Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Ghinea, Cristian - Hollywood de Banat

În acest an se împlinesc trei decenii de la premiera filmului românesc “Patima”, producţie autohtonă de referinţă, filmată integral în mai multe locaţii din municipiul Lugoj şi staţiunea Băile Herculane. A fost un eveniment pentru întreaga comunitate, realizarea filmului implicând un mare număr de figuranţi din oraş, care au avut privilegiul să joace alături de mari actori ai scenei româneşti: Draga Olteanu Matei, Gheorghe Cozorici, Zephi Alsec, Emanoil Petruţ, Ovidiu Moldovan, Ion Cosma, Dodi Caian Rusu etc., sub îndrumarea regizorului George Cornea.
Filmul “Patima” a avut ca temă lumea cojocarilor, îndeletnicire cu mari tradiţii, care a dat Lugojului o clasă mijlocie solidă şi prosperă, din rândul căreia s-au ridicat adevărate personalităţi care şi-au manifestat adesea generozitatea pentru scriitorii şi muzicienii urbei. Ecranizarea, realizată după nuvela “Hiena” a scriitorului caransebeşean Petru Vintilă, a avut trei variante de scenarii (prima se numea “Cine râde la urmă?”), ultima aparţinând actriţei Draga Olteanu Matei. Bineînţeles, acest univers era privit dintr-o perspectivă conformă cu ideologia vremii (rapacitate, falimente etc.), mai ales că acţiunea era plasată în preajma naţionalizării din 1948.
 Filmările au implicat o adevărată desfăşurare de forţe. Asfaltul a fost acoperit cu piatră cubică (macadam), au fost aduse căruţe cu cai etc. Cu mijloacele tehnice ale vremii, folosind o instalaţie centrifugă cu spumă, pe platoul Casei de Cultură s-au turnat (în luna iunie!) scene de iarnă, cu viscol, ceea ce a constituit o surpriză pentru figuranţi. Un tablou care a implicat mulţi lugojeni, care se mândresc şi azi că au apărut, fie şi preţ de câteva secunde, într-un film de primă mână, a fost cel al bâlciului populat cu cojocari, meseriaşi, negustori de animale, vânzători de ziare etc. Figuranţii care au filmat o lună întreagă au primit fiecare câte 700 de lei, sumă foarte bună la nivelul anilor 70, când un salariu obişnuit era de 1.200-1.800 de lei.
Locaţiiile unde s-a filmat pelicula “Patima” (ce a avut premiera în 1975) au fost diverse, unele dintre cele mai importante fiind foaierul teatrului şi malul Timişului (se pregătea un spectacol şi lumea venea spre teatru). Altă locaţie a fost Podul de Fier, simbol al Lugojului, unde s-a desfăşurat scena unei demonstraţii, secvenţe de interior au fost înregistrate în sediul actual al Galeriei "Pro Arte", în localul fostului restaurant “Dinamo” şi într-o curte situată vizavi de Sinagogă, unde era plasat atelierul de cojocărie evocat în film (cei care cunosc oraşul îşi amintesc de staţia de benzină care mai exista încă acolo, până la finele anilor ‘70). S-au mai folosit ca décor străzile Traian Grozăvescu şi Cuza Vodă, alese pentru arhitectura autentică şi unitară a clădirilor. Scenele din staţiunea balneară Băile Herculane au avut ca décor splendida clădire a Hotelului Cerna, cu aerul său elegant de epocă şi liftieri (lugojeni!) îmbrăcaţi în uniforme sobre.
Pe lângă sutele de figuranţi, în filmul “Patima” au mai jucat şi o serie de actori ai Teatrului Popular (pe atunci) din Lugoj. Eugen Gangan a putut fi văzut în scena cu târgul, Val Sprânceană şi Tiberius Ciorogariu în scena manifestaţiei de pe pod, etc. Şi profesorul Nicolae Blidaru, actualul director al Casei de Cultură a Municipiului, a participat la filmări în vara anului 1973, pe vremea când era student la Facultatea de Filologie din Timişoara şi fusese repartizat să facă practică la Casa de Cultură a municipiului. În mai multe locaţii, inclusiv la Herculane, a apărut şi Nicolae Stanoiev, cel care avea să facă mai tărziu o carieră în presă, dar şi ca profesor şi jurist.
Un caz interesant este cel al actorului Ovidiu Moldovan (atenţie – a nu se confunda cu Ovidiu Iuliu Moldovan), care era miltar cu termen redus în acea vreme şi venea la filmări… cu învoire de la unitate. Tânăra Mariana Buruiană din Arad, interpreta Sabinei, cea care recita pe scena teatrului “Ăl mai tare om din lume”, era studentă, alternând cursurile cu scenele din film.
Prof. Nicolae Blidaru a rememorat întâlnirea cu cascadorul Constantin Stavru, care a apărut şi ca protagonist al unor scene din film: “ Mi-aduc aminte că unul dintre cascadori era Constantin Stavru, un adevărat gigant, un om de aproape doi metri înălţime, cu o putere extraordinară. Ţin minte că la un moment dat discuta cu figuraţia, pentru a muta o căruţă. S-au dus vreo trei-patru inşi, dar n-au reuşit s-o urnească; atunci el s-a supărat şi a mutat-o de unul singur. Era un munte de om, plin de viaţă. Păcat că destinul i-a fost potrivnic - a dispărut în condiţii tragice la cutremurul din 1977, când a salvat multe vieţi omeneşti. După ce a reuşit să scoată o femeie dintre ruine, un zid s-a prăbuşit peste amândoi, iar Stavru şi-a pierdut viaţa”.
Automobilele de epocă nu pot lipsi dintr-un lung metraj istoric. Cel care a impresionat în mod deosebit este, după spusele profesorului Blidaru, un Packard care aparţinuse Curţii Regale, adus pe roţile lui chiar de fostul şofer al regelui Mihai, şofer care nu a dorit cu nici un chip să pună altcineva mâna pe preţiosul vehicul. Din Lugoj au fost folosite mai multe automobile produse în perioada interbelică, dintre care unul singur, la ora actuală, se mai păstrează întreg, dar nu în stare de funcţionare: este vorba de un Plymouth albastru. O altă limuzină folosită la filmări a fost un Buick negru, model 1945, aparţinând lui Francisc Toth. Maşina avea numărul de înmatriculare BT 353 (pentru eventualul cititor nedumerit, BT vine de la regiunea Banat). Şi această maşină are o istorie interesantă, ea fiind adusă, la vremea ei, direct din America. De altfel, după încheierea filmărilor la “Patima”, studioul cinematografic de la Buftea a cumpărat acest Buick, oferind proprietarului suma de 5.000 de lei.
 Pentru generaţiile mai tinere, amintim că actriţa Draga Olteanu Matei, născută la Bucureşti la 24 octombrie 1933, are una din cele mai prodigioase cariere din teatrul şi filmul românesc. Ca să ne referim numai la cinema, ea a jucat în 19 producţii: “Golgota” (1966); “Zile de vară” (1968); “Astă seară dansăm în familie” (1972), “Explozia” (1972), “Filip cel bun” (1972), “Ştefan cel Mare – Vaslui 1475” (1974); “Toamna bobocilor” (1975); “Patima” (1975); “Acţiunea Autobuzul” (1978); “Nea Mărin miliardar” (1978); “Buletin de Bucureşti” (1983); “Rămăşagul” (1984); “Căsătorie cu repetiţie” (1985); “Coana Chiriţa” (1986); “Chiriţa la Iaşi” (1987) şi “Faimosul Paparazzo” (1999). Celălalt protagonist, Gheoghe Cozorici, a rămas celebru prin rolurile din “Ştefan cel Mare – Vaslui 1475” (1974), “Ciprian Porumbescu” (1972) şi “Pădurea Spânzuraţilor” (1964). La rândul lui, Zephi Alsec a jucat în peste 20 de filme, dintre care amintim “Actorul şi sălbaticii”, “Toate pânzele sus”, “Puterea şi adevărul” şi serialul de televiziune “Pistruiatul”.

Din volumul “Intra muros” – reportaje - Editura Anthropos Timişoara, 2006

Imagine aleatoare

Kiszombor - stema localității

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank