Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Ghinea, Cristian - O clădire uitată de Dumnezeu redevine lăcaş de cult

Acum doi ani, într-o atmosferă de prea mare discreţie, a avut loc un eveniment în viaţa religioasă a Lugojului: sfinţirea Capelei Romano-Catolice cu hramul „Sfântul Ştefan”. La ceremonie au participat Monseniorul Bocskei Laszlo, vicar general al Diecezei de Timişoara, părintele Anton Butnaru, paroh al Parohiei Romano-Catolice de Lugoj, capelanul Boricz Robert, alături de un număr destul de restrâns de credincioşi, care au rezistat până la final în frig şi sub o ploaie sâcâitoare.

Capela, construită în stil cu influenţe romanice, se află în imediata apropiere a Hotelului „Timişul”, pe drumul de acces spre gară. Lăcaşul, care a fost sfinţit în 23 mai, a fost renovat atât în exterior (inclusiv prin montarea unui nou acoperiş), cât şi în interior.

Iniţiativa renovării capelei a aparţinut parohului de Lugoj Anton Butnaru, care ne-a declarat: „Când am venit la Lugoj, în luna decembrie a anului 2000, capela era într-o stare avansată de degradare şi mi-a părut rău de ce am văzut. Atunci m-am hotărât să restaurez acest lăcaş de cult, care aparţine de parohia noastră de pe strada Bucegi. După cum ştiţi, capela a fost deschisă publicului în urmă cu 15-20 de ani, putea intra cine voia, dar aici nu se oficiau regulat slujbe, nici preot nu exista. Am realizat totul cu finanţare internă, prin contribuţia parohiei şi a credincioşilor noştri. Primul deviz s-a ridicat la 40 milioane de lei, apoi la 70 milioane, suma finală fiind de 200 milioane. Am pavat pe jos cu gresie, am vopsit pereţii interiori şi exteriori cu Tiefel, am montat un acoperiş nou de tablă, am placat treptele cu piatră ornamentală, am refăcut şi reparat grilajul gardului, după ce am demolat în prealabil transformatorul mare şi inestetic, cu ajutorul IRET-ului. Doar refacerea grilajului ne-a costat 20 de milioane de lei. În perspectiva imediată, vom instala curentul electric (deocamdată avem o soluţie provizorie), pentru că slujbele vor avea acompaniament de orgă.”

Clădirea capelei în forma actuală are nu mai puţin de 125 de ani, fiind edificată în anul 1879, după cum scrie pe o placă de marmură aflată în interior. Totuşi, conform unor surse romano-catolice, locaşul este mai vechi, prima liturghie fiind oficiată aici în anul 1781. Această informaţie pare să confirme faptul că iniţial, capela a avut o altă locaţie, şi anume vizavi de locul actual.  Conform inginerului Anton Tomin, bun cunoscător al istoriei arhitectonice a oraşului, capela veche a fost construită pe locul actualei cofetării „Nicol”. În 1876 s-a construit gara Lugoj, iar locul deranja circulaţia căruţelor spre centru. Familia Hoher din Lugoj (aceeaşi care a finanţat şi capela din cimitirul catolic) a dat banii pentru mutarea clădirii pe amplasamentul actual, în 1878.

O ilustrată rarissimă, din colecţia Dan Traian Demeter şi semnată „Karger Ervin, Lugos”, arată ravagiile făcute de inundaţiile catastrofale din anul 1912, de la Lugoj, când apa Timişului a ajuns până la gară. Atunci a fost afectată de către viitură şi capela Sf. Ştefan.

Foarte multă lume a numit, de-a lungul anilor, acest locaş de cult „capela Muschong”, dar ea a fost construită cu mult timp înaintea Palatului Muschong (1927), actualul Hotel „Timişul”. Este adevărat că familia marelui industriaş lugojean a contribuit financiar, de-a lungul anilor, la întreţinerea capelei, care a devenit, într-un fel, a familiei.

La inaugurare, pe peretele opus intrării trona o icoană veche, de mari dimensiuni, reprezentându-l pe primul rege al Ungariei, Ştefan, ulterior sanctificat, care este şi patronul spiritual al capelei de la Lugoj. Ştiind valoarea acestei picturi, l-am întrebat pe părintele Butnaru dacă ea va rămâne permanent în biserică. „Această icoană a fost expusă la muzeu, iar după Revoluţie a fost transferată în capelă. Originalul s-a aflat în lăcaşul de cult doar în momentul inaugurării. În acest moment, în locul acestei icoane se află o copie fidelă, realizată de pictorul lugojean Ladislau Pokker, copie care va rămâne permanent în capelă”.

Aşadar, în capela renovată vor avea loc slujbe regulate, primul hram fiind preconizat de Sfântul Ştefan, la jumătatea lunii august. La ora actuală, structura populaţiei Lugojului pe confesiuni este următoarea: 34.159 ortodocşi, 4.442 romano-catolici, 1.829 reformaţi, 1.385 penticostali, 1.178 baptişti şi 1.060 greco-catolici. Chiar prima atestare documentară a Lugojului este legată de Vatican. Documentul, care evidenţia dările de zeciuială papală care trebuiau plătite Vaticanului de către Conventul Romano-Catolic de Alba-Iulia, îl menţionează şi pe părintele Blasius de Lugoj. 

 

Din volumul “Intra muros” – reportaje - Editura Anthropos Timişoara, 2006

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank