Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Milan Ilin - Timişoara 1903 - Festival de cântare şi muzică

În vederea organizării şi desfăşurării festivalului (emulaţiei) s-a constituit Comitetul Executiv al Festivalului Muzical pe ţară, sub preşedinţia  primarului de Timişoara,  dr. Karol Telbis, originar din localitatea Cenad, şi, respectiv, Josif Geml, Rudolf Bandl, Johan Tedeschi, Heinrich Baader, dr. Jozef Weldin, dr. Alexander Kovacs, Mathia Ferch, Ladislaus Szekely, dr. Geza Kovacs, Franz Bee, George Trăilă, preot greco-catolic (1872-1905), Papafi Julius de Gyurkji, Alexander de Brancovici şi Ludwig Toldy. Preşedintele de onoare al festivalului a fost ales episcopul diecezan Alexandru de Desewfy. S-a apreciat că vor participa circa 1400 de cântăreţi şi instrumentişti (în realitate, au participat în jur de 1600 de persoane), astfel că autorităţile au trebuit să asigure cazarea şi întreţinerea acestora.

Pe baza proiectului întocmit de arhitectul oraşului, Ladislaus Szekely, s-a construit de către maistrul Nikolaus Heim o hala imensă din lemn, având lungimea de 90,6 m, lăţimea de 80,7 m şi înălţimea la coamă de 10,4 m, dar care în interior avea o estradă lată de 38,4 m şi adâncă  de 14,1 m, putând cuprinde circa 1400 de interpreţi. Pentru auditoriu s-au asigurat trei sectoare cu bănci pe rânduri întinse, pentru 6000 de persoane. Costul construcţiei a fost de 12.845 coroane, iar accesul în hală  a fost de 40 de fileri de persoană.

Lucrările de tapiserie au fost efectuate de către decoratorul Ignat Hufferl, contra sumei de 1000 coroane, pictarea şi zugrăvirea au fost efectuate de către pictorul Nikolaus Kery din Budapesta, contra sumei de 1000 de coroane, asta în afară de reclamele făcute pentru diferite firme.

Cu această ocazie, s-au tipărit două vederi bicolore, fotografiate şi editate de fotograful Curţii Imperiale şi Regale şi anume Kossak Jozsef (1855-1922), care deschisese un atelier fotografic individual în anul 1879, în Timişoara (Piaţa Sfântul Gheorghe) şi, ulterior, ateliere la Arad, Buziaş şi

Budapesta.  Vederile sunt pe orizontală, cu  lăţimea de 14 cm şi înălţimea de 9 cm. Prima vedere este de ansamblu şi reprezintă hala nou construită,  amplasată în Piaţa Unirii, cu oameni stând la rând  pentru a intra în edificiu. În partea superioara se află tipărit „XV,Orszagos Dalunnepely versenycsarnoka. 1903 augustus 20 – 24“, în partea de jos: „Temesvar, Kiado Kossak Jozsef cs. kirudv. fenykepes. Temesvar“ – în traducere: A XV- a sărbătoare de cântări pe ţară, hala de competiţie, 1903 august 20-24. Timişoara. Editează Kosac Jozef, fotograf al curţii imperiale şi regale. Timişoara 1903. Foto.1.

   

Spatele vederii, destinat adresei de corespondenţă, ne arată că vederea a plecat din Timişoara în data de 24 august 1903 şi a ajuns la Budapesta tot în 24 august 1903, la oficiul poştal 4, iar la destinatar, prin oficiile 10 şi 104, în data de 25 august 1903. Foto.2.

A doua vedere  ne prezintă interiorul halei cu auditoriul şi estrada ocupată de competitori, având, la fel ca prima vedere, aceleaşi inscripţii, scrise tot cu roşu. Pe faţa vederii avem şi corespondenţa, scrisă pe spaţii mărginaşe şi chiar data de 23 august 1903; vederea are aplicată pe spate ştampila poştei de Timişoara în 24 august 1903 ca dată a plecării, sosind la destinaţie, respectiv în localitatea Kovago-Ors, plasa Topolcai din Ungaria, pe 25 august 1903.

Foto. 3 şi 4.

  

Exista înca o vedere cu aceaşi temă, dar colorată manual, având şi stema Timişoarei, cu dimensiuni mai mari.

S-a bătut şi medalia emulaţiei (festivalului). Pe avers, în câmpul medaliei se află o cunună cu două ramuri de măslin culcate, între ramuri există o liră cu cinci coarde, iar la margine, între două cercuri, avem inscripţia în relief „ZENGTEN A DAL LELEKULTEN A HAZANAK SZENT DAL“ – în traducere: Să răsune cântecul sufletului fierbinte, al patriei cântec sfânt.

Reversul medaliei: în câmpul medaliei avem stema de atunci a Timişoarei, folosită de primarul oraşului, apoi circular, între două cercuri, la marginea medaliei, în relief, inscripţia „AZ ORSZAGOS MAGYAR DALAR-EGYESULET XV ORSZ.DALLUN EPE*TEMESVART 1903 AUGUSZ*“ – în traducere: A XV-a sărbătoare a cântecului a Societăţii de Cântări a Statului Maghiar.

INSIGNA FESTIVALULUI. Foto 5

Ca formă, aceasta este rotundă, având un diametru de 40 mm şi o greutate de 10,8 gr., fiind realizată din tablă presată. Aversul e puţin convex, iar reversul puţin concav, fiind aurite, separat, atât tabla, cât şi acul de siguranţă.

Aversul este împărţit în trei; partea superioară ocupă jumătatea de sus a insignei, iar în partea inferioara avem două câmpuri.

În câmpul superior e reprezentată în relief clădirea Muzeului Banatului (fosta cetate veche a Timişoarei), având la colţul frontal un turn de patru nivele şi crenele care, central, au un ceas; în vârful turnului este înfipt un steag fluturând, care, datorita lungimii, seamănă mai mult cu o flamură.

Clădirea muzeului e flancată în partea stângă cu o ramură de stejar cu ghindă, pornind din eşarfă până spre  mijlocul superior al câmpului în arc, iar în partea dreaptă avem în opoziţie o ramură de măslin cu fructe de măslin.

În partea mediană a insignei, aproape sub mijlocul câmpului, pe orizontală, avem o eşarfă puţin unduită, cu fluture la mijloc: dinspre partea stângă spre partea dreaptă a cercului incluse cu litere mari, pe două rânduri, în jumătatea stângă: Az.O.M.D.E.XV. şi dedesubt ORSZ.DALUNEPE, până la fluturele eşarfei – în traducere: A XV-a Sărbătoare a Societăţii de Cântări a Statului Maghiar, în partea dreaptă a eşarfei TEMESVAROT şi dedesubt 1903 AUGUST – în traducere: În Timişoara 1903 August. Eşarfa acoperă mijlocul ramurilor.

Câmpul de jos al cercului este despicat, la rândul său, în alte două câmpuri, respectiv prin amplasarea pe verticala mediană a mijlocului inferior al stemei statului maghiar, în relief. În câmpul din stânga jos, din mijlocul verticalei stemei pleacă o ramură stufoasă de stejar, cu fructul ghindă. În câmpul din dreapta jos, din mijlocul verticalei stemei pleacă o ramură de măslin cu fruct, iar în mijlocul câmpului avem în relief o liră cu şase coarde, ce acoperă ramura de măslin.

Reversul, anepigraf, are un ac de siguranţă clasic, lung de 36 mm, aurit, aplicat pe orizontala mediană a reversului, cu vârful acului spre stânga, fixat prin cositorire, în câmp concav, cositorit integral. De observat că asemenea proceduri sunt rare.

Desfăşurarea festivalului şi palmaresul

Înainte de începerea festivalului, în Timişoara a existat o activitate febrilă pe planul activităţilor culturale şi organizatorice, pregătitoare. Amintim în context faptul că, la 7 iunie 1903, Societatea Sârbească de Cântări din Cetate (înfiinţată în 1869) organizează o şezătoare, cu concert şi dans, totul bilingv, la care accesul a costat 2,5 coroane de persoană.

Competiţia corurilor şi a formaţiunilor instrumentale s-a organizat pe şase categorii, stabilite din timp. Desfăşurarea concursului a început pe 20 august şi a continuat până în 24 august. În acest timp, s-au desfăşurat diverse concerte în afara competiţiei şi chiar serenade la diverse personalităţi, iar după 24 august, unele formaţiuni au susţinut concerte în locuri publice şi săli de spectacole.

 

PALMARES:

Categoria I:

1. Societatea de Cântări din Eger (maestru de cor Guido Pogatsching) obţine marea medalie de aur a Conducerii Centrale  a Uniunii Societăţilor de Cântări din Ungaria.

2. Societatea de Cântări din Miskolcz (dirijor Ernst Lany) obţine premiul de onoare al Oraşului Liber Imperial şi Regal Timişoara – o statuetă de argint reprezentându-l pe Hunyadi. Foto.6.

Categoria a II-a:

1. Societatea de Muzică şi Cântări din Lugoj (dirijor - Schach) obţine premiul de onoare al episcopului de Cenad (de fapt, din Timişoara), Alexandru de Desewfy - statueta de argint reprezentându-l pe Sfântul Gerhard.

2. Societatea de Cântări din Cluj (conducator de cor P. Johan Oberti) obţine premiul de onoare dat de dr.Viktor de Molnar - o cupă de argint.

3. Corul Frăţiei Budapestane (conducator de cor Heirich Stark) - premiul de onoare dat de groful Zichi Geza - o cunună de argint.

Categoria a III-a:  

1. Societatea de Cântări Danubius din Budapesta (dirijor  Stoianovici Eugen) obţine premiul de onoare ofeirt de primarul Timişoarei, dr. Karl Telbis – o statuetă de bronz reprezentându-l pe Hunyadi. Foto.7.

2. Cercul de Cântări din Kecskemet (dirijor Ladislaus Miho) obţine premiul dat de Albanyi Kornel – o cupă de argint. Foto.8.

3. Corul Deşteptarea din Budapesta (dirijor Dotsch Carl) obţine premiul dat de Societatea Damelor din Timişoara - cornul  ambundenţei, din argint.

4. Corul Fabricii de Vagoane din Arad (maestru de cor M.Zoltay) obţine premiul dat de Societatea Femeilor Sârbeşti din Timişoara, înmânat de D. Julia Demetrovici, preşedinta societăţii - o cupă de argint.

Categoria a IV-a:

1. Societatea Filarmonica din Szeged (dirijor Alexander

Erdely) obţine premiul I oferit de Societatea Filarmonica din Timişoara - o

cupa Secession de argint.                                 

2. Corul din Mako (dirijor Gustav Praznowsky) obţine premiul Societăţii Meseriaşilor din Timişoara – o panglică completă de steag.

3. Corul Tipografilor din Budapesta (dirijor Ludwig N.

Hackl) obţine premiul Societăţii Filarmonice din Timişoara - o cupă de

argint. Foto.9.

Categoria a V-a:

1. Societatea de Cântări a Căilor Ferate de Miskolcz (dirijor Ernst Lan) obţine premiul Societăţii de Cântări din Fabric Timişoara - o cupă de argint. Foto .10.

2. Corul din Nyiregyhaza (maestru de cor Alois Santrach) obţine premiul tipografilor de cărţi din Pesta - o cupă de argint. Foto.11.

3. Societatea de Cântări a Fabricii de vagoane din Gyor obţine premiul Societăţii Filarmonice din Timişoara - o cupă de argint.

4. Societatea de Cântări a Muncitorilor din Debreczen (maestru de cor Alexander Kessler) obţine premiul Tipografilor din Timişoara – o baghetă de dirijor de argint. Foto.12.

5. Societatea de Cântări din Hajduszoboszloer (maestru de cor Toth Ludwig) obţine premiul Fabrici Ganz - o liră de argint.

Categoria a VI-a:

1. Societatea de Cântări din Szekesfehervar.

2. Corul din Budafok.

3. Corul Coloniei Muncitoreşti din Rakosliget.

4. Concordia Meseriaşilor din Bekescsaba.

5. Societatea de Cântări din Naidunanas.

Toate cele cinci formaţiuni artistice au primit premiul de consolare al

oraşului Timişoara.

Au participat în afară de concurs: Societatea de cântări a Fabricii Ganz din Budapesta, Societatea de Cântări Frăţia din Budapesta, Societatea de Cântări din Kassa şi Corul din Szeged. Foto.13.

Din raţiuni de fair-play, formaţiunile culturale din Timişoara nu au fost premiate, cu toate că au participat la competiţie, în cauză fiind: Societatea Filarmonică, Societatea de Cântări şi Muzica din Cartirul Fabric, Concordia Meseriaşilor, Corul Tipografilor, Corul Atelierelor de Reparaţii a Căilor Ferate, Corul Greco-Catolicilor.

 

Bibliografie:

 Franz Metz - Societatea Filarmonică din Timişoara (o cronică a istoriei muzicii sud-est europene 1850-1950), Editura Muzicală Sud-Est 2005, München.

Direcţia Judeţeană Timiş a Arhivelor Naţionale: a) Fondul Primăriei oraşului Timişoara, Dosar nr. 27/1903; Dosar nr. 32/1905;

b) Fondul Tribunalului Judeţean Timiş-Torontal Dosar nr.63/1924.

Presa vremii .

 

Fotografii executate de Raoul Şeptilici.

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank