Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Marineasa, Viorel - Jurnal de călătorie valabil pentru o jumătate de zi

şi închinat marilor voiajori de tip Marco Polo, Neculai Milescu Spătarul, Mikluho- Maklai

     că lu danel îi veni că să merjem iară. nu, am zis, că mă dor foalele, că nu am mai scriat dămult la literatură şi că n-o să mai scriez, du-te zmieilor. m-am zuitat că să zîc că m-am întâlnit la piaţ cu cârpaci arghitan hegheduş, fost vecin, care afirmativ că are problemă cu autorităţi, că lor li s-o-mpărut că el vrea să le fentează, nu-i adevărat, autorităţile îi bun totă vremea, cârpaci arghitan hegeduş s-o confesat la mine că el înţelege să fixeze războiul cu autoritatea şi că face un exerciţiu pentru memorie, aşa că vrea să-l boteze pe ăl micu (el este străbunic la patruze cişase de ani, mai tare ca domnul care a strigat la cenaclul flacăra şi acuma face larma în parlament) patrimoniu, adică Patrimon Cârpaci, să nu se mai spună prostia că atentează.

     automobilul, în demaraju-i subtil, ne aruncă la o leghe în afara oraşului, trecurăm val-vârtej de groapa de gunoi din buza satului Parţa, aşezământ cu notorii vestigii neolitice, deasupra fumegândelor resturi menajere ne fixau ochi incandescenţi cât roata carului, cât planetele, cât circumferinţa neantului.

     Giulvăz. În plaţul ce încadrează biserica, monumentul având în vârf un vultur cu aripile desfăcute. În disputele-i nerezolvate cu lumea şi cu şefimea din România, Brâncuşi propusese o viziune esenţializată asupra martirilor neamului, riscând să nu fie pricepută nici de autorităţi, nici de populaţie, iar aceasta chiar a fost cu vehemenţă respinsă, astfel că ţara s-a ales, multiplicată vajnic, vorba titanului de la Hobiţa, cu o cioară fără anvergură, însă din marmură neagră, croncănind la răspântii sau în preajma bisericilor şi având dedesubt numele fiilor satului pieriţi în cele două bătăi mondiale. Aşa şi aici, la Giulvăz, unde, conform mult lăudatelor şi – nu rareori – fin falsificatelor statute bănăţene, pe coloana solemnă, oblăduiţi de acvila hulpavă ce-i repugna lui Brâncuşi, eroul şvab Schneider coabi-tează cu eroul român Bacşa şi cu eroul ţigan Cârpaci Arghitan. În această aventură de-o juma’ (de zi), întâmplător sau nu, Narcis, puştiul ce-o însoţeşte pe Oana, vine din mai-mult-ca-brâncuşianul Târgu-Jiu. În loc să-l pisălogim cu formule şi cu explicaţii, îl lăsăm să fotografieze în draci. S-o alege (cu) ceva. Oscioarele lui Cârpaci Arghitan, ale lui Schneider, ale lui Bacşa zac, desigur, în Galiţia, în Crimeea sau în Tirol, aici le-a revenit doar numele, bunul simţ ne îndeamnă să-i actualizăm pentru o clipă, însă nu ne putem preface că nu observăm (deşi nu suntem interesaţi) atelajul ce străbate strada principală la vremea cercetării noastre; citim: “Bea un Nescafe cu întreaga lume!”

     Foeni. Apare, deus ex machina pretimpuriu, hirsut, răchiat, agresiv şi prevenitor, frust şi cult, Dorin M. Cizme de gostat, scurtă de obdahloser. Anunţat de diferite servicii secrete că descindem. Pe Vighi l-a decupat din televizor, pe mine m-a citit din tipografie. (Ne pare cunoscut, însă nu l-am mai văzut până acum.) Genescu a făcut bine atunci. Gogu Lână se documentase. S-a prins Costinaş imediat. Domnu Manolescu la Paris. Uite-aşa a săpat cot la cot cu arheologii din Timişoara, din Cluj, de la Heidelberg, de la Oxford. “N-aveţi cumva un Orizont?” Şanţuri medievale, simetrii din neolitic, buruieniş contemporan, ciurda de vite în păşunea aducând a mlaştină, cripta Mocioneştilor – sus, la dreapta. Un ins şchiopătează pe lângă bicicletă. Trece podul din arce de cărămizi, croit de turci pe la 1600. Gâşte deasupra şi dedesubt. Ce apă-i asta? Se cheamă Timişaţ, nu vă fie frică, n-o să vă dezinformez, în curând o să-mi revin total, o să vă miraţi de discursul meu coerent. Timişaţul face legătura între două şlaiţuri: Bega şi Timiş. (Acasă, mă uit în dicţionar: germ. die Schleuse = ecluză, stăvilar. Dorin ştia tot.) Dacă prinzi unghiul, podul se reflectă emfatic în canal, iar peste el se clă-deşte la fix cripta Mocioneştilor. În sat, la conac, într-o decădere marcată de implantul termopanelor, în sala de primire se joacă, previzibil, ping-pong. Poporul, adică urmaşii sătenilor ce l-au ştiut pe Andrei Mocioni de Foeni, adică succesorii celor ce s-au hârjonit de-a comunismul, adică descendenţii oploşiţilor la gostat, adică mai ştiu eu cine, joacă ping-pong cu căpăţânile virtuale, miniaturizate, ale exploatatorilor. Simţul unei colectivităţi tulburi se manifestă şi astăzi, din moment ce inscripţiile au coborât la nivelul privirilor, al statului de om: ION HIPHOP Hai Steaua.

     Rudna. Un posibil capăt al lumii. De fapt, mai încolo e Ciacova, e Timişul, cum zice băieţaşul cu dizabilităţi fizice care merge servindu-se de un cadru pe rotiţe. Pentru bunică-sa, adusă din Bucovina, dincolo de conac nu mai e nimic semnificativ. Acum e pustietate. Primăvara, aici, va fi un colţ de rai. Iar stăpânii sunt buni, sunt dumnezeieşti. Un neamţ şi nevasta lui româncă au cumpărat conacul de la scoborâtorii baronilor Nikolici. Le telefonează zilnic din Germania. Au reamenajat cinci încăperi, dar mai sunt 55. Astăzi au zece câini, însă mâine vor fi o sută. Au înlocuit două sute de pomi roditori, mai trebuie puşi de două ori pe-atâta. Îi lăsăm, singuri, imenşi, neajutoraţi, optimişti, nepot şi bunică, în poarta castelului pe care par să-l stăpânească.

     Scăpăm spre Timişoara. Am în nări mirosul lui Dorin din Foeni – de beţie, de zăcut prin bucătării strâmte şi prin cimitire suprapuse, de cultură enciclopedică devorată în hălci, cu vo-caţie de canibal.

                                                                                                „Orizont”, nr. 2/2008

 


_________________

 

*Viorel Marineasa - Despre Banat, în registrul normal

Editura Modus P.H.

Reşiţa, 2009

 


Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank