Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Ionel Stoiț - Umorul românilor din Voivodina

UMORUL ROMÂNILOR DIN VOIVODINA (BANATUL SÎRBESC)

MANIFESTĂRILE UMORISTICE ALE ROMÂNILOR DIN VOIVODINA

(Festivalurile de umor din perioada 1970 -1992)

 

Nu putem preciza de când şi unde au apărut primele povestiri hazlii ori primele versuri umoristice sau satirice pentru că răsfoind orice publicaţie apărută în Banatul sârbesc aflăm câte o anecdotă ori poveste hazlie. Spre exemplu amintim doar că în săptămânalul ,,Nădejdea'' care a apărut între cele două războaie aflăm texte semnate de Ginu Papălapce alias Ion Niţă Secoşan care avea publicate cărţi cu comedii într-un act la Timişoara. Din păcate după război, toate cărţile sale au fost confiscate şi arse pentru că autorul a fost considerat naţionalist (legionar). Mi-am dat seama de ce nu era pe plac noului regim acest modest poet ţăran din Begheiţi - Toracul Mare, răsfoind unele manuscrise rămase, în care autorul în mod hazliu descrie nemărginita ,,fală'' a unui sârb care mărturiseşte românului că moşul lui ar fi acela care a făcut lumea la care românul afirmă că e adevărat. Uimit de acest fapt sârbul îl întreabă de unde ştie şi el acest lucru la care românul îi răspunde: ,,Păi mi-a povestit mie moşul meu cum tocmai stătea şi se uita pe geam afară văzândul pe moşî-tu cum să chinuie să facă lumea!"

Cu toate că avem greu acces la arhivele particulare (oamenii încă nu au îndrăzneala să-şi desfacă sufletele) sperăm totuşi că vor ieşi la suprafaţă atât autorii cât şi operele fie chiar în manuscris ale multor cărturari populari de la noi astfel cum e cazul şi în Banatul românesc (să amintim doar emisiunea ,,Gura satului" ori unele gazete locale, unde pătrund tot mai mult scriitorii dialectali sau ,,oamenii din umbră'').

Eu aş vrea totuşi să mă refer mai mult la partea cealaltă a umorului, a celui cunoscut, afirmat şi chiar destul de bogat în ultimul timp de la noi (Banatul sârbesc). Printre cunoscuţii autori de texte umoristice publicate la Casa de presă şi editură ,,Libertatea" din Panciova, sau transmise la postul de radio şi televiziune Novi Sad se enumeră: Cornel Bălică alias Vînturel Ghimpu, Mihai Avramescu, Nicolae Polverejan, Iulian Rista Bugariu, Livius Lăpădat, Todor Baloş, Florin Ţăran, Lavinel Orza, Pavel P. Filip, Dimitrie Miclea, Ionel Condan, Vasile Barbu, Todor Groza, Ionel Stoiţ, Todor Creţu şi bineînţeles regele umorului bănăţean Ioţa Vinca alias Ventilă Agraru. Dintre colaboratorii mai puţini cunoscuţi ai postului de radio şi televiziune Novi Sad, fac parte Aurora Rotariu-Planjanin, Ionel Lazăr, Costa Popa, Nicoluţă Călăceanu, Pau Voinea, Ioviţă Dalea, Vichentie Petrovici, Mărgărit Ecovoiu, Ion şi Livius Omoran, Teodor Munteanu şi Felicia Marina - Munteanu, Ion Berlovan, Trăian Gătăianţu, Zînişor Magda şi alţi.

În revistele locale (,,Tibiscus'' şi ,,Gazeta de Seleuş'') Gheorghe Lifa, Petru Şoşdeanu, Dănuţ Drăghici, Alexandru Oprici, Petru Dimcea, Adam Creţu etc.

Umorul este prezent mai la toate manifestările locale din satele noastre, la serbările şcolare, serbările săteşti, nunţi şi petreceri fiecare localitate având umoristul său. Amintim spre exemplu pe Ion Roşu din Ovcea, Dumă din Iancov Most, Niţă Oţu din Torac etc, cu povestiri hazlii, poezii ori chiar parodii, ori pe unii interpreţi a poeziilor satirice ale cunoscuţiilor poeţi bănăţeni (Banatul Român) Victor Vlad Delamarina, Gheorghe Gîrda, Tata Oancea, Marius Munteanu etc.

Primele încercări mai puţin reuşite de a întruni pe oameni hazlii de la noi o fac uzdinenţii prin anul 1969-70 la prima manifestare a umorului numită ,,Pipăruş''. Această manifestare care nu s-a bucurat de prea mare popularizare nu a fost susţinută de mijloacele de informare de la noi şi a avut mai mult un caracter local.

Tinerii torăceni îşi propun în anul 1971 să organizeze Primul festival de umor (acţiunea uzdinenţilor şi a primei ediţii a Festivalului de umor ,,Pipăruş'' nu era cunoscută de torăceni).

Astfel, pe timpurile acelea, un însufleţit tânăr torăcean, domnul Sima Giuchici, colindă mai toate satele româneşti de la noi în căutarea umoriştilor mai puţin afirmaţi sau chiar necunoscuţi pentru a-i convinge să participe la prima manifestare a umoriştilor noştri.

La 8 august 1971 se întrunesc la Begheiţi umoriştii: Traian Văcariu din Locve, Petru Cîrdu din Bariţe, Aurora Rotariu, Gheorghe Mozor, Sima Gaşpar, şi Gheorghina Lagea din Coştei, Petre Ardelenu Rista şi Traian Todoran din Locve (Sâmiai) Ionel Stoiţ, Ionel Checi şi Viorel Raşa din Begheiţi (Torac). Această manifestare a stârnit un interes deosebit în rândurile publicului, dovada fiind sala arhiplină a Căminului cultural din localitate cu cele peste 1000 de locuri. Pe lângă torăceni, spectacolul a mai fost vizitat şi de foarte mulţi oaspeţi din satele învecinate Sutiesca, Iancov Most şi Ecica.

Juriul, în componenţa Felicia Petrovici profesoară, Felicia Marina, crainică, apoi Slavco Almăjan şi Costa Toader, ziarişti ai Postului de radio Novi Sad şi Vasile Beca, ziarist al săptămânalului ,,Libertatea'', au decernat următoarele premii:

Pentru text:

Traian Văcariu pentru ,,Scrisoare'' - premiul I,

Petru Cîrdu pentru poezia ,,Vine'' - premiul II,

Aurora Rotariu pentru monologul ,,Auzi moşule minciună'' - premiul III

Pentru interpretare:

Ionel Stoiţ - premiul I,

Gheorghina Lagea - premiul II,

Traian Văcariu - premiul III.

 

Majoritatea textelor erau scrise şi prezentate în dialect bănăţean cu localisme, sîrbisme etc. tocmai aşa cum se vorbeşte prin părţile noastre, fapt care a determinat pe unii ziarişti ai săptămânalului ,,Libertatea'' să pună pată neagră pe primele valori umoristice de la noi, considerând probabil că unicul umor poate fi cel literar iar încercările dialectale cu localisme şi sîrbisme au fost considerate ca primitivisme atât de unii critici literari de la noi cât şi, ulterior, de însuşi redactorul şef şi responsabil al saptămînalului ,,Libertatea'' (Todor Ghilezan). Acest lucru a dezamăgit pe unii participanţi şi ei au încetat să mai apară în public cu umorul lor dialectal. În anul următor, deci la ediţia a Doua a festivalului de umor Begheiţi '72, în cea mai mare parte apar texte literare care deşi poate mai slăbuţe sânt mai mult pe placul criticii. Pe lângă cei prezenţi la Prima ediţie, la cea de a Doua ediţie organizată tot la Begheiţi în anul 1971 mai apar umoriştii: George Subu din Begheiţi, Livius Omoran din Straja, Traian Gătăianţu din Seleuş etc.

Juriul, în componenţa doamnelor Felicia Petrovici şi Felicia Marina, apoi domnilor Costa Toader, Costa Roşu, ziarist al săptămânalului ,,Libertatea'' şi Ion Checi, elev au decernat următoarele premii:

Pentru text:

George Subu - premiul I pentru ,,Virginia adevărata mea dragoste'',

Traian Văcariu - premiul II,

Traian Gătăianţu - premiul III pentru ,,Turiştii''

Pentru interpretare:

Traian Văcariu - locul I,

Livius Omoran -locul II şi

Ionel Stoiţ - locul III

Trebuie să amintim că editura ,,Libertatea'' cât şi postul de radio Novi Sad pe timpurile acelea nu au promovat lucrările pionierilor umorişti prezentând numai evenimentul ca atare. Nefiind stimulate valorile umoristice (indiferent de calităţile ori valorile lor, fapt de care se puteau convinge cu toţii prin anii 86-88 la manifestările publice ale postului de radio Novi Sad), ediţia a treia a Festivalului de umor întâmpină unele greutăţii în ceea ce priveşte prezentarea umoriştilor astfel că această manifestare se stinge.

Umorul, de altfel, devine tot mai mult prezent în emisiunile pentru sat ale postului de radio Novi Sad, prin apariţia creatorului de umor în grai bănăţean, regretatului Todor Creţu, interpretate de Ioţa Vinca alias Ventilă Agraru, cât şi în emisiunea ,,Panorama culturală'' la rubrica ,,Zâmbiţi vă rog'' unde apar umoriştii Ianu Torăceanu în persoana lui Ionel Stoiţ, apoi Tanu Seleuşanu alias Trăian Gătăianţu şi Hanţu Sîmianţu alias Trăian Văcariu. Mai la toate emisiunile publice ale postului de radio Novi Sad ,,Panorama culturală'' redactată de domnul Teodor Munteanu şi ,,Emisiunea pentru sat'' redactată de domnul Vichentie Idvorean şi ulterior de domnul Valeriu Rodean. Din anul 1973 şi până prin anul 1985 sânt prezenţi şi umoriştii dialectali cu monoloage (versuri în grai bănăţean), povestiri hazlii ori scurte texte satirice. În acelaşi timp mai promovează, în fiecare localitate, şi noi creatori de umor sătesc.

În anul 1986, postul de radio Novi Sad - redacţia română îşi are şi prima emisiune de umor de 25 de minute intitulată ,,Evantai distractiv'', iar la scurt timp se deschide şi o emisiune cu caracter distractiv de 2 ore intitulată ,,Radio divertisment'', unde de asemenea apar umoriştii şi texte umoristice. Redactorul acestor emisiuni domnul Adam Doclean se străduia să adune cât mai mulţi umorişti şi să popularizeze umorul prin emisiunile publice organizate în satele de la noi. Aceasta este şi cea mai vie activitate de promovare a valorilor umoristice neţinând cont de adevărata lor valoare literară, fapt care îi determină pe mulţi creatori de umor să iese din întuneric şi să apară în faţa publicului auditor (Pau Voinea, Costa Popa, Nicoluţă Călăceanu etc.). Tot pe atunci apare ca ziarist al postului de radio Novi Sad şi domnul Dimitrie Miclea, tînărul entuziast care reuşeşte prin măiestria efectelor sale să dea o valoare aparte emisiunilor umoristice.

In anul 1986, la Uzdin, Căminul cultural ,,Doina'' din loc, apoi postul de radio şi Televiziune Novi Sad - redacţia romană, precum şi săptămînalul ,,Libertatea'' din Panciova sînt organizatorii primei ediţii a Festivalul de umor - Uzdin '86 (practic cea de a patra la rînd) la care participă următorii umorişti: Teodor Şandru şi Ion Lăpădat din Vîrşeţ, Cornel Bălică din Panciova, Costa Popa din Love (Sîmiai), Pau Voinea din Rîtişor, Ionel Stoiţ, Vichentie Petrovici din Novi Sad, Vasile Barbu, Todor Groza, Florin Ţăran, Georgeta Radu şi Ionel Miclea din Uzdin, Livius Omoran, Ionel Omoran Mircea Omoran şi Gheorghe Trocea din Straja şi Andjelko Erdeljanin cunoscut umorist din Novi Sad. Este interesant de remarcat faptul că la acest Festival pentru prima dată se organizează şi o expoziţie de caricaturi la care s-au prezentat cu mai multe lucrări caricaturiştii: Constantin Grosu din Ecica, Livius Omoran din Straja şi Petru Brenca din Uzdin.

 

Juriul în componenţa Florin Ţăran (,,Libertatea'' - Panciova), preşedinte, Mărioara Baba - Vojinović (Televiziunea Novi Sad) şi Maria Balmez (Radio Novi Sad) au acordat următoarele premii:

- pentru cel mai bun text:

Andjelko Erdeljanin - premiul I sau ,,Traista de aur cu mamă măşcioanie'';

Cornel Bălică - premiul II sau ,,Traista de aur cu un urd'oni'';

Vichentie Petrovici - premiul III sau ,,Traista de aur fără urd'oni''.

- pentru interpretare:

Livius Omoran - premiul I sau ,,Tolstolobicul cu solzi de aur'';

Todor Groza - premiul II sau ,,Sapa de aur'' şi

Ionel Stoiţ - premiul III sau ,,Somnul fără mustăţi''

- pentru caricatură:

Constantin Grosu - premiul I sau ,,Grebla de aur'';

Livius Omoran - premiul II sau ,,Sapa de aur'' şi

Petru Brenca - premiul III sau ,,Cotăriţa de aur''.

Putem menţiona că acest Festival fiind sprijinit de posturile de Radio şi Televiziune se bucură de o mare publicitate şi pentru prima dată toţi umoriştii apar în emisiunile postului de radio şi în faţa micului ecran precum şi pe paginile săptămânalului ,,Libertatea'' cu fragmente din lucrările prezentate la Festival.

In urma acestui Festival se organizează emisiuni publice ale postului de Radio Novi Sad (emisiunea umoristică ,,Evantai distractiv'') la care se popularizează tot mai mult umorul şi umoriştii de la noi, iar publicul bineînţeles, se distrează. Pe lângă umor se ascultă şi piese muzicale ale cunoscuţilor solişti vocali şi instrumentişti de la noi. Era o propunere ca astfel de emisiuni să se prezinte şi în unele localităţi din România, dar cum situaţia materială a postului de radio Novi Sad devine tot mai precară, nu se reuşeşte realizarea ei. Timp de doi ani, umoriştii au colindat mai toate localităţile cu populaţie română de la noi.

In anul 1988 se organizează din nou Festivalul de umor la Uzdin, la care participă cu lucrările sale Teodor Munteanu, Iulian Rista Bugariu, Cornel Bălică, Vasile Barbu, Vichentie Petrovici, Costa Isac, Teodor Şandru, Nicoluţă Călăceanu şi Dănuţ Drăghici. De data aceasta premiile pentru text îi revin lui Teodor Munteanu - premiul I, Iulian Rista Bugariu - premiul II şi Cornel Bălică - premiul III. Pentru interpretare locul I revine lui Iulian Rista Bugariu iar premiul II lui Vasile Barbu. Căminul cultural din Uzdin a acordat şi un premiu special lui Nicoluţă Călăcean.

Nu putem fi de acord cu titlul din săptămânalul ,,Libertatea'' - ,,Cantitate fără calitate'' deoarece tocmai la această ediţie s-a redus numărul participanţilor faţă de ediţia precedentă iar calitatea textelor satirice a devenit net superioară.

După această ediţie a Festivalului de umor se mai organizează câteva emisiuni publice până prin anul 1990 şi un număr tot mai mic de umorişti apar în faţa publicului. În schimb Ventilă Agraru apare tot mai frecvent pe micul ecran, descreţindu-ne frunţile cu peripeţiile sale.

Anul acesta se organizează din nou un Festival al umorului. Este vorba de PANMONUS, Festivalul de pantomimă, monodramă, umor şi satiră care a avut loc la Seleuş la 12 septembrie 1992, şi la care pentru prima dată se face şi pantomimă.

Dintre numeroşii participanţi amintim pe Gheorghe Lifa, Nicoluţă Călăceanu, Pau Voinea, Ion Berlovan, Vichentie Petrovici, Pavel P. Filip, Felicia Marina Munteanu, Mărgărit Ecovoiu, Florin Ţăran, Vasile Barbu, Ionel Lazăr, Ionel Stoiţ, apoi Zînişor Magda, Traian Gătăianţu, Ioţa Vinca şi Andjelko Erdeljanin (în afara concursului), şi pentru prima dată un român din Bor (Serbia de răsărit), Petru Iancovici cu aforisme şi maxime, precum şi oaspeţii din România, actorul Dan Puric (pantomimă) şi Victor Mihalache din Tîrgovişte (de la revista ,,Ţeapa'') cu momente satirice. Monodrame au interpretat actriţa Silvia Bosioc pe textul lui Dimitrie Miclea şi Traian Căcina un colaj de texte de Ion Luca Caragiale.

Juriul în componenţa: profesor Ion Berlovan, preşedinte, Mărioara Baba Vojinović - ziarist, Televiziunea Novi Sad şi Petru Onciu - redactor şef, Radio Novi sad au premiat pe următorii participanţi: Felicia Marina Munteanu, Mărgărit Ecovoiu, Pavel P. Filip, Ionel Stoiţ şi Nicoluţă Călăceanu.

Festivalul amintit a fost o manifestare de mare amploare care promite.

Să ne aşteptăm ,,la mai mare'' având în vedere faptul că apar pentru prima dată cărţi de satiră şi umor aforismele lui Florin Ţăran la ,,Libertatea'', precum şi aforismele lui Vasile Barbu şi poeziile satirice ale lui Ionel Stoiţ la ,,Tibiscus''. Tot la Cenaclul literar al entuziaştilor uzdinenţi apare şi prima revistă de satiră şi umor ,,Scărpinatul'', ca supliment al revistei ,,Tibiscus''.

Sperăm să extindem colaborarea cu umoriştii din România îndeosebi cu cei de la ,,Gura satului'', emisiune foarte ascultată la noi fiind apropiată graiului nostru. La fel sperăm să primim şi publicaţiile de satiră şi umor (cum este revista ,,Pardon'').

Onorat auditoriu, am încercat să spicuim din manifestările noastre umoristice şi să amintim pe sârguincioşii noştri oameni de haz cu care viaţa această împovărată ne pare mai uşoară după cum spun şi minunatele versuri ale unui autor necunoscut de la noi aflate întâmplător într-o şcoală:

Şi dacă vei întâlni vreodată

pe cineva care nu mai are zâmbet

fii binefăcător şi dăi zîmbetul tău,

pentru că nimeni nu simte mai mare

nevoia unui zâmbet

decât acela care nu-l poate

dărui altora.

 

Ionel Stoiţ, Novi Sad, 1993 

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank