Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Ghinea, Cristian - Şcoala Populară de Artă, vechiul spital de acum 170 de ani, devenit Conservator

În ciuda mijlocelor modeste, actuala Şcoală „Dimitrie Stan” a dat ţării şi lumii mari personalităţi artistice. Una dintre clădirile de pe strada Bucegi care nu atrage, de obicei, atenţia trecătorilor prin faţada sa elegantă, dar destul de discretă, este cea a fostei Şcoli Populare de Artă. În realitate, Şcoala de Arte „Dimitrie Stan” din zilele noastre are o istorie cu totul remarcabilă. Aici a funcţionat începând din anul 1842 primul spital din Lugoj, edificiul fiind reconstruit în anul 1871. Vechea adresă – strada Bisericii nr. 21-23 s-a transformat în noua adresă, strada Bucegi nr. 21, dar vechea denumire – de „Casa Spital”, a mai continuat să fie un reper în anii următori.

Pe vremea când Lugojul avea Filarmonică şi Conservator. Mai apoi, în perioada interbelică, clădirea devine Filarmonică a Lugojului, denumire schimbată apoi în Conservator. Dacă vi se par exagerate aceste denumiri, trebuie menţionat că, în anul 1926, marele compozitor şi dirijor Ion Vidu îl cheamă din Austria, unde se afla la studii, pe reputatul muzician Filaret Barbu, pentru a prelua catedra de „muzică vocală” de la Liceul „Coriolan Brediceanu”, dar şi ca dirijor al Corului „Vidu”. Absolvind clasa de dirijori (Kappelmeisterschule) a maestrului Rudolf Nilius a Conservatorului din Viena, Barbu ajunge la Lugoj. Aici, contând pe tinereţea şi competenţa sa, Primăria îi dă o sarcină suplimentară: înfiinţarea unui Conservator orăşenesc. El acceptă propunerea primarului Ioan Harambaşa şi a secretarului Ioan Vasilie, cel care avusese ideea unui Conservator la Lugoj.

Profesorii şcoliţi la Paris, Viena şi Budapesta. La ora deschiderii sale, ziarul local „Vestul” declara că evenimentul este unul de „covârşitoare importanţă în viaţa culturală a Banatului”. Pentru început, şcoala a fost o secţie a Societăţii Filarmonice din Lugoj şi s-a numit „Şcoala de educaţie muzicală Ion Vidu a oraşului Lugoj” . Primii paşi s-au făcut cu două secţii: pian şi vioară. Profesori erau pianistul Adalbert Hauptmann şi fiica sa Alice, măritată Hartmann – la vioară. Înainte de a profesa la Lugoj, Alice studiase la celebra Schuola Cantorum din Paris. Un an mai târziu, în 1930, Filaret Barbu reuşeşte să mai atragă doi muzicieni de mare clasă: pianista Clara Vojkicza şi tenorul George Dippon, prima şcolită la Conservatorul din Budapesta, al doilea, absolvent al clasei de canto la Conservatorul „Monteverdi” din Milano. Ambii erau născuţi la Lugoj. Lor li se adaugă Anton Alexof, instructor de fanfară, care devine profesor la clasa instrumente de suflat, apoi Ana Felsmann (pian), Charlotte Litsek (coregrafie), Ioan Bacău, Petru Schmidt, Ioan Vatamaniuc şi Zoltan Hegyesy, ultimul fiind un violonist şcolit la Conservatorul de la Budapesta.  În primul an, îşi aminteşte regretatul F. Barbu în memoriile sale, numărul elevilor era de 65, apoi au devenit de ordinul sutelor, mai ales că, între timp, la Conservatorul lugojean se instruiau şi dirijorii de coruri.

Printre absolvenţi: Gyorgy Kurtag, muzician de renume mondial şi Laura Ilisei, balerină la „Moulin Rouge”.Sub numele modest de Şcoala Populară de Artă, Conservatorul lugojean a dat ţării şi chiar lumii muzicieni de înaltă ţinută, precum Gyorgy Kurtag, maestrul internaţional al muzicii de avangardă; Ernest Foldvari, care a studiat pianul şi dirijarea la Budapesta, devenind dirijorul Operei de Stat Maghiare din Cluj; Minerva Iacob, profesoară de muzică la Bucureşti, tenorul liric Alexandru Racolţea, solist al Operei Române din Cluj şi Ion Drăgoi, prim violonist al Orchestrei Radio din Bucureşti. Personalităţile mai recente sunt baritonul Dan Patacă, de la Opera Naţională din Timişoara, soprana Camelia Voin, acum stabilită în America şi care a concertat la Carnegie Hall din New York, dar şi chitaristul şi solistul vocal Freddy Stauber, liderul trupei „Logic” şi chiar o dansatoare care s-a afirmat la Paris, devenind balerină în celebrul corp de balet de la „Moulin Rouge” – Laura Ilisei, pregătită la Lugoj de profesoara Gabriela Stoenescu. Clasa de actorie a dat, de-a lungul timpului, actori de talie, precum: Iosefina Stoia, ajunsă la Teatrul Naţional din Craiova, Maria Barboni, actriţă la Teatrul de Stat din Arad, Maria Voronca, actriţă la Teatrul de Stat din Turda, apoi la Teatrul Liric din Craiova, iar ca profesori, pe regretatul Eugen Gangan, un mare actor al Teatrului Popular din Lugoj, aşa cum se numea el în anii 70-80.

Pianul dăruit de familia Bredicenilor. În anul 1930, Clara Vojkicza, al cărei nume avea să devină Peia prin căsătorie, aduce de acasă primul pian al şcolii – un model „Czapka”. După câţiva ani, familia Bredicenilor, care erau adevăraţi mecena ai artelor acelor vremuri, donează pianul folosit acasă noului Conservator lugojean. A fost un gest de profund ataşament faţă de mişcarea artistică lugojeană. Ca şi în ziua de astăzi, instituţia beneficia şi pe vremuri de sprijinul Primăriei. „Pentru a înlesni frecventarea cursurilor de către elevii talentaţi, dar cu o stare materială mai restrânsă, s-a intervenit la Primărie şi s-a obţinut reducerea taxelor şcolare cu 50% pentru copiii funcţionarilor de la Primărie şi cu 25% pentru ceilalţi elevi. Tot în scopul ajutorării elevilor talentaţi dar cu stare materială mai restrânsă se organizează la 31 martie 1935 Fondul Grozavescu cu suma iniţială de 6.486 de lei, care au alcătuit un capital special depus la Banca Cărăşana, dobânzile realizate anual fiind folosite la premiere”, spunea prof. Ioan Dordea, fost director al Şcolii Populare de Artă. Interesant este că, pentru scurt timp, între anii 1941-1943 ai celui de-al Doilea Război Mondial, Conservatorul lugojean a redevenit ceea ce fusese în urmă cu o sută de ani, şi anume spital. (Cristian Ghinea)

Sursa: Cristian Ghinea (http://cristianghinea.wordpress.com/)

Imagine aleatoare

Arad - Biserica Apostolică Penticostală Maranata

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank