„Politica economică inaugurată la noi în perioada postbelică, se caracterizează
printr'o accentuată tendinţă de dirijare a comerţului cu produse agricole
spre acele forme, cari să asigure economiei agrare maximul de randament.
În această tendinţă a lor guvernele, în special dela declanşarea crizei
agricole încoace, au încercat printr'o serie de mijloace să stimuleze susţinerea
preţurilor, printre cari fără îndoială că rolul cel mai important a fost
atribuit Burselor, cari prin menirea lor au fost considerate ca organele
cele mai apte pentru a contribui la susţinerea acestei politici. Sub noile
directive ale orientării noastre în materie de valorificare, s'a adus legea
asupra Burselor din 1929, care a dat posibilitate centrelor agricole din
ţară să-şi înfiinţeze atari instituţii.

Capitala Banatului a fost
printre primele centre din ţară care şi-a înfiinţat o astfel de Bursă şi
care dela punerea ei în acţiune şi până în prezent, a desvoltat o prodigioasă
activitate spre deplina mulţumire atât a cercurilor comerciale cât şi a
celor agricole. Concentrarea în Bursă a tuturor cererilor şi ofertelor
de cereale din Banat, a întronat o disciplină şi o ordine în preţuri, eliminând
situaţia neclară de până acum, când în lipsa unui organ de coordonare a
acestor elemente, preţurile au suferit cele mai accentuate oscilaţiuni.
Bursa a devenit astfel un târg, unde întreaga economie a Banatului îşi
valorifică produsele la preţurile cele mai reale, şi de unde comerţul local
se aprovizionează cu mărfuri pentru a le destina exportului.

Configuraţia geografică
a Timişoarei, avantajată de calea de comunicaţie fluvială a Begheiului,
îşi are asigurat un drum liber spre centrele de desfacere ale Europei centrale,
spre cari se scurg principalele produse ale agriculturei Banatului, întreg
aparatul de firme comerciale, grupate în Bursă, constitue linia de unire
între producători şi firmele importatoare de pe pieţele străine, iar formarea
legăturilor comerciale între aceste două centre sunt asigurate prin vasta
organizaţie a mijlocitorilor oficiali ai Bursei, acărei activitate nu se
mărgineşte numai la valorificarea produselor Banatului ci datorită extensiunei
legăturilor comerciale, piaţa acestei provincii s'a transformat într'un
important centru de afaceri, în care se cimentează legăturii comerciale
între firmele de pe întreg teritorul ţării.

Bursa de Mărfuri din Timişoara
îşi concretizează activitatea ei prin afaceri de cereale şi derivate, al
căror volum se cifrează la circa 18.000 contracte anuale, reprezentând
o cantitate de circa 20.000 vagoane cu o contravaloare totală de aproximativ
un miliard lei pe an. Rezultatele pozitive obţinute până în prezent, a
determinat conducătorii Bursei să înfiinţeze şi o secţie a comerţului de
lemne şi materiale de construcţie, care în scurt timp va concentra în Bursă
şi acest ram important al producţiei naţionale."

„Ghidul
Banatului" - Emil Grădinariu

Toate drepturile reservate
de autori. Copyright by Ed. revistei „Vrerea" Timişoara 1936

Scanare, OCR şi corectura:
Roşioru
Gabi rosiorug@yahoo.com

Carte obţinută prin amabilitatea
dlui Sergiu Babei.