
Mănăstire activă, de maici, dată în folosinţă în 1887, ctitor fiind Melanija Nikolić, născută Gajić. Ea a dăruit mănăstirii şi 300 de pogoane de pământ, care, după cel de-al Doilea Război Mondial, au fost naţionalizate. Conacul mănăstirii a fost renovat şi completat. Altarul e realizat în stil baroc, cu opt fresce şi opt medalioane. Melanija Nikolić şi rudele apropiate sunt îngropate în biserica mănăstirii.
Mănăstirea se învecinează cu un cimitir.
Traducere şi prelucrare: Duşan Baiski





