În cei peste 10 ani de întruniri motociclistice, zona Banatului a devenit un important punct de interes pentru enduriştii occidentali
Conceptul este extrem de simplu: un eveniment de turism sportiv, în care este importantă atingerea unor obiective de interes turistic; nu este esenţială viteza, ci parcurgerea traseelor pentru atingerea cât mai multor puncte de control. Nu este o cursă contra cronometru, ci o formă de turism sportiv, deci nu sunt necesare marcaje sau măsuri speciale. Astfel este posibilă valorificarea potenţialului turistic local.
În urmă cu 11 ani, auzeam pentru prima dată despre EnduRoMania. Părea o denumire exotică, dar şi suna a ceva cunoscut şi totuşi nu reuşeam să înţeleg totul. Primele informaţii le-am primit într-o conferinţă de presă la Consiliul Judeţean Timiş, de la domnul Sergiu Morariu, expert integrat, trimis în această instituţie în cadrul cooperării germano-române, şi coordonator al proiectelor finanţate de landul Nordrhein Westfalen în Banat pentru a sprijini dezvoltarea locală. Landul german amintit a susţinut crearea unei agenţii de dezvoltare economică a judeţelor Arad, Caraş-Severin şi Timiş, însă la vremea respectivă autorităţile centrale române n-au înţeles conceptul de colaborare regională şi au blocat iniţiativa bănăţenilor. Până la urmă s au constituit agenţii ale fiecărui judeţ care urmau să colaboreze. Pornind de la ideea unui proiect care să implice întreaga zonă a Banatului, Sergiu Morariu, un împătimit endurist, a propus întruniri motociclistice pe trasee mai puţin circulate. Iniţial, aceste competiţii reunite sub genericul EnduRoMania (denumire ce era foarte interesantă prin alăturarea termenului de enduro, România şi mania pentru acest sport care îmbină motociclismul cu turismul montan şi descoperirea de trasee deosebite) au con-stituit o iniţiativă de promovare economică în mediul rural în zona de vest a României. Ca urmare a unei publicităţi internaţionale adecvate, de la primele întruniri motociclistice, EnduRoMania a atras numeroşi endurişti occidentali, dornici de aventură. Iar vestul ţării noastre promitea din plin aşa ceva. Lipsa infrastructurii, considerată un handicap pentru alte activităţi economice sau turistice, a constituit un adevărat avantaj pentru motocicliştii „off road”. Prima întrunire motociclistică a avut loc în luna iulie 1995 şi a adunat aproape 60 de participanţi, din care 17 străini. Enduriştii erau veniţi din diferite ţări ale Europei, preponderent din Germania, Austria, Elveţia, Ungaria.
Dezvoltarea conceptului
În 1996, Proiectul de promovare turistică EnduRoMania, la a cărui organizare au fost cooptate Federaţia Internaţională de Motociclism şi Federaţia Română de Motociclism, a câştigat o finanţare europeană. Proiectul a vizat o colaborare interregională pentru transfer de know-how în domeniul dezvoltării şi marketingului turistic, precum şi elaborarea unui videoclip şi a unei broşuri turistice a judeţului Arad. După câteva competiţii organizate prin colaborarea agenţiilor de dezvoltare ale judeţelor Arad, Caraş-Severin şi Timiş, în care motocicliştii au parcurs trasee din vestul ţării cu limita nordică zona Crişurilor şi Stâna de Vale, iar în sud, defileul Dunării, întrunirile enduriştilor s-au limitat la zona judeţului Caraş-Severin, mai adecvată pentru acest tip de turism activ. Din 1997, proiectul s-a autofinanţat, iar pe măsura creşterii complexităţii activităţilor s-a dezvoltat prin Fundaţia EnduRoMania (constituită în anul 2000). Preşedintele fundaţiei şi „sufletul” acestor competiţii este Sergiu Morariu.
În 1996, Proiectul de promovare turistică EnduRoMania, la a cărui organizare au fost cooptate Federaţia Internaţională de Motociclism şi Federaţia Română de Motociclism, a câştigat o finanţare europeană. Proiectul a vizat o colaborare interregională pentru transfer de know-how în domeniul dezvoltării şi marketingului turistic, precum şi elaborarea unui videoclip şi a unei broşuri turistice a judeţului Arad. După câteva competiţii organizate prin colaborarea agenţiilor de dezvoltare ale judeţelor Arad, Caraş-Severin şi Timiş, în care motocicliştii au parcurs trasee din vestul ţării cu limita nordică zona Crişurilor şi Stâna de Vale, iar în sud, defileul Dunării, întrunirile enduriştilor s-au limitat la zona judeţului Caraş-Severin, mai adecvată pentru acest tip de turism activ. Din 1997, proiectul s-a autofinanţat, iar pe măsura creşterii complexităţii activităţilor s-a dezvoltat prin Fundaţia EnduRoMania (constituită în anul 2000). Preşedintele fundaţiei şi „sufletul” acestor competiţii este Sergiu Morariu.
Ecouri internaţionale
După participarea la EnduRoMania, enduriştii străini au oferit referinţe şi aprecieri elogioase asupra locurilor văzute. Apariţia în reviste occidentale a unor articole entuziaste a creat opinii favorabile României, într-o perioadă în care percepţia occidentală era mai degrabă negativă. Prin intermediul competiţiilor motociclistice, participanţii au avut posibilitatea de a cunoaşte locurile şi oamenii din zonă, s-au legat prietenii, iar mulţi dintre ei au revenit cu familia ori cu prietenii.
Cei mai mulţi turişti străini pe două sau mai multe roţi au fost cei din Germania şi Austria, dar participanţi semnificativi au fost şi din Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Polonia, Danemarca, Olanda, Suedia, Franţa, Italia, Finlanda şi Grecia. Merită să amintim şi câţiva endurişti de pe alte continente, cum ar fi doi americani şi un australian.
După participarea la EnduRoMania, enduriştii străini au oferit referinţe şi aprecieri elogioase asupra locurilor văzute. Apariţia în reviste occidentale a unor articole entuziaste a creat opinii favorabile României, într-o perioadă în care percepţia occidentală era mai degrabă negativă. Prin intermediul competiţiilor motociclistice, participanţii au avut posibilitatea de a cunoaşte locurile şi oamenii din zonă, s-au legat prietenii, iar mulţi dintre ei au revenit cu familia ori cu prietenii.
Cei mai mulţi turişti străini pe două sau mai multe roţi au fost cei din Germania şi Austria, dar participanţi semnificativi au fost şi din Marea Britanie, Cehia, Elveţia, Polonia, Danemarca, Olanda, Suedia, Franţa, Italia, Finlanda şi Grecia. Merită să amintim şi câţiva endurişti de pe alte continente, cum ar fi doi americani şi un australian.
Infrastructura turistică
Dacă în primii ani ai întrunirilor motociclistice din zona de vest a ţării s-au organizat două-trei etape anual, din 2003 numărul acestora a ajuns la câte opt pe an. În cele 53 de întâlniri din primii 10 ani au fost 4 356 de participanţi. La aceştia se adaugă însoţitorii lor şi alte persoane implicate în evenimentele turistico-sportive, apoi familiile acestora şi alţi prieteni care au auzit despre locurile minunate pe care le au văzut pe parcursul competiţiilor. De la început, o serie de comunităţi locale s-au implicat în aceste acţiuni, sprijinind pe parcurs dezvoltarea mai multor pensiuni turistice. Borlova are o valoare de exemplu: de la un sat care în 1995 nu dispunea de nici un loc de cazare, acum poate asigura la o singură etapă EnduRoMania cazare în pensiuni turistice şi locuri de campare pentru peste 150 de turişti. Experienţe asemănătoare au şi localităţile Brebu Nou, Sasca Montană, Anina, Vârciorova, Poiana Mărului, Cuntu, Sadova Veche, Slatina Timiş, Cănicea, Rusca Teregova şi altele. Turiştii, mai ales cei străini, sunt atraşi de aceste localităţi arhaice cu un farmec aparte, locuite de oameni ospitalieri, care ştiu să se poarte cu „goştii”, oferindu-le condiţii bune de cazare şi meniuri inedite. Multitudinea de pensiuni private care au rezultat în urma desfăşurării EnduRoManiei, la care acum se fac rezervări cu mult timp înainte, dau iniţiatorilor satisfacţia punerii în practică a conceptului de „turism durabil”.
Dacă în primii ani ai întrunirilor motociclistice din zona de vest a ţării s-au organizat două-trei etape anual, din 2003 numărul acestora a ajuns la câte opt pe an. În cele 53 de întâlniri din primii 10 ani au fost 4 356 de participanţi. La aceştia se adaugă însoţitorii lor şi alte persoane implicate în evenimentele turistico-sportive, apoi familiile acestora şi alţi prieteni care au auzit despre locurile minunate pe care le au văzut pe parcursul competiţiilor. De la început, o serie de comunităţi locale s-au implicat în aceste acţiuni, sprijinind pe parcurs dezvoltarea mai multor pensiuni turistice. Borlova are o valoare de exemplu: de la un sat care în 1995 nu dispunea de nici un loc de cazare, acum poate asigura la o singură etapă EnduRoMania cazare în pensiuni turistice şi locuri de campare pentru peste 150 de turişti. Experienţe asemănătoare au şi localităţile Brebu Nou, Sasca Montană, Anina, Vârciorova, Poiana Mărului, Cuntu, Sadova Veche, Slatina Timiş, Cănicea, Rusca Teregova şi altele. Turiştii, mai ales cei străini, sunt atraşi de aceste localităţi arhaice cu un farmec aparte, locuite de oameni ospitalieri, care ştiu să se poarte cu „goştii”, oferindu-le condiţii bune de cazare şi meniuri inedite. Multitudinea de pensiuni private care au rezultat în urma desfăşurării EnduRoManiei, la care acum se fac rezervări cu mult timp înainte, dau iniţiatorilor satisfacţia punerii în practică a conceptului de „turism durabil”.
Efecte secundare
Deşi iniţial EnduRoMania a fost privită ca un fenomen ce poate strica „aerul şi peisajul montan”, s-a dovedit că prin înţelegerea condiţiilor de participare, enduriştii sunt nişte turişti responsabili. Iar regulamentul competiţiei prevede penalizări şi chiar descalificarea în cazul în care nu se respectă regulile (de protecţia mediului, de circulaţie), convenite de organizatori şi reluate cu ocazia instructajului de la debutul fiecărei etape. Se dau puncte de penalizare pentru eşapament zgomotos, pete de ulei, urme foarte vizibile pe drumuri, traversarea fâneţelor, circulaţia cu viteză prin localităţi etc. Participanţii la EnduRoMania primesc o vignetă de identificare, astfel încât pot fi urmăriţi în cazul în care nu respectă regulamentele.
Totodată, se acordă puncte suplimentare pentru localizarea şi documentarea cu privire la daunele asupra mediului. Organizatorii îi încurajează pe participanţi să descopere noi trasee atractive. În ceea ce priveşte dezvoltările complementare competiţiilor, organizatorii sugerează şi produse turistice atractive: plimbări cu sania, cu tractorul, dar şi noi tipuri de drumeţii: cicloturism de tip Mountain Biking, „camera hunting” (vânătoarea de imagini foto), Nordic Walking, zboruri cu parapanta şi altele.
Relaţiile cu consiliile locale şi locuitorii din zona de referinţă s-au aprofundat pe măsura trecerii anilor. În general, populaţia este deschisă şi ospitalieră, ceea ce îi încântă pe turiştii străini. Pe lângă prietenii durabile, s-a ajuns de multe ori la schimburi culturale şi chiar... căsătorii. Enduriştii veniţi din diferite părţi ale Europei s-au apropiat de cei cu care au venit în contact, devenind sensibili la problemele lor. Astfel, observând viaţa grea din zona de munte, unii dintre aceştia au adus ajutoare celor aflaţi în nevoie. Au fost oferite donaţii sub formă de îmbrăcăminte, medicamente, alimente, scule, instrumente şi echipamente pentru alimentarea cu apă şi electrice, calculatoare, imprimante, materiale didactice, semne de circulaţie. Totodată, s-au implicat în proiecte de reparare a drumurilor, realizarea alimentării cu apă a taberei şcolare din Brebu Nou, iluminatul public din Turnu Ruieni/Borlova, iar după inundaţiile din acest an, au fost unii care au adus ajutoare umanitare. Demnă de remarcat este implicarea enduriştilor pentru sprijinirea Spitalului din Caransebeş, cu medicamente şi articole sanitare de necesitate.
Deşi iniţial EnduRoMania a fost privită ca un fenomen ce poate strica „aerul şi peisajul montan”, s-a dovedit că prin înţelegerea condiţiilor de participare, enduriştii sunt nişte turişti responsabili. Iar regulamentul competiţiei prevede penalizări şi chiar descalificarea în cazul în care nu se respectă regulile (de protecţia mediului, de circulaţie), convenite de organizatori şi reluate cu ocazia instructajului de la debutul fiecărei etape. Se dau puncte de penalizare pentru eşapament zgomotos, pete de ulei, urme foarte vizibile pe drumuri, traversarea fâneţelor, circulaţia cu viteză prin localităţi etc. Participanţii la EnduRoMania primesc o vignetă de identificare, astfel încât pot fi urmăriţi în cazul în care nu respectă regulamentele.
Totodată, se acordă puncte suplimentare pentru localizarea şi documentarea cu privire la daunele asupra mediului. Organizatorii îi încurajează pe participanţi să descopere noi trasee atractive. În ceea ce priveşte dezvoltările complementare competiţiilor, organizatorii sugerează şi produse turistice atractive: plimbări cu sania, cu tractorul, dar şi noi tipuri de drumeţii: cicloturism de tip Mountain Biking, „camera hunting” (vânătoarea de imagini foto), Nordic Walking, zboruri cu parapanta şi altele.
Relaţiile cu consiliile locale şi locuitorii din zona de referinţă s-au aprofundat pe măsura trecerii anilor. În general, populaţia este deschisă şi ospitalieră, ceea ce îi încântă pe turiştii străini. Pe lângă prietenii durabile, s-a ajuns de multe ori la schimburi culturale şi chiar... căsătorii. Enduriştii veniţi din diferite părţi ale Europei s-au apropiat de cei cu care au venit în contact, devenind sensibili la problemele lor. Astfel, observând viaţa grea din zona de munte, unii dintre aceştia au adus ajutoare celor aflaţi în nevoie. Au fost oferite donaţii sub formă de îmbrăcăminte, medicamente, alimente, scule, instrumente şi echipamente pentru alimentarea cu apă şi electrice, calculatoare, imprimante, materiale didactice, semne de circulaţie. Totodată, s-au implicat în proiecte de reparare a drumurilor, realizarea alimentării cu apă a taberei şcolare din Brebu Nou, iluminatul public din Turnu Ruieni/Borlova, iar după inundaţiile din acest an, au fost unii care au adus ajutoare umanitare. Demnă de remarcat este implicarea enduriştilor pentru sprijinirea Spitalului din Caransebeş, cu medicamente şi articole sanitare de necesitate.
Regulamentul actual
În prezent, pornind de la unul din cele patru puncte de întâlnire, se pot atinge peste 70 de puncte de control răspândite pe un teritoriu de 40 000 km2. Distanţa şi dificultatea de atingere a acestor puncte de control sunt diferite şi pot fi liber alese de către participanţi în funcţie de dispoziţie, experienţă şi dotare tehnică. Regiunea oferă o mare varietate de drumuri, de la şosea până la cele mai bolovănoase şi abrupte drumuri de munte, cum ar fi cel pe care se ajunge la staţia meteorologică de pe vârful Ţarcu
(2 190 m). Organizatorii dau numai câteva recomandări privitoare la trasee şi descrierea punctelor de control (acestea pot fi cabane, pensiuni, mici magazine, mănăstiri, staţii meteo etc.). „Regulile jocului“ sunt uşoare: nu există puncte de control obligatorii, nu se cronometrează timpul şi nu se fac descrieri detaliate ale traseelor (road-book). Din cauza suprafeţei mari se întâmplă rar ca două echipe să se întâlnească în teren. Există, totuşi, două reguli importante: participanţii trebuie să se organizeze în echipe de minimum 3 persoane, pentru a se descurca mai uşor în cazul unor probleme tehnice sau accidente şi este permisă numai utilizarea reţelei de drumuri existente. Se recomandă ca limita superioară a numărului membrilor să nu depăşească 10 motociclişti, iar structura echipei se poate modifica pe durata întâlnirii. Reţeaua de drumuri modernizate este redusă, astfel că există suprafeţe de
4 000 km2 fără un cm2 de asfalt. Pentru orientare, participanţii primesc hărţi în format special şi se recomandă navigarea GPS (instrument de navigare asistat de sistemul de sateliţi). Competiţiile enduro sunt deschise pentru toate tipurile de vehicule de teren. Cei mai mulţi folosesc motociclete de enduro, uşoare şi puternice, Quad-uri (motociclete cu patru roţi), motociclete cu ataş, vehicule de tip 4x4.
În prezent, pornind de la unul din cele patru puncte de întâlnire, se pot atinge peste 70 de puncte de control răspândite pe un teritoriu de 40 000 km2. Distanţa şi dificultatea de atingere a acestor puncte de control sunt diferite şi pot fi liber alese de către participanţi în funcţie de dispoziţie, experienţă şi dotare tehnică. Regiunea oferă o mare varietate de drumuri, de la şosea până la cele mai bolovănoase şi abrupte drumuri de munte, cum ar fi cel pe care se ajunge la staţia meteorologică de pe vârful Ţarcu
(2 190 m). Organizatorii dau numai câteva recomandări privitoare la trasee şi descrierea punctelor de control (acestea pot fi cabane, pensiuni, mici magazine, mănăstiri, staţii meteo etc.). „Regulile jocului“ sunt uşoare: nu există puncte de control obligatorii, nu se cronometrează timpul şi nu se fac descrieri detaliate ale traseelor (road-book). Din cauza suprafeţei mari se întâmplă rar ca două echipe să se întâlnească în teren. Există, totuşi, două reguli importante: participanţii trebuie să se organizeze în echipe de minimum 3 persoane, pentru a se descurca mai uşor în cazul unor probleme tehnice sau accidente şi este permisă numai utilizarea reţelei de drumuri existente. Se recomandă ca limita superioară a numărului membrilor să nu depăşească 10 motociclişti, iar structura echipei se poate modifica pe durata întâlnirii. Reţeaua de drumuri modernizate este redusă, astfel că există suprafeţe de
4 000 km2 fără un cm2 de asfalt. Pentru orientare, participanţii primesc hărţi în format special şi se recomandă navigarea GPS (instrument de navigare asistat de sistemul de sateliţi). Competiţiile enduro sunt deschise pentru toate tipurile de vehicule de teren. Cei mai mulţi folosesc motociclete de enduro, uşoare şi puternice, Quad-uri (motociclete cu patru roţi), motociclete cu ataş, vehicule de tip 4x4.
Asociaţia Promotour
Fundaţia EnduRoMania împreună cu Primăria Caransebeş şi comunele Armeniş, Bolvaşniţa, Slatina Timiş, Teregova, Turnu Ruieni, Zăvoi au fondat Asociaţia Promotour în ideea de a promova turismul de drumeţie în zonele cu potenţial pentru astfel de activităţi.
Fundaţia EnduRoMania împreună cu Primăria Caransebeş şi comunele Armeniş, Bolvaşniţa, Slatina Timiş, Teregova, Turnu Ruieni, Zăvoi au fondat Asociaţia Promotour în ideea de a promova turismul de drumeţie în zonele cu potenţial pentru astfel de activităţi.
Sezonul 2005 - competiţii clasice şi „Long Distance”
Având o experienţă de 10 ani ca organizator de competiţii, domnul Sergiu Morariu ne-a spus că Fundaţia EnduRoMania a pregătit pentru acest an opt etape locale în judeţul Caraş-Severin şi, paralel, drumeţii turistice motorizate pe distanţe lungi, aşa-numitele competiţii „Long Distance”, din vestul României, de a lungul Dunării şi retur prin Carpaţi, până la Marea Neagră. Patru astfel de etape au avut loc (29 aprilie - 7 mai la Borlova, apoi 20-28 mai, 10-18 iunie şi 1-9 iulie la Brebu Nou). Următoarea întrunire EnduRoMania va avea loc între 22 şi 30 iulie la Vârciorova, după care vor urma etapele 12-20 august/Slatina Timiş, 2-10 septembrie/Brebu Nou, 16-24 septembrie/Borlova. Totodată, în weekend-urile de la începutul fiecărei etape sunt prevăzute secţiuni de cicloturism montan. Condiţia pentru secţiunea Mountain Bike este ca fiecare echipă să fie formată din minimum trei membri cu experienţă în astfel de competiţii.
Competiţiile „Long Distance” au fost iniţiate ca un nou program alternativ având ca obiectiv atingerea unor puncte de control de-a lungul întregului curs al Dunării de pe teritoriul românesc, de la Baziaş până la vărsarea în mare, cu retur pe trasee aflate în Carpaţii Meridionali. Aceste întruniri, care se adresează motocicletelor, Quad-urilor şi maşinilor de teren (4×4), încep mai repede cu două zile decât etapele clasice şi oferă participanţilor posibilitatea de a vedea România din diferite puncte de atracţie turistică.
Competiţiile „Long Distance” au fost iniţiate ca un nou program alternativ având ca obiectiv atingerea unor puncte de control de-a lungul întregului curs al Dunării de pe teritoriul românesc, de la Baziaş până la vărsarea în mare, cu retur pe trasee aflate în Carpaţii Meridionali. Aceste întruniri, care se adresează motocicletelor, Quad-urilor şi maşinilor de teren (4×4), încep mai repede cu două zile decât etapele clasice şi oferă participanţilor posibilitatea de a vedea România din diferite puncte de atracţie turistică.
De la Carpaţi la Anzi
Competiţiile EnduRoMania sunt sinonime cu iniţiatorul lor, un entuziast cetăţean german de origine română. Sergiu Morariu s-a născut la Budapesta, a copilărit la Mehadia şi Arad. Apoi, la Timişoara a urmat şcoala generală şi liceul, după care a absolvit Facultatea de Construcţii cu specializarea în construcţii hidraulice. După ce a lucrat câţiva ani la un institut de proiectări (actualul IPROTIM), la 26 de ani a plecat în Germania, unde a colaborat la proiecte din domeniul ingineriei de resurse hidraulice pentru Grecia, Indonezia, Guatemala, Honduras, Filipine, Camerun, Irlanda, Thailanda, Peru, Argentina. În perioada anilor 1978-1981 a fost conducătorul misiunii germane pentru energie în Peru, apoi a fondat o firmă în această ţară. Perioada petrecută aici i-a deschis calea către competiţiile motociclistice „off road”. În anii 1980, Sergiu Morariu a participat la competiţii enduro în peisajul sălbatic sud-american. Ulterior, la revenirea în locurile natale, ca expert integrat al Germaniei în România, a promovat mania „enduro” în zona de vest a ţării. Aşa s-a născut EnduRoMania, un proiect ce a determinat atragerea turiştilor în Banat fără implicarea unor costuri ridicate în infrastructură şi beneficii în expansiunea turismului rural.
Competiţiile EnduRoMania sunt sinonime cu iniţiatorul lor, un entuziast cetăţean german de origine română. Sergiu Morariu s-a născut la Budapesta, a copilărit la Mehadia şi Arad. Apoi, la Timişoara a urmat şcoala generală şi liceul, după care a absolvit Facultatea de Construcţii cu specializarea în construcţii hidraulice. După ce a lucrat câţiva ani la un institut de proiectări (actualul IPROTIM), la 26 de ani a plecat în Germania, unde a colaborat la proiecte din domeniul ingineriei de resurse hidraulice pentru Grecia, Indonezia, Guatemala, Honduras, Filipine, Camerun, Irlanda, Thailanda, Peru, Argentina. În perioada anilor 1978-1981 a fost conducătorul misiunii germane pentru energie în Peru, apoi a fondat o firmă în această ţară. Perioada petrecută aici i-a deschis calea către competiţiile motociclistice „off road”. În anii 1980, Sergiu Morariu a participat la competiţii enduro în peisajul sălbatic sud-american. Ulterior, la revenirea în locurile natale, ca expert integrat al Germaniei în România, a promovat mania „enduro” în zona de vest a ţării. Aşa s-a născut EnduRoMania, un proiect ce a determinat atragerea turiştilor în Banat fără implicarea unor costuri ridicate în infrastructură şi beneficii în expansiunea turismului rural.
Liliana Scripcă
Agenda nr. 30/23 iulie 2005
Versiune pentru tipărire
