Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Ghinea, Cristian - Muzeul ascuns din inima oraşului

În plin centrul oraşului, în clădirea Protopopiatului ortodox cunoscută drept “Hanul poştei”, se află un muzeu prea puţin cunoscut de către lugojeni. Este vorba despre colecţia de artă bisericească veche înfiinţată de reputatul teolog, prof. dr. Vasile Muntean, , încă din anul 1974, odată cu apariţia Legii Patrimoniului Naţional. “A fost o lege binevenită, pentru că astfel s-au salvat multe piese valoroase. Aici exista deja un nucleu muzeistic, iniţiat de regretatul protopop Virgil Turcan. Cu spijinul Mitropoliei Banatului şi al unui muzeograf din Timişoara, am purces la organizarea acestei colecţii muzeale a Protopopiatului Ortodox Lugoj” ne-a spus părintele Muntean. Prin strădania sa, colecţia – constând în principal din icoane - a fost îmbogăţită, de-a lungul tipului, cu piese din zone adiacente Lugojului, inclusiv cea a Făgetului. Prof. univ. dr. Vasile Drăguţ, un respectat critic de artă, aprecia valoarea multor exponate de aici ca fiind “de patrimoniu naţional”.

Exponatele sunt orânduite după o metodă combinată, ţinând seama de criteriul cronologic, dar şi de tematică. Cea mai veche icoană este “Sfântul Ioan Botezătorul înaripat”, de la sfârşitul veacului XVII. Această operă, realizată în tempera pe lemn, a fost adusă din sudul Dunării şi are o valoare aparte. Pictorul este grec, iar înscrisurile sunt în slavonă. Se pare că icoana a ajuns pe meleagurile noastre după ce Moscopole, metropola aromânilor, a căzut în mâinile turcilor.

Majoritatea scenelor sacre sunt redate cu respectarea erminiei bizantină şi neo-bizantină, dar sunt expuse şi icoane cu influenţe baroce sau, în cazul celor de la sate, cu influenţe populare. De exemplu, “Tăierea capului Sf. Ioan Botezătorul”, deşi pictură naivă, realizată la Cladova în 1887, impresionează prin înfăţişarea decapitatului, al cărui corp e redat în răsucire, precum şi prin culorile intense de roşu şi negru, potrivite subiectului. Atrag atenţia icona Sfântului Mihail de la Duboz, de la finele secolului XVIII, Sf. Mihail de la Băteşti din 1782, operă a lui Ştefan Popovici, “Bunavestire”  a lui Gheorghe Diaconovici, uşi împărăteşti pictate la 1782, uşile centrale de la Valea Lungă (1833) etc.

Vizitatorii pot admira o serie de icoane pe sticlă din secolul XIX, aduse de la Topla, Jupâneşti etc. dar şi din Ardeal, de la Mânăstirea Nicula. La capitolul potretistică, remarcabile sunt “Portetul de episcop” pictat la 1876 de cel mai mare artist bănăţean al secolului XIX, Nicolae Popescu, dar şi chipul episcopului de caransebeş, academician Nicolae Popea, redat de maestrul Ioan Zaicu. Ca şi alţi pictori şi muzicieni, Zaicu a fost sprijinit de parohia lugojeană să studieze la Viena.

Prin geniul artei sale, pictorul academic Virgil Simonescu impresionează prin câteva tablouri de mari dimensiuni, precum “Biserica mare din Lugoj”, chipul Fecioarei rugătoare, al lui Isus Hristos şi al Evanghelistului Matei.

La muzeul protopopiatului există şi o secţiune cu cărţi vechi bisericeşti, unele având o vechime impresionantă: Noul Testament de la Alba Iulia (1648), Îndreptarea legii (1652),  Biblia de la Bucureşti (1688), Apostol - bucureştean (1743), Triod, Râmnic (1761),  Biblos eniavsios (carte de cult pe un an) – Lipsca (1761), Bilblia de la Nurnberg - 1781, donaţie a prof. Schlupp şi Epistolia Domnului Iisus Hristos (1862). De mare importanţă este manuscrisul numit “Acord”, adică contractul de zidire a bisericii “Adormirea Maicii Domnului” din Lugoj, scris la 1759, dar şi documente originale din perioada Revoluţiei paşoptiste.

Colecţia e întregită cu exemplare din diverse publicaţii  vechi ( Drapelul, Luminătorul, Albina, Foaia Diecesană, Analele Asociaţiunii pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român, Foaia Poporului de la Sibiu, Biserica şi Şcoala de la Arad, Krasso-Szorrenyer Zeitung etc.) şi discuri Pathe de la începutul sec. XX cu înregistrări din creaţia maestrului Ion Vidu. Un manuscris cu totul aparte este traducerea piesei muzicale “

Colecţia conservă o serie de cruci, cum ar fi cea de la începutul sec. XIX, sculptată cu multă fineţe de către preotul Moise Prisăceanu sau cea de lemn, din 1810, care are incizată o reprezentare a Îngerului Morţii. Inestimabile ca valoare artistică şi istorică sunt chivotul de argint forjat (1775), care a aparţinut ctitorului bisericii cu două turnuri, Gavril Gurean, la fel candela tronconică din metal ajurat, cu grafie elină şi bogat împodobită, datând din veacul al XVII-lea. La acestea se adaugă steaguri bisericeşti, prapuri şi veşminte religioase cusute cu fir de aur, unele fiind aduse de la Moscova.

Până acum, în cartea de vizită a acestui muzeu remarcabil, dar mai puţin cunoscut, au semnat oaspeţi din Germania, Norvegia, Eleveţia (un grup de specialişti de la Institutul Ecumenic din Bossey, printre care se afla şi actualul Mitropolit al moldovei, ÎPSS Daniel Ciobotea)  şi chiar din India. Din ţară, au lăsat însemnări teologi, profesori universitari, istorici, cercetători precum Vasile Drăguţ, I.D. Suciu, Ioana Cristache – Panait etc., dar şi elevi de la şcolile şi liceele lugojene, care pot descoperi oricând o comoară de spiritualitate veche… situată chiar în centrul oraşului lor.

Din volumul “Intra muros” – reportaje - Editura Anthropos Timişoara, 2006

Imagine aleatoare

Timișoara - 1930

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank