Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Mircea Popa

 (1915-1975). Compozitor, dirijor, pianist, pedagog. Este originar din Kovin, Banatul sârbesc. Domeniul preferat de activitate a fost opera, dar afirmarea i-a înlesnit-o muzica simfonică. A început prin a fi corepetitor (1937-1939) şi apoi dirijor (1939-1947) la Opera Română din Cluj, care în perioada ocupaţiei Ardealului de nord (1941-1945), s-a aflat în refugiu la Timişoara. După reîntoarcerea în capitala Transilvaniei a activat ca asistent la clasa de operă a Conservatorului şi, în acelaşi timp, ca dirijor (1946-1947) al Filarmonicii „Ardealul“ din Cluj. Odată cu înfiinţarea  Filarmonicii „Banatul“ din Timişoara se hotărăşte să revină unde şi-a făcut prima parte a instruirii sale muzicale, la Conservatorul lui Sabin Drăgoi,. Munca la pupitru, ca şi perioadele de directorat nu l-au împiedicat să se dedice în continuare, dar în măsură mult mai mică şi compoziţiei, domeniu în care avea deja în anii de dinainte, realizări preţioase: o Simfonie (1939), cea mai mare parte a lucrărilor dedicate genului cameral: Sonatina pentru pian (1937), Sonata nr.1 pentru vioară şi pian (1938), Cvartetul de coarde (1940) pentru care obţinuse în 1943 Premiul III de compoziţie „George Enescu“, preludiat de o Menţiune I (1940) a acelei competiţii, Tarantella pentru pian (1942), Sonata nr. 2 pentru vioară şi pian (1944). Ulterior a scris mai puţin, dar a compus lucrări consistente: Suita de cameră pentru 12 instrumente soliste, (1951), Sonata nr. 3 pentru vioară şi pian (1952) şi Sonatina pentru flaut şi pian (1953). În creaţiile de lied Mircea Popa a oscilat între tradiţie şi modernitate. Cântecele pe versuri populare pentru voce gravă şi pian(1936), Trei balade haiduceşti pentru voce gravă şi pian (1954) fac parte din prima categorie. Rugăciune (1931, versuri M. Eminescu), Nocturnă (1934, versuri: Şt. O. Iosif), Puricele (versiune românească de T. Arghezi după La Fontaine) se înscriu în cea de a doua categorie. Puţinătatea creaţiilor realizate după anii ’50 se explică prin continua sporire a numărului de concerte (majoritatea în deplasare) şi prin agenda, şi aceasta densă, prin cumulul funcţiei de dirijor la Opera de Stat din Timişoara. În 1964 se transferă la Opera Română din capitală unde obligaţiile profesionale şi turneele peste hotare i-au limitat drastic timpul ce l-ar fi putut acorda compoziţiei. Practic nu a mai scris nimic însemnat până la prematura sa dispariţie. Mircea Popa a fost distins cu ordine şi medalii pentru merite artistice deosebite. 

_________________

 

Sursa:
 
Ioan Tomi
D I C Ţ I O N A R - 123 compozitori, dirijori, muzicologi
personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric
 
Editor 
Filarmonica „Banatul“ Timişoara 
2009
Lucrare apărută sub egida Filarmonicii „Banatul“ Timişoara
în cadrul proiectului EuroBanat –  Identitate culturală, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România – Serbia 2004-2006, Phare CBC 2006

 

Imagine aleatoare

Caransebeş - Biserica greco_catolică

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:

Buletin informativ

Fii la curent cu ultimele noastre noutăţi!

Română
  • 2196 imagini
  • 4169 articole

Display Pagerank