Frumuseţea profunzimilor scoarţei terestre a fost pusă în valoare de Constantin Gruescu, în urmă cu 55 de ani. Muzeul de mineralogie estetică a fierului, care funcţionează în casa sa de la nr. 113 (tel. 123), expune peste 2000 de piese de o neasemuită frumuseţe. Exponatele sunt fascinante prin culori  şi forme care-ţi stârnesc imaginaţia. Unele sunt galbene (sulful nativ de la Călimani), roşu cu gri (realgarul de la Moldova Nouă), verde cu gri şi cafeniu (malachitul de la Ocna de Fier), liliachii (cuarţ, varietate de ametist), roz (cuarţul roz de la Ocna de Fier), aurii (pirita), bordo cu negru (calcita limonitizată), altele sunt galbene aurii (granatul de la Ocna de Fier) sau galbene lămâi (o varietate de Schweitzerit). Formele sunt şi ele din cele mai ciudate. Pe de o parte, datorită cristalizării diferite, unele exponate sunt compuse din concreşteri cu feţe pătrate (pirita de la Dognecea), triunghiulare (galena), altele, aşa-zisele macle coaxiale, prezintă concreşteri radiale (crucea Sf. Andrei). Vedeta colecţiei este macla Gruescu, o maclă coaxială cu concreşteri radiale, sub formă de cruce, găsită la Ocna de Fier într-o pungă subterană de argilă. O serie de exponate au forme zoomorfe, iar altele îţi amintesc de roboţi, prăjituri, brazi cu zăpadă, ţesături, trandafiri şi chiar de varză creaţă. O piesă deosebită este cea pe care minerii au botezat-o „Colierul reginei" (calcit şi calcopirită). 
În aceeaşi vitrină îşi are locul şi „Otrava cardinalilor" (realgar şi bourdonit), care, datorită urmelor de sulfură de arsen, o substanţă otrăvitoare, nu era niciodată luată acasă de către mineri. Şi tot aici poate fi văzut şi cuarţul roz, cu proprietăţi paranormale, de liniştire, care, trimis de judeţeana de partid de cadou Elenei Ceauşescu, a scos-o pe aceasta din minţi şi, fiind refuzat, a ajuns din nou acasă. O altă colecţie a lui Gruescu o constituie cele zece volume de impresii.