Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch Magyar Italian Română Српски 

LIVE

Timisoara - Piata Victoriei- webcam

Banat, live

 

 

BANATERRA
Calendar inserări
M T W T F S S
 
 
1
 
2
 
3
 
4
 
5
 
6
 
7
 
8
 
9
 
10
 
11
 
12
 
13
 
14
 
15
 
16
 
17
 
18
 
19
 
20
 
21
 
22
 
23
 
24
 
25
 
26
 
27
 
28
 
29
 
 
 
 
 
Site-uri partenere

Global Culture Network RASTKO.NET

Banat-Media

Deportarea în Bărăgan (1951 - 1956)


 
În noaptea de 17-18 iunie 1951, de Rusalii, au fost ridicate din actualele judeţe Timiş, Caraş-Severin şi Mehedinţi, din 258 de localităţi situate în apropierea frontierei cu Iugoslavia, un numar de 12791 de familii, respectiv 40320 de persoane, care au fost deportate în sud - estul României, în câmpia Bărăganului. Au fost vizate grupuri sociale şi etnice considerate de risc: chiaburi (ţărani înstăriţi), comercianţi, foşti industriaşi, refugiaţi din Basarabia, Bucovina şi Ţinutul Herţa, români, germani, sârbi, bulgari, aromâni, evrei şi alţii.
O familie nu avea la dispoziţie decât un vagon de marfă, pentru transportul propriu, al unor alimente şi al bunurilor din gospodărie care mai încăpeau. După o călătorie de mai multe zile, deportaţii erau coborâţi în mijlocul câmpului, unde lotul de pământ destinat fiecărei familii, pentru construirea casei, era marcat cu ţăruşi. Există mărturii publicate ale celor întorşi acasă, după cinci ani de deportare. Fotografiile cuprinse în albumul de mai jos, provenind din mediul şvabilor bănăţeni, reprezintă documente de neînlocuit despre viaţa acelor oameni, în acele vremuri şi în acele locuri.
O hartă a aşezărilor deportaţilor poate fi văzută aici.
Mulţumim domnului Dipl. Ing. Norbert Neidenbach, originar din Iecea Mare, jud. Timiş, pentru imaginile - document puse la dispoziţia noastră.
 

 
 
 
Odată ajunşi la destinaţie,
deportaţii erau lăsaţi în câmp,
între doi ţăruşi care delimitau
locul de casă atribuit. Acolo îşi
încropeau, din lucrurile aduse
de acasă, primul adăpost.
Cum iarna se apropia şi
nu mai era vreme pentru
ridicarea unei case,
deportaţii îşi săpau bordeie...
O fotografie între bordeie,
spre aducere aminte...
important este că speranţa
n-a murit
 
       
 Se face văiugă pentru
noua casă...
 O nouă casă ridicată de
o familie de deportaţi
 Vara, după unu-doi ani,
pe lângă casa deportatului
cresc legume şi pomi fructiferi,
după obiceiul adus de acasă
 
       
 Casa din Bărăgan a unei
familii de deportaţi
şvabi din Variaş
 Familie de şvabi bănăţeni
în faţa casei ridicate în
satul Olaru, Bărăgan,
întemeiat de către deportaţi
 Deportaţii creşteau, pe
lângă noua gospodărie,
animale...
 
       
 Uliţă în satul Movila Gâldăului,
întemeiat de către deportaţi
în Bărăgan
 Trecând, grăbiţi, pe uliţă...  Perspectivă de-a lungul uliţei...  
       
 Altar sub cerul liber  Comuniune
 Olaru, Bărăgan -
învăţătoare în faţa şcolii
 
       
 Olaru, Bărăgan. Tinerii şvabi
au adus cu ei obiceiurile
de acasă: Bändertanz
 Olaru, Bărăgan.
Bändertanz
 A sosit iarna în Bărăgan...  
       
 Zăpezile au crescut...
 ...tot mai mult...
(imagine din Olaru)
 ...chiar până la streaşină
(imagine din Olaru)
 
   
 Album şi documentar întocmit de
Ionel Crăciun pe baza fotografiilor
din colecţiile Norbert Neidenbach
(imaginile din satul dispărut Olaru)
şi Franz Dürbeck
 
 Fundata, Bărăgan: mormintele
celor care nu şi-au revăzut casa.
 Speranţa nu moare niciodată.
Peste ani, acest copil avea să
vadă casa părintească neştiută.
 
 
 

 

 Link-uri:
 


 

Copyright © 2006-2011. Proiectul Rastko Romania. Toate drepturile rezervate.

 

trafic ranking

Statistici web


Imagine aleatoare
Bârna, sigiliul localităţii
SPONSORI

Platinum sponsors

ROMKATEL

KATHREIN

 

Silver sponsor

ELBA

Buletin informativ

Fii la curent cu ultimele noastre noutăţi!

Emite conţinut
Sondaj
Cui a servit cel mai mult fragmentarea Banatului din 1919?:
Statistici
Română
  • 1788 imagini
  • 3888 articole