Parcul de sculptură din cartierul Braytim, unul dintre puţinele de acest gen din ţară

Un fel de interviu
Dacă e să te întrebi ce anume atrage oamenii de cultură din Timişoara la casa familiei Peter şi Sorina Jecza, atunci răspunsul nu poate fi decât unul singur: altruismul şi dăruirea de sine. Calităţi pe care, hai să recunoaştem sincer, măcar în faţa noastră înşine, puţini dintre noi le posedă. Dar care pentru cei doi Jecza înseamnă un mod absolut normal de existenţă. Oare câţi dintre noi am avea tăria de a ne transforma casa familială, locul în care ne retragem pentru a ne reface forţele, unde dorim să nu fim deranjaţi de nimeni, poate nici măcar de prieteni, într-un loc de întâlnire public, unde să vină chemaţi şi nechemaţi? Dacă pe timpul perioadei de vară, a vacanţei, casa familiei Jecza, sau Casa Triade, aşa cum este ea      cel mai bine cunoscută, se bucură de o oarecare linişte, în restul anului aici se derulează activităţi culturale dintre cele mai selecte, cu rezonanţe naţionale şi deseori internaţionale. Cum a început totul?
„În anul 2000, pe când pregăteam albumul «Jecza» şi eram în căutarea unei edituri care să-l publice, prietenul Pavel Vereş, cu care lucram, ne-a sugerat să fundăm propria noastră editură - povesteşte Sorina Jecza. Ceea ce am şi făcut, dar într un cadru mai larg, acela al unei fundaţii de artă. Membrii oficiali constitutivi suntem doar trei. Peter este preşedintele, iar eu executantul - director executiv. Cel de-al treilea este Marcel Tolcea, prieten şi coleg de facultate". Cu numele organizaţiei a fost o întreagă poveste. „Acesta a fost dat în funcţie de literele care ne stăteau la dispoziţie pentru a le pune pe casă. Erau literele din fosta firmă a Galeriei Helios (GALERIA  DE ARTĂ), făcute în anii ‘70 de către Peter. La o «şedinţă de lucru» cu câţiva prieteni, doamna Pia Brînzeu a făcut diverse combinaţii ale literelor, iar noi, ceilalţi, arbitram rezultatele. Dintr-o listă mare care suna foarte compozit, am ales TRIADE. Se potrivea perfect, aşa încât, post-festum, am făcut o multime de asociaţii. Între ele, trimiterile la trei, treime, trinitate sunt foarte importante. Noi suntem o unitate triadică - familia -, apoi trei simboliza şi alteritatea, primirea altuia, relaţia dintre arte - arte vizuale, muzică, literatură. Nu în ultimul rând, acest nume continua seria titlurilor pe care Peter a început să le dea unor lucrări încă din anii 80 - ciclul Monadelor, care şi-au adăugat în timp Diade, iar de-atunci Triade..."
Şi banii... contează
Când e vorba de organizaţii neguvernamentale, nonprofit, problema cea mai mare o constituie finanţarea. Fiindcă, de regulă, managerii şi proprietarii de firme cu dare de mână sprijină, în cel puţin optzeci de cazuri dintr-o sută, activităţi sportive, apoi cele sociale şi, în cele din urmă, dacă mai rămâne, şi cele culturale. Or cultură se poate face doar cu sprijin financiar, declară Sorina Jecza răspicat. „Iniţial, ne-am bazat pe ajutor privat: prieteni, oameni care aveau încredere în ceea ce facem. Între aceş-  tia, cel mai important este George Lecca, un om dedicat culturii, crescut în spiritul acesteia, chiar dacă în Germania, unde trăieşte acum, profesează altceva. În clipa de faţă, am lărgit mult aria resurselor pe care le mobilizăm: aplicăm peste tot unde se pot depune proiecte de cultură (astfel, am câştigat finanţări de la Ministerul Culturii, Administraţia Fondului Cultural Naţional, Institutul Cultural Român, Consiliul Local, Consiliul Judeţean, Inspectoratul pentru Cultură etc.), colaborăm pe proiecte cu fundaţii străine (Pro Helvetia, Fundaţia Cultural Aid din Olanda), avem bune raporturi de colaborare cu toate centrele culturale care activează în Timişoara. Pe lângă aceasta, multe proiecte ne sunt susţinute de sectorul privat, implicat în activitatea noastră: Bega Group şi Prompt  pentru Parcul Triade, Clubul Economic German pentru Premiile Juventus, Constructim, Siemens, AEM, Austrian Airlines etc., etc." 
Un procent 
sub cota zero
Cum văd membrii Fundaţiei relaţia cultură-administraţie? Există destul sprijin, se poate mai mult? Ce anume au ei - şi nu doar ei - de reproşat autorităţilor? „Procentul. Dacă ţinem cultura tot timpul la coeficienţii aceia sub cota 0 din PIB, vom avea cultură sub cota 0. Apoi, birocraţia. Cu cât lucrez mai mult  şi sunt mai atentă la deconturile financiare, cu atât am mai puţin timp pentru actul de cultură pe care încerc să-l creez. Noi, Fundaţia Interart Triade, nu suntem cu nimic mai prejos decât oricine altcineva care lucrează în domeniu. Dimpotrivă. Întâlnesc multă bunăvoinţă la nivel uman. Lupta este însă nu cu persoanele, ci cu un sistem încă prea rigid, prea suspicios. De exemplu, nu primesc bani în avans pentru un proiect cu ICR desfăşurat în străinătate. Aberant! Dacă am aplicat pentru un sprijin financiar înseamnă că am nevoie de acest sprijin, nu că îl am. Eu trebuie să avansez integral sumele necesare şi, pe baza decontărilor dovedite cu documente de plată, să mi se returneze banii după trei săptămâni de la încheierea proiectului. Concret, ca să reprezint România în străinătate, fac un proiect care începe în septembrie, dar eu am deja nevoie de bani în august. Scot din buzunarul propriu aceşti bani şi îi recuperez, eventual, în luna noiembrie, deci după trei luni. Cine poate face atunci cultură       în numele României? Cine poate avansa câteva mii de euro în numele binelui cultural, dacă instituţiile plătite să o facă nu îşi asumă acest lucru?"
Creatori 
de evenimente
Fundaţia nu oferă sponsorizări. „Noi, precizează Sorina Jecza, încercăm să creăm evenimente, nu să dăm ajutoare în mod direct. 
Astfel, în strategia fundaţiei intră Premiile JUVENTUS, expoziţii de artă-concurs, prin care se acordă şansa de a-ţi verifica competenţele prin comparaţie. Sau ajutăm editarea de carte - bunăoară, în colecţia „Doctor mirabilis", susţinem acele lucrări de doctorat ale artiştilor plastici care se înscriu în strategia noastră. Am susţinut, totuşi, şi câteva iniţiative personale. Nu dorim însă să devenim o instituţie caritativă. Promovăm artă, promovăm evenimente."
Prin acţiunile pe care le-a organizat, Fundaţia şi-a creat un renume inclusiv internaţional, iar invitaţiile la diverse evenimente culturale de amploare au început să curgă. „Am participat la Quadrienala de sculptură de la Riga, reprezentând România, acum, în aceeaşi calitate - şi cu aceeaşi responsabilitate - am fost la Utrecht, în Olanda, la Festivalul de artă «Estern Neighbours», unde am gestionat curatorial pavilionul românesc (420 metri pătraţi, 14 artişti, 136 lucrări - un TIR, prezentare, catalog, materiale de promovare - 12 000 de cartoline cu artiştii prezenţi). Am fost alături de Primăria Timişoara la Bruxelles, la Parlamentul European, cu un eveniment complex de prezentare a Timişoarei, în cadrul căruia am prezentat o expoziţie de artă importantă."
Strategia, 
punct cu punct
Afirmam la începutul acestui articol despre activităţi culturale dintre cele mai selecte, care s-au derulat la Casa Triade. O privire chiar sumară peste programele din 2005 şi 2006 ale Fundaţiei Interart Triade, găzduite pe site ul www.triade.ro vă poate convinge. Aceste reuşite se datorează, în mare parte, şi unei strategii bine puse la punct. 
Fundaţia şi-a structurat activitatea în mod flexibil, pe mai multe programe. Fiecare dintre acestea desfăşoară mai multe proiecte specifice, în funcţie de ponderea pe care o are programul în cadrul instituţiei. La rândul ei, ponderea programelor se poate modifica, modelându se după structura situaţiilor concrete. 
Programul „Sculptura" are, pe lângă realizarea parcului-muzeu în aer liber (care se poate deja vizita pe Calea Martirilor nr. 51/45) şi a unui centru de sculptură contemporană, un obiectiv deosebit de important: iniţierea unui puternic lobby la nivelul organelor locale, pentru promovarea acelor măsuri care să ducă la mai buna gestionare şi la îmbogăţirea patrimoniului de sculptură contemporană al oraşului.
La rândul său, programul „Restituiri" îşi propune recuperarea unor valori majore ale culturii româneşti (locale şi naţionale), insuficient de pregnant/sau fals fixate în conştiinţa publică în perioada totalitară, prin expoziţii, cataloage, documentare. 
În cadrul programului „Juventus" vor fi susţinuţi tinerii artişti, lipsiţi de perspective la terminarea studiilor de specialitate, discriminaţi social, din acest punct de vedere, întrucât nu se pot bucura de drepturile conferite de studiile absolvite şi care riscă să nu poată profesa meseria pentru care au o specializare foarte avansată (unii au studii de specialitate ce se întind pe o durata de 12-14 ani: 8 ani preuniversitari plus 4-6 ani universitari), printr-un sistem de „pepinieră" a tinerilor creatori. 
Pe de altă parte, în colaborare cu instituţiile de învăţământ preuniversitar şi universitar, vor fi iniţiate proiecte educaţionale care vizează stimularea creativităţii, a capacităţii de sintetizare şi abstractizare, dezvoltarea spiritului critic, însuşirea limbajelor specifice de artă care să poată înlesni comunicarea la nivel artistic, mobilitatea de gândire, exprimarea proprie prin mijloacele de comunicare artistică.
Programul „Invitaţi" vizează iniţierea unui dialog viu cu artişti aparţinând spaţiului din afara Timişoarei: regional, naţional, internaţional.
Programul DIALOG se axează pe instituirea unor legături cu diferite segmente ale societăţii, în scopul îmbunătăţirii climatului de comunicare socială.
Iar programul „Editorial" însoţeşte şi punctează evenimentele specifice fiecărui proiect.  
  
  
 

„Timişoara - European Opening"
Fundaţia Interart Triade este tot mai activă în ultima vreme şi în străinătate, invitată fiind să organizeze expoziţii ale artiştilor plastici români în diverse capitale europene. Una dintre ultimele acţiuni de acest gen, aflată în derulare, este „Timişoara - European Opening", expoziţie reprezentativă a oraşului Timişoara la Budapesta, al cărei curator este însăşi dna Sorina Jecza. Vernisajul a avut loc pe 18 octombrie, la Centrul European Cultural Institute din capitala maghiară. Organizator a fost Primăria Timişoara, cu sprijinul Ambasadei României la Budapesta. Expoziţia va fi deschisă până pe 5 noiembrie. Participă cu lucrări pictorii Dana Acea, Călin Beloescu, Nora Blaj Demetrescu, Viorel Cosor, Andrei Medinski, Sorin Nicodim, Romul Nuţiu, Leon Vreme şi sculptorii Peter Jecza, Linda Saskia Menczel, Cosmin Moldovan, Nada Stojici, Dumitru Şerban, Tasi Jozsef şi Luigi Varga. Vernisajul a fost însoţit de un recital de muzică de jazz susţinut de Cristina Pădurariu (voce) şi Ionuţ Dorobanţu (chitară). Primăria Timişoara a suportat cheltuielile pentru tipărirea unui catalog al expoziţiei, editat de Fundaţia Interart Triade. 
 

Duşan Baiski
Agenda nr. 43/28 octombrie 2006