Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Gheorghiu, Dana - Die Fabrukler (Povestiri din Fabric)

Dana Gheorghiu

Die Fabrukler  
(Povestiri din Fabric)

Editura Marineasa, 2007

 

 

 

 

 

Cuprins:

-  Raika 
-  Johanna 
-  Erwin 
-  Rozsi néni 
-  Nea Sandu 
-  Vanda 
-  Mihai 
-  Ghimpele 
-  La Krauser  
-  Pisti bácsi 
-  Iuliş 
-  Mama lui Paul 
-  Viola 
-  Guerila 
-  Peter 
-  Vocalize 
-  Aşteptarea

 

Prefaţă

Cine-şi mai aduce aminte de Erszi, cea cu trup de copil şi suflet de târfă, cum bătea, zilnic, strada, cu ţigara-n gură, reliefându-şi sânii minusculi (sub bluză) de câte ori zărea, prin preajmă, un bărbat în putere? Sau de Erwin, cel dilimache, alergând bezmetic, urmărit de bunică, de Pisti bácsi, beţivanul notoriu de la „Prinţul Turcesc“, ori de Raika, „ştirista“ şi de apucătoarea Vanda? Dar de domnul pântecos, Alexandru, care cânta din spatele perdelei „La donna é mobile“ (crăpând anume fereastra), ca să-l audă vecinii şi să-i confirme nedreptatea făcută, atunci când nu l­au primit la Operă — întrucât nu urmase Conservatorul… 
Se mai ştie, oare, de Ştefi néni (acum cu trupul micit şi contorsionat de reumă) că a fost desemnată — la Concursul de Miss, de la Pesta — drept cea mai frumoasă dintre aspirante? Ori despre nevrednicul Bela, care şedea pe-o bancă, înainte de-amiază, în parcul de la Catedrală, şi-şi consulta, la răstimpuri, ceasul (ca nu cumva să piardă ora mesei) şi se întorcea acasă fără nici o întârziere? De Tery néni, ce-a adus pe lume, uneori neasistată, jumătate dintre copiii din cartier, şi de nesuferitul Peter, făcându-i zile fripte surorii, de Bubi, „Colecţionarul“, sau de croitorul Wavrinszky, cu şcoala deprinsă într-un faimos atelier londonez ?…  
Unde să fi dispărut belicoasa Marcela, după ce părăsise, în trombă, casa Vandei şi se mutase tocmai în Elisabetin? Şi Amalia, nebuna, care sărea în Bega de pe parapetul podului din „Badea Cârţan“, Pătru cu flori, zăbăucul, şi Natli, la fel de smucit ca şi ei, îmbrăcat în haine vechi, de poliţai, şi fugărit de-un alai urlător de copii? Toni–Căţelaru’ şi-a desăvârşit, până la urmă, chemarea (pentru a cărei împlinire fugise împreună cu cei de la Circul „Kludsky“) iar Maranian, plângăciosul, îşi va fi dobândit bărbăţia o dată cu trecerea anilor?… 
Despre nenea Harry, ţinut o săptămână la pârnaie şi lovit peste gură, mâini şi ţurloaie (căci insista să ne re-povestească istoria aşa cum o trăise, şi nu cum ne era predată) se mai aude ceva? Ori despre Tante Gerlinde, care şi-a crescut ambele fete — nici una a ei — mai bine decât o mamă adevărată? Sau de Iuliş, al cărei preţ nu sărea de cincizeci de lei? La fel, despre Krauser–fiul, cunoscut, mai degrabă, pentru că închiria costume, deşi în tinereţe iubise boxul şi-l practicase, ţintind s-ajungă campion ?… 
 Cu toţii au vieţuit în Fabric. (Alături de mulţi alţii, care se perindă printre paginile acestei cărţi.) Unii au plecat dintre noi. Alţii s-au împrăştiat, după cum le-a fost data. Câţiva au mai rămas pe loc, în cartier — ultimii „Fabrukler“-i, cum, din vârf de buze, îi numeau, uneori, cei din Centru. Schimbând, între ei, un zâmbet complice… 

Text coperta IV:

   Cred că volumul Danei Gheorghiu  urmează un şir de cărţi care încearcă să descifreze Timişoara – să realizeze  topo-grafiile acestui oraş de prea multe ori abandonat de scriitori. Nu mai ştiu câţi îşi amintesc de prozele lui Constantin Pascu sau Laurenţiu Cerneţ, ale lui Alexandru Deal sau Aurel Gheorghe Ardeleanu, autori  care încercau, cu mai multă sau mai puţină energie, să-şi exprime devotamentul faţă de neobişnuita lume a locului. Noutatea sociografiilor  din volumul Die Fabrukler (Povestiri din Fabric) este că ele se sprijină pe amintire: acolo au fost aceşti oameni, aceste personaje care au dat locului personalitate. Iar aceşti inşi sunt  maghiari, germani, sârbi, români, fiecare asumându-şi fericit mahalaua, rostirea ei artistă. Sunt inocenţi, sunt fericiţi, sunt în Paradis.  Nu mai sunt germani, maghiari sârbi, români, sunt Die Fabrukler. Până şi titlul volumului e de acolo, din locul care îşi are dialectul lui . Dacă va scrie un roman al acestor năzdrăvani, mai tăind din parantezele şi explicaţiile pline de tandreţe, mai cercetând istoriile, Dana Gheorghiu are şansa să ne dea unul dintre opurile “bibliografiei obligatorii” ale Banatului literar. 

Cornel Ungureanu

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank