Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Guido von Pogatschnigg

 (1867-1937). Compozitor, dirijor, muzicolog, pianist, organist, profesor. Personalitate complexă, instruită la înalte şcoli muzicale din Ungaria, Germania, Franţa şi Italia, a avut un rol important în practica muzicală şi învăţământul de specilitate ale Municipiului Timişoara. La începutul carierei muzicale a activat ca organist al Catedralelor Arhiepiscopale din oraşele ungare Kolocsa şi Eger. În 1908 soseşte şi se stabileşte la Timişoara unde obţine postul de director al Conservatorului Municipal recent înfiinţat (1906), preluând şi o catedră de pian. Înfiinţează orchestra simfonică a Conservatorului propunându-şi lărgirea ei cu cadre didactice şi alţi instrumentişti din localitate, pentru a fonda o orchestră simfonică municipală profesionistă sub egida Primăriei. În ianuarie 1920 se înfiinţează o asemenea orchestră cu membrii Societăţii filarmonice din Timişoara şi ai orchestrei Teatrului „Szebestyen“ în desfiinţare la care aderă chiar şi unii profesori şi elevi ai conservatorului. Pogatschnigg este numit dirijorul acesteia, dar nu va accede la pupitru. Dirijorul Societăţi filarmonice, Gida Neubauer revendică postul şi îl obţine. Profesorul va rămâne astfel doar cu orchestra Conservatorului. Va dirija, în compensaţie, diverse coruri ale maghiarilor şi germanilor din Timişoara. În 1932 Guido von Pogatschnigg va apărea pe tabloul aniversar al Societăţii filarmonice alături de Sabin Drăgoi, la împlinirea a şase decenii de la constituire (1871). A compus un număr impresionant de lucrări însumând câteva sute dintre care cca 200 sunt cu tematică religioasă. Multe au fost premiate (36). Selectiv menţionăm; Ecce sacerdotus magnus pentru cor mixt, orgă şi orchestră, Imn Papal pentru cor şi orchestră, două variante Ave Maria, una în Do major pentru voce şi orgă şi alta în Mi major pentru vioară, soprană şi orgă.Orchestrei i-a dedicat două poeme simfonice Lupta şi moartea eroului, Decebal şi o simfonie, Simfonia în La bemol major. De asemenea scenei teatrale i-a dedicat o operă în trei acte, Argilius şi un balet, Ziua din Caucaz. S-a exprimat şi în plan publicistic prin cronici, relatări, articole de opinie, interviuri, în presa din Timişoara şi din alte localităţi.

_________________

 

Sursa:
 
Ioan Tomi
D I C Ţ I O N A R - 123 compozitori, dirijori, muzicologi
personalităţi ale culturii muzicale din Banatul istoric
 
Editor 
Filarmonica „Banatul“ Timişoara 
2009
Lucrare apărută sub egida Filarmonicii „Banatul“ Timişoara
în cadrul proiectului EuroBanat –  Identitate culturală, finanţat de Uniunea Europeană prin Programul de Vecinătate România – Serbia 2004-2006, Phare CBC 2006

 

 

Imagine aleatoare

Cenad - Biserica romano-catolică. Clopote

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:

Buletin informativ

Fii la curent cu ultimele noastre noutăţi!

Română
  • 2196 imagini
  • 4169 articole

Display Pagerank