veterinariu'...
Dară nu mi-s întristat,
Că mâncare am dăstulă,
Dacă porcu-i confişcat,
Macăr am în şpais păsulă!
Cu curechi şî lebeniţă,
Părădaisă dân budană
Şî o pasere pistriţă,
Murături am la friptană!...
Asta doar la sărbători,
Că altminteri crumpii-s baza,
Rest de la "Invadatori"
(Colorado ăştia-s groaza!).
Iaca-nchei mica scrisoare
Şî s-o scrieţi la Registru,
Viaţa asta prea mă doare
Să n-o şciţi, domnu' Ministru!
Dară-n draci cu supărarea,
Istina-i că nu să poace
Să cermin fără urarea:
LA MULŢI ANI, CU SĂNĂTACE!
Ghin a lu' Lunghin
şi ofertele telecomunicaţiei
Cum îi Ghin fruncea în sat,
Dân oraş o târguit
Şî pră casă o montat
O antenă-satelit.
Iaca, viedzi, programe-s mulce,
Păntru ăl care priveşce,
Da' îs mulce şî mărunce,
Numa' toace pră nămţeşce!
Cu veşinii la givan,
Ghin s-o plâns că nu-i dă şagă,
Să ce şcii măi prostovan
Gecât Ieuropa-ntreagă...
Tuşa Sida o şopcit
Cum să-ş' ogoiască-aleanu':
"Cătră altu' satelit
Să chicească, iel, ligheanu' !"
- Câce-o boabă, tuşă Sidă,
Io nămţeşce înţăleg,
Că-n Bănat o fost obidă,
Dară limbile, să leg...
Iară sfatu' dumitale,
Să-l urmez nu îndrăznesc:
Dacă nimăresc în cale
Ciar un satelit... rusesc?!
Ghin a lu' Lunghin
şi protecţia vânatului
Ghin prin codru-şi face drum,
Are puşcă şî permis,
Da' vânatu', baş acum,
La făzani, ie interzis.
Iacă unu' dă să zboare,
Ghin ocheşce, fără larmă,
Ş-izbuceşce să-l doboare,
Cu un sângur foc dă armă.
Da', cum o căzut făzanu',
Pădurariu', triaz şî iel,
Hop! cu-amenda-i umflă banu'
Şî vânatu', tot la fel...
- Macăr dă-mi dân iel o peană,
Să mi-o pun la pălărie,
Că dă zupă, cum bag samă,
Vorbă nu măi cred să fie...
Pădurariu', om pogan,
S-o muiat, dân omenie:
- Fac io zupa dă făzan,
Dân amendă... luăm răchie!
Ghin a lu' Lunghin
şi metodele neconvenţionale
Un nepot dă soră bună
O vinit dân cătănie,
Iară mumă-sa îl mână
Pân' la Ghin, ortac să-i fie.
După leje, s-or ţucat,
O răchie or băut,
Apoi Ghin l-o întrăbat
La cătane şi-o făcut?
- Uică Ghine-s "dur" acuma,
Ca tăţi dân Jandarmerie,
Şciu "karate", sparg cu mâna
Lemne, ţâgle, zidărie!
- Nilă, bată-ce nărocu'!
Unge-i tuşa să ce vază,
Că s-o împlinit sorocu'
Să-mi fii ajutori, dă bază...
Şî l-o dus pră Nilă-afară,
Într-o şură, măi dân space,
Unge ţâne, prăstă vară,
Lemnele şe-s nătăiace.
- Uită şe-i, fişioru' meu,
Mie baş că mi-i tăt una:
Dacă cu săcurea-i greu,
Fă "karate", dă-i cu mâna!
Ghin a lu' Lunghin
şi "desantul" Moş Crăciun
Neaua-i câta cam puţână,
Promoroacă-i pră băgrini,
Moş Crăşiun trăbă să vină,
Cum îi datu' la creşcini...
Luna străluceşce sus,
Magii parcă iar să rog,
Lângă ieslea lu' Iisus,
Vaca muje în ştălog;
Satu-n zvonu' dă colinge,
Tăt îi triaz da' cam năuc,
Cânii latră, nu pot pringe
Prunşii care Steaua duc...
Pră un şleau, dân şeri, scoboară
Moş Crăşiun agevărat,
Ca-n poveşci iel să străcoară,
Baş în casă, prân hogeac.
Spăriat o ţără, Ghinu',
Că-i bolând fără dă şcire,
Pră chimeaşă scapă vinu',
Da' îş' vine iuce-n fire:
- Moş Crăşiune, ce-ai zmincit?
Nu-s copii-n odaie-aişi
Şî atunşi, dă şi-ai vinit,
Ni-ai credzut, aşa, măi mişi?!
- Vin' să-ţ' dau, dân sac, dă toace,
Şî partige, şî soluţii,
Să nu vină, dă să poace,
Gându' alce-i Rivoluţii!
Nu ge alta, vă dzâc voauă,
Ciar dă-s gost în bătătură,
Ciamă mi-i (ca-n "optzăşinoauă"),
Toace câce-ar fi - să fură!
- Vinu-i bun şî turta-i faină,
Iar friptura ie gustoasă,
Îi ospăţ, nu-i o şelaină,
Moş Crăşiune, stai la masă!
- Iaca stau, că n-o fi foc,
Să măi givănim o ţără,
Cum urniţ' ţara dân loc,
Cu-ajutori estern, or' fără...
- Moş Crăşiune, râge Ghin,
Păntru ăi aleşi dă mine,
Du-le sacu' cât dă plin,
Da'... cu mince, umple-l bine!...
II
LOCURI, OAMENI, ÎNTÂMPLĂRI...
Nocturnă*
Ca un lotru' noapcea vin,
La fireastră, sub băgrin
Şî mi-s alb ca un părece
La lumina dân ochece...
Dă dăparce, vini-un vaier
Ca dă pânză dă bonfaier:
Ana a lu' Niţă Onc
Ş-o fi prins mâţu' la şonc!
Sub cotarcă hârţii mişcă,
Bâzâie ţânţarii, pişcă,
Tachi mârăie la lună,
Tu baţi penili la dună!...
Veto, frunzele nu lasă
Soarili şî luna-n casă:
Numa', baş acu-i sorocu'
Dân fereşci să iau obrocu'?!
Zâua-mi trece cu naveta,
Ca să-l tai, Elisaveta,
Ca un lotru', noapcea vin
Cu firizu' sub băgrin...
Realizată în urmă cu aproape douăzeci de ani şi fiind dedicată dintru început domnului Marius Munteanu, poezia a fost citită, la vremea aceea, într-o şedinţă a cenaclului Orizont, fiind publicată, pentru întâia oară, în Foaia bănăţenilor, nr. 5, din aprilie 1991, periodic al cărui director era Ioan Savu, iar redactor-şef Ioan Viorel Boldureanu (Colă a lu' Tutubă), avându-l ca sfetnic tocmai pe Maestru...
Drumul paorelui spre Soarele-răsare...
O iapă la coşie îş' mestecă zăbala
Şî fornăie cu gându' la înverzit imaş,
Ie noapcea pră sfârşâce, iar luna-ş' poartă fala,
Cu farba-i arjintie, dân sat pân' la oraş,
Iar paoru' măi pune cârşiagu' plin cu apă
Şî în ştergari o pită, o ceapă şî ghingeşce
Dă n-o uitat dă clisă, că dacă meri la sapă,
Pră la amiadză, foamea, în foale să stârneşce...
Îi locu' cam dăparce, aşa-i nărocu' lui,
Da' drumu' printre holge, spră Soarili-răsare,
Când să îngână noapcea cu dzâoa, orişâcui
Îi pare măi aproape dă Dumnedzău' Mare!
O ciaţă, ca o pâclă, uşoară, într-o vale,
Să risipeşce, iacă, fuior după fuior,
Iar Cimişu' să scurge, alături, lângă cale,
Când peşcii dă supt sălcii s-or adunat şiopor
Şî paserile nopţii, dân clipa dă hogină
Trezite, cătră şieruri să roagă, alia mici,
Iar paoru' grăbeşce spră jeana dă lumină,
Doar mângâindu-ş' iapa cu vârfu' dă la zbici.
Cu crupa parcă-n tremur şî iuce dă pişioare,
Cu nările dăşchisă spră iarba încă-n roauă,
Fălos aliargă calu' spră răsăritu' Soare
Ce, daurit, veşteşce o altă dzâuă noauă...
Pastel pentru câmpia bănăţeană*
Dzâoa iacă-i scăpătată,
Iar apusu-i, păntru paor,
O icoană îmbrăcată,
Toată, în arjint şî aor...
Poace în înalt şî-n iarbă
Numa' greierii măi sună,
Felurit, muiat în farbă,
Soarili stă să apună...
Paseri iuţi, însângurace,
Dân înalturi dau "semnal"
Cătră cuiburi, tupilace,
Dăspră om or animal
Ş-uice cum, parcă geodată,
Luna-i noauă, primenită
Ş-o miroaznă înflorată
Scaldă pusta adurmită...
* "Între munte ş-între şes,
Nicu, iacă, o ales!..."
Descindere la ţară...
Cu afecţiune, doamnei Elena Starinyecz,
din Şag-Timişeni, o soacră minunată
Iacă Buna a bătrână,
Numa suflet şî lumină,
Neagră-i unghia la mână,
După lucru' dân grăgină...
Lacrăma îi stă sub jiană,
Cuprinzând, în ochi, pră toţi
Şî ghinceşce d-o găigană,
Păntru goşti, păntru nepoţi.
Or ţucat-o şî, cu grabă,
Ginirele s-o grăbit
Ca să vază, în ogradă,
Hoarili dă s-or zmincit;
Fata, dân oraş vinită,
Pră copii-n dvoreţ îi lasă,
Ca să cerceteze-o pită,
Cum o face... mama-n casă!...
Plozii-i greu să-i măi aduni,
Lor, la Buna, mult le place:
În răzoru' dă căpşuni,
Mâncă poame, nespălace!
Tata lor, la porc, iar vine,
Să-l măi vază, dacă-i bun,
Dacă soacra-l ţâne bine,
Până-l taie, dă Crăşiun.
Numa' Buna, ferişită,
Ca-ntr-un vis, fără hotar,
Caută, cum o ghingită,
Oauă proaspece-n cuibar...
Nu trăieşce dân pomană,
Astădzi, încă, ia munceşce
Şî la nime nu dă samă:
Doar la cei care-i... iubeşce!
Ţucu-ce dă dzâoa tea...
Domnului dr. ing. Iulian Puşcă,
la vremea când era Secretar de stat la Ministerul Agriculturii
Tulai Doamne, cum trăc anii...
Dă la Tisa pân' la Nistru,
Cum să făloşăsc ţăranii
Că le ieşci, astădzi, ministru!
Care-cum ce-o cunoscut,
Iuce s-or măi dumirit
Că-ntră paori ce-ai născut
Şî că ge-aia i-ai iubit!
Lumia noastă s-o schimbat,
Numa', parcă, pră nimic:
Ieri am mărs, sara, la M.A.T.,
Ş-acu' merem la "butic".
Că-i măi scumpă beutura,
Iacă, bem numa' un deţ!
Grâu-i ieftin, nu-i d-ăl "dura",
Cucuruzu-i fără preţ...
Mincenaş, copil cumince,
Mă ghingesc la lucru' tău,
Care o luat amince
Şî la bine şî la rău:
C-ai făcut şe s-o putut -
Domnu' are fain Rejistru,
Unge totu-i petrăcut,
Păntru paor or' ministru!
Iar acu', dă dzâoa tea,
N-am io treabă să conzult
Nişi pră ia, muierea mia,
Nişi pră prietini dă dămult,
Ca să-ţ' spun, dom' injineri,
Gând dă oamini mişi, sărmani:
Să fii bun, cum ai fost ieri,
"LA ANU' ŞÎ LA MULŢI ANI"!
P.S.
Lângă cinie şî muiere,
Şî fişiorii să îţ' criască,
Fain, cu mince şî pucere,
După lejea românească!...
Marcel a lu' Lunghin
Lie a' Jivii dân Chişoda...
Lie a' Jivii dân Chişoda,
Bănăţan, cu vorbă faină,
Nu vorbeşce anabóda
Dă măimuci şî mozomaină,
Că le-o-ntâmpinat în viaţă,
Măi că nu l-or răstignit,
Dar iel, paore-mândreaţă,
Mincenaş le-o izgonit!
Prăstă sută-n greutace
Şî cu foale pră măsură,
Lie-n birt face dreptace,
Nu dân brânci, doară dân gură.
Că-n grai bănăţan grăieşce
Cum că, cinăr, n-o fost trist,
Că Chişoda povesteşce
Şî acum dă fotbalist
Şî d-un plaţ, dă pră izlaz,
Când l-o luat să-i ţână "tira",
Pră un amatori, cu haz,
Adz' glumăţu' Pătru Chira!
Iacătă, alţii îs banii,
Alţii ţân ţara în mână,
Lie-ş' aminteşce anii
Dă cătană, d-a română,
Când fără clisă d-acasă,
O făcut antrenament,
Pră olteni în urmă-i lasă
Ş-o ajuns, pră drept, serjent.
Graiu' bănăţan, bătrân,
Cam d-a pârcu', cum îi moda,
Îl măi şcie un român:
Lie-a' Jivii, dân Chişoda!
Ni-s făloşi dă uica Trică!...
Domnului ing. Trică Ianăş
Hâtru om, nimic dă spus
Şî pogan, nevoie mare,
Că la inimă ni-o pus,
Omenind pră fiecare.
Iacătă-l că, penzionat,
Încă-i verge şî suspină,
Parcă baş ie supărat,
Că-i la vreme dă hogină...
Ni-s făloşi dă uica Trică,
Iel, dă cinăr, iac-o fost
Doar dă Dumnedzău cu frică
Şî ie bănăţan, d-al nost'!
Tulai, Doamne, om cu mince,
N-o avut cu nime' potcă
Şî o luat, mereu, amince
Cu şine măi bea o vodcă.*
Fain o fost şî-n meserie,
Injineri o fost, dă bază,
Prântră agronomi, să şcie
Că-i un maistor, dă-l cu vază!
L-om "călca" ş-acas', viedz bine,
Că-l şcim om dă pus la rană,
Că dă sfaturi la orş'cine
Şî răchie... dân budană!...
La nunta colegului Viluş*
- Măi nuntaşi, ţucă-vă uica,
Cât dă mândru duceţ' jocu'
Şî ce iuce soarbeţ' ţuica,
Bată-vă, tăman, nărocu'!
Dacă vă plaşe răchia,
Să ghingiţ' că nu să poace
Ca să măi mânaţ' cocia
Care v-o adus încoace...
Şolu-i mic, când pofta-i mare,
Măi bine jucaţ' pră bină,
Că muierea, la plecare,
N-o să vă găsască vină,
Iar acasă, la durmit,
Nici nănaşa, nici nănaşu',
Dacă-l vege obosit,
N-o să-i şiară aldămaşu'!
Numa' mi-i o ţâră ceamă
Că mireasa, luând-o doru',
O să vază că, bag samă,
Lui Viluş îi stă... motoru'!
"Bagă Doamne luna-n nor"**,
Că electrică-i dăstulă,
Bina-i plină dă popor,
Ca ripelţii în şcătulă...
- Măi, fir-aş a' dracului,
Ce vă strepeziţi la dinţi -
Strigă Viluş la ai lui -
Chiuiţi ca-n Mehedinţi!...
Puneţi hora să pornească
Sau puneţi şi periniţa,
C-asta-i nuntă oltenească,
Pupa-i-aş mândrei guriţa!
Iară mândra, bocşăneană,
Cujetă să triacă puncea
Şî încruntă dân sprânceană:
- Bine-ai dzâs! Banatu-i fruncea!
Aşa că îţ' dau dreptace
Şî acum jucăm sorocu',
Cum îi voia ta, bărbace,
Altfeli, ce-o uitat nărocu'!...
Dacă tăt n-aţ' prişeput,
Oablă-i treaba, ca o masă:
În Banat, ge la-nşeput,
Doară cloţa cântă-n casă...
Chiar dacă suntem în post*
şi petrecerea-i cu rost...
La Moşia Sânandrei**,
Iacă, precenu' Ivan
Ş-o cemat pră soţii săi,
Ca să steie la givan.
Prim-o cuvântat Dorin
Şî cum ie şî directňr,
O-nchinat păhari cu vin
Păntru noi, viniţ' şiopor:
Că "Ivan îi natu' nost
Şî român - ş-ucrainian,
Cu răşpect vegem că-i rost
Să îl ţânem, tăţ', "dă niam"!
Numa' viedzi, la vesălie,
Încă şcie baş tăt natu',
Că la Câmpuri, o să fie
Ăl măi bun cu "doctoratu'"!
Că pră holdă îi dă ani,
Cântăreşce (şî cârceşce),
Să măi prinză neşce bani,
Iară fapta îi sporeşce!
Da-n cuvântu' dă la urmă,
Directňru', că-i măi zmău,
Iacă spune cătră "turmă",
În stilu' Dorin Ţărău***:
- E vremea minunată (sperăm să mai dureze!),
Chiar dacă nu ne strică s-avem şi nişte ploi,
Dar dacă alte chefuri au dreptul să urmeze,
Iubeşte-ne, Ivane, cum te iubim şi noi!...
* Aniversarea s-a consumat în postul Paştilor, 1998...
** Câmpul de experienţă îndelungată, administrat de OSPA Timişoara, în coordonarea Dr. Ing. Ivan Ţimbota.
*** Stilul declamativ al domnului Dorin Ţărău (un împătimit şi creator de poezie), este compatibil cu cel al poetului Adrian Păunescu.
Cuvânt de 8 Martie
Mă ghingesc dă gimineaţă,
Supărat că nu să poace
Să vă strâng o ţără-n braţă
Şî să vă şî ţuc pră toace!...
Io şî ăştilalţi bărbaţi,
Tăţi rogiţi dă maica Eva,
Vă rugăm să ne iertaţi
Dă v-am supărat cu cčva.
Iacătă un vers - o floare,
Daru-i mic, parcă "dă post",
Dar să cregeţi că-i măi mare
Fala dân sufletu' nost!
Fală baş ş-o zâc pră faţă,
Adz' coraju' ăsta-l am,
C-aţi ieşât aşa mândreaţă,
Ciar dân coasta lu' Adam!
Dă 8 Mărţâşor, la toace,
Măi săraşi sau măi pogani,
Vă urăm dă sănătace,
Voie bună, la mulţi ani!...
Pluguşorul "Gurii satului"
Aho, aho, copii şî fraţi,
Staţi puţân şî nu mânaţi
Şî cuvântu' mi-ascultaţi!
Că dă când s-or înfruntat
Ciar la Tapae, în Banat,
El, jupânul Decebal,
Călărind pră mândru-i cal,
Cu bădica nost' Traian,
Împăratul cel roman,
Ni-o rămas în obicei
Să urăm la toţii cei
Care ne primăsc în casă,
Cu un cozonac pră masă
Şî cu bradu-mpodobit
Şî cu portu' primenit.
Doamne, nu suncem făloşi,
Doară câta arătoşi
Şî şcim cum să trecem puncea,
Că d-aia Bănatu-i fruncea!
Lumea-i plină dă păcace,
Ia poftiţi, fişiori, dân space,
Gazdei să-i urăm, la anu',
S-aibă linişcea şî banu'
Căşcigat pră drepce căi.
Ia mai mânaţi, măi flăcăi
Hăi, hăi, hăi!
Versiune pentru tipărire
