Tabăra de creaţie plastică „Mraconia-Dubova“ împlineşte 25 de ani de existenţă culturală neîntreruptă
Pe vremea când cea mai îngustă porţiune a Dunării de lângă localităţile Mraconia-Dubova era căutată de români pentru a fugi de Securitate într-o lume mai bună, o mână de artişti plastici a pus la cale chiar aici o tabără de creaţie care rezistă timpului. Pictorul Ioan Mercea - născut în Ardeal, severinean şi timişorean prin adopţie - a organizat în 1981 prima ediţie a Taberei de pictură „Mraconia-Dubova“, când pictorii invitaţi erau verificaţi de către Securitate la sânge, de frică să nu fugă din ţară. „Din fericire, nu am avut nici un fel de probleme de acest gen“, declară după un sfert de secol Ioan Mercea, cu câteva zile înainte de debutul celei de-a 25-a ediţii a evenimentului cultural. Astfel, peste 50 de artişti plastici din ţară şi străinătate sunt invitaţi să participe la Tabăra de creaţie „Mraconia-Dubova“, pentru al 25-lea an consecutiv.
Premieră
În premieră, ediţia actuală este organizată cu sprijinul consistent al Fundaţiei Rubin din Timişoara. Amplasată pe cea mai îngustă zonă a Dunării româneşti, Tabăra de creaţie „Mraconia-Dubova“ este un loc perfect pentru artiştii care aleg să facă artă, într-o lume cotropită de abstract, experiment şi convenţional. Se va picta cu dragoste, vreme de 12 zile, din 20 august până în 2 septembrie. După finalizarea taberei, se plănuieşte organizarea mai multor expoziţii itinerante ce urmează a fi iniţiate de Fundaţia Rubin la cele mai importante evenimente cultural-artistice din România. Punct de pornire este Galeria Helios din centrul Timişoarei (noiembrie-decembrie 2006). Artişti din Bucureşti, Drobeta Turnu Severin, Reşiţa, Sibiu, Timişoara, dar şi din ţări precum Franţa, Serbia, Ungaria, însoţiţi de critici de artă plastică, vor descoperi la Dubova ipostaze nebănuite ale artei peisajului.
Defileul Dunării rămâne unul dintre puţinele locuri care uimesc an de an prin oferta surselor de inspiraţie. Două dintre lucrările fiecărui participant vor fi bunuri ale expoziţiei itinerante şi vor constitui subiectul unui catalog, reuşindu-se astfel o promovare consistentă a celor implicaţi.
Nume care merită
Lista cu numele celor care au fost invitaţi să pic- teze şi să participe anul acesta la Tabăra de creaţie „Mraconia-Dubova“ nu e încă finalizată.
Dar cei deja anunţaţi merită menţionaţi: Bucureşti: Ion Sălişteanu, Traian Brădean, Liviu Brădean, Marin Predescu, Tudor Predescu, Ion Popa, Simona Predescu, Violeta Penda, Octavian Penda, Corneliu Antim, Alexandra Titu, Constantin Prut, Negoiţă Lăptoiu; Timişoara: Constantin Catargiu, Leon Vreme, Xenia Eraclide Vreme, Romul Nuţiu, Viorel Toma, Dan Toma, Călin Beloescu, Manuela Beloescu, Eugenia Banciu-Drăgoi, Sorin Banciu-Drăgoi, Daniela Acea, Stelian Acea, Dumitru Şerban, Ioan Iovan, Remus Rotaru, Ciprian Chirileanu, Tudor Odangiu, Gorj Sulea, Georgeta Medinski, Andrei Medinski, Sorin Nicodim, Rodica Vârtaciu, Adriana Lucaciu, Ioan Szekernyés, Suzana Fântânariu, Dana Mercea Miclăuş, Vasile Laza Lihor; Reşiţa: Iulian Vitalis Cojocaru, Ioana Cojocaru, Ion Bobeică; Drobeta Turnu Severin: Ioan Mercea, Dan Cepeş, Gheorghe Feneşan; Sibiu: Călinescu Aurelia.
Acestora li se vor mai adăuga artişti plastici din Ungaria, Serbia, Franţa şi Polonia.
Submarinul
galben
Două întreruperi sunt consemnate în istoria taberei, din 1981 încoace. Prima s-a petrecut în 1984, când s-a mutat locul de desfăşurare din cauza faptului că pe la Cazanele Dunării, în dreptul localităţii Mraconia, un ofiţer de securitate a dat bir cu fugiţii din sistemul de opresiune comunist, iar lui Ioan Mercea nu i s-a permis să-şi ducă acolo artiştii. A doua întrerupere s-a înregistrat anul trecut, în 2005, când tabăra a fost anulată din cauza unor probleme de sănătate. O a treia întrerupere era cât pe ce să fie consemnată anul acesta, din pricini organizatorice. Din fericire, Fundaţia Rubin a preluat aproape în totalitate organizarea logistică a taberei, astfel încât, din 20 august, cei aproximativ 50 de artişti vor găsi la Mraconia-Dubova tot ce le e de trebuinţă pentru a picta. „E o tabără de creaţie, nu de băut, cum sunt altele. Artiştii pictează între 10 şi 15 lucrări la fiecare ediţie“, ne explică iniţiatorul evenimentului, Ioan Mercea.
Anii când proviziile erau cărate în tabără cu o Dacie galbenă, poreclită „Submarinul galben“, au trecut. „Eram practic ca o familie. S au legat multe prietenii trainice“, povesteşte fiica lui Ioan Mercea, Dana: „Mă întâlneam cu mai mulţi copii ai artiştilor în tabără. A fost o adevărată şcoală pentru noi“. Dar şi prilej de aventuri, bunăoară descoperirea unei peşteri care străbate subteran distanţa dintre Mraconia şi Dunăre, loc folosit de mulţi pentru a fugi din ţară înainte de ’89.
„Am găsit acolo cranii şi oase umane“, povesteşte Dana Mercea.
Expoziţia de sfârşit
Spiritul de prietenie care îi uneşte pe toţi participanţii este cel care îi aduce pe artişti an de an la Cazanele Dunării, locul unde se produce artă adevărată, de calitate, şi locul unde se formează generaţii de mari artişti. La finele fiecărei ediţii se alcătuieşte expoziţia taberei, unde sunt prezentate lucrările realizate în această perioadă. În acest an, expoziţia de la sfârşit va avea parte de un traseu mai special, stabilit de Fundaţia Rubin, pentru a marca cea de-a 25-a ediţie a evenimentului. Lucrările vor fi prezentate în diferite galerii şi evenimente din marile oraşe din România. De asemenea, faţă de ediţiile anterioare, aceasta va aduce în plus un mod de organizare profesionist, oferind condiţii bune artiştilor participanţi. Se continuă astfel tradiţia artiştilor de a se întâlni în fiecare an la Mraconia-Dubova, aceasta fiind cea mai longevivă tabără de creaţie din România.
O fundaţie de Rubin
Se spune că rubinul este considerat piatra vieţii, care fortifică inima şi redă vigoarea. În Evul Mediu i s-au atribuit puteri magice: rubinul îi apără pe credincioşi de diavoli şi de magia neagră. Pentru Timişoara, Fundaţia Rubin înseamnă, în primul rând, promovarea artei de valoare. Publicată pe site-ul oficial al fundaţiei, prezentarea misiunii Rubin în Timişoara este elocventă: „Misiunea Fundaţiei Rubin este să promoveze artele prin mijloace neconvenţionale şi să repună artistul în postura de (epi)centru al sensibilităţii comunitare. Fondatorii şi animatorii Fundaţiei sunt tineri ale căror existenţe profesionale se situează în afara artelor. Provenind mai cu seamă din zona afacerilor şi profesiunilor liberale, ei doresc să îşi instituţionalizeze admiraţia pentru arta de calitate şi să îşi utilizeze experienţa managerială şi organizatorică pentru a pune în circulaţie creativitatea veritabilă. Activităţile de promovare îl vizează mai cu seamă, dar nu exclusiv, pe artistul tânăr, ale cărui lucrări şi iniţiative debordează de îndrăzneală şi iconoclasm. În toate instanţele, însă, Fundaţia Rubin afirmă supremaţia valorii estetice faţă de orice alte norme sau motive contingente. Modalităţile de promovare îşi propun să egaleze ireverenţa faţă de modele consacrate, modă şi rutină ale artiştilor promovaţi. Astfel, campaniile Fundaţiei Rubin utilizează suporturi inedite, vehicule improbabile şi locaţii neaşteptate, dar toate evenimentele şi acţiunile au drept reper excelenţa pretinsă de rigoarea întâlnită în organizaţia de afaceri“.
Printre proiectele ce au consacrat pe plan naţional Fundaţia Rubin sunt: „Drum Deschis“, „Transport ieşit din comun“, „Arta în stradă“.
Premieră
În premieră, ediţia actuală este organizată cu sprijinul consistent al Fundaţiei Rubin din Timişoara. Amplasată pe cea mai îngustă zonă a Dunării româneşti, Tabăra de creaţie „Mraconia-Dubova“ este un loc perfect pentru artiştii care aleg să facă artă, într-o lume cotropită de abstract, experiment şi convenţional. Se va picta cu dragoste, vreme de 12 zile, din 20 august până în 2 septembrie. După finalizarea taberei, se plănuieşte organizarea mai multor expoziţii itinerante ce urmează a fi iniţiate de Fundaţia Rubin la cele mai importante evenimente cultural-artistice din România. Punct de pornire este Galeria Helios din centrul Timişoarei (noiembrie-decembrie 2006). Artişti din Bucureşti, Drobeta Turnu Severin, Reşiţa, Sibiu, Timişoara, dar şi din ţări precum Franţa, Serbia, Ungaria, însoţiţi de critici de artă plastică, vor descoperi la Dubova ipostaze nebănuite ale artei peisajului.
Defileul Dunării rămâne unul dintre puţinele locuri care uimesc an de an prin oferta surselor de inspiraţie. Două dintre lucrările fiecărui participant vor fi bunuri ale expoziţiei itinerante şi vor constitui subiectul unui catalog, reuşindu-se astfel o promovare consistentă a celor implicaţi.
Nume care merită
Lista cu numele celor care au fost invitaţi să pic- teze şi să participe anul acesta la Tabăra de creaţie „Mraconia-Dubova“ nu e încă finalizată.
Dar cei deja anunţaţi merită menţionaţi: Bucureşti: Ion Sălişteanu, Traian Brădean, Liviu Brădean, Marin Predescu, Tudor Predescu, Ion Popa, Simona Predescu, Violeta Penda, Octavian Penda, Corneliu Antim, Alexandra Titu, Constantin Prut, Negoiţă Lăptoiu; Timişoara: Constantin Catargiu, Leon Vreme, Xenia Eraclide Vreme, Romul Nuţiu, Viorel Toma, Dan Toma, Călin Beloescu, Manuela Beloescu, Eugenia Banciu-Drăgoi, Sorin Banciu-Drăgoi, Daniela Acea, Stelian Acea, Dumitru Şerban, Ioan Iovan, Remus Rotaru, Ciprian Chirileanu, Tudor Odangiu, Gorj Sulea, Georgeta Medinski, Andrei Medinski, Sorin Nicodim, Rodica Vârtaciu, Adriana Lucaciu, Ioan Szekernyés, Suzana Fântânariu, Dana Mercea Miclăuş, Vasile Laza Lihor; Reşiţa: Iulian Vitalis Cojocaru, Ioana Cojocaru, Ion Bobeică; Drobeta Turnu Severin: Ioan Mercea, Dan Cepeş, Gheorghe Feneşan; Sibiu: Călinescu Aurelia.
Acestora li se vor mai adăuga artişti plastici din Ungaria, Serbia, Franţa şi Polonia.
Submarinul
galben
Două întreruperi sunt consemnate în istoria taberei, din 1981 încoace. Prima s-a petrecut în 1984, când s-a mutat locul de desfăşurare din cauza faptului că pe la Cazanele Dunării, în dreptul localităţii Mraconia, un ofiţer de securitate a dat bir cu fugiţii din sistemul de opresiune comunist, iar lui Ioan Mercea nu i s-a permis să-şi ducă acolo artiştii. A doua întrerupere s-a înregistrat anul trecut, în 2005, când tabăra a fost anulată din cauza unor probleme de sănătate. O a treia întrerupere era cât pe ce să fie consemnată anul acesta, din pricini organizatorice. Din fericire, Fundaţia Rubin a preluat aproape în totalitate organizarea logistică a taberei, astfel încât, din 20 august, cei aproximativ 50 de artişti vor găsi la Mraconia-Dubova tot ce le e de trebuinţă pentru a picta. „E o tabără de creaţie, nu de băut, cum sunt altele. Artiştii pictează între 10 şi 15 lucrări la fiecare ediţie“, ne explică iniţiatorul evenimentului, Ioan Mercea.
Anii când proviziile erau cărate în tabără cu o Dacie galbenă, poreclită „Submarinul galben“, au trecut. „Eram practic ca o familie. S au legat multe prietenii trainice“, povesteşte fiica lui Ioan Mercea, Dana: „Mă întâlneam cu mai mulţi copii ai artiştilor în tabără. A fost o adevărată şcoală pentru noi“. Dar şi prilej de aventuri, bunăoară descoperirea unei peşteri care străbate subteran distanţa dintre Mraconia şi Dunăre, loc folosit de mulţi pentru a fugi din ţară înainte de ’89.
„Am găsit acolo cranii şi oase umane“, povesteşte Dana Mercea.
Expoziţia de sfârşit
Spiritul de prietenie care îi uneşte pe toţi participanţii este cel care îi aduce pe artişti an de an la Cazanele Dunării, locul unde se produce artă adevărată, de calitate, şi locul unde se formează generaţii de mari artişti. La finele fiecărei ediţii se alcătuieşte expoziţia taberei, unde sunt prezentate lucrările realizate în această perioadă. În acest an, expoziţia de la sfârşit va avea parte de un traseu mai special, stabilit de Fundaţia Rubin, pentru a marca cea de-a 25-a ediţie a evenimentului. Lucrările vor fi prezentate în diferite galerii şi evenimente din marile oraşe din România. De asemenea, faţă de ediţiile anterioare, aceasta va aduce în plus un mod de organizare profesionist, oferind condiţii bune artiştilor participanţi. Se continuă astfel tradiţia artiştilor de a se întâlni în fiecare an la Mraconia-Dubova, aceasta fiind cea mai longevivă tabără de creaţie din România.
O fundaţie de Rubin
Se spune că rubinul este considerat piatra vieţii, care fortifică inima şi redă vigoarea. În Evul Mediu i s-au atribuit puteri magice: rubinul îi apără pe credincioşi de diavoli şi de magia neagră. Pentru Timişoara, Fundaţia Rubin înseamnă, în primul rând, promovarea artei de valoare. Publicată pe site-ul oficial al fundaţiei, prezentarea misiunii Rubin în Timişoara este elocventă: „Misiunea Fundaţiei Rubin este să promoveze artele prin mijloace neconvenţionale şi să repună artistul în postura de (epi)centru al sensibilităţii comunitare. Fondatorii şi animatorii Fundaţiei sunt tineri ale căror existenţe profesionale se situează în afara artelor. Provenind mai cu seamă din zona afacerilor şi profesiunilor liberale, ei doresc să îşi instituţionalizeze admiraţia pentru arta de calitate şi să îşi utilizeze experienţa managerială şi organizatorică pentru a pune în circulaţie creativitatea veritabilă. Activităţile de promovare îl vizează mai cu seamă, dar nu exclusiv, pe artistul tânăr, ale cărui lucrări şi iniţiative debordează de îndrăzneală şi iconoclasm. În toate instanţele, însă, Fundaţia Rubin afirmă supremaţia valorii estetice faţă de orice alte norme sau motive contingente. Modalităţile de promovare îşi propun să egaleze ireverenţa faţă de modele consacrate, modă şi rutină ale artiştilor promovaţi. Astfel, campaniile Fundaţiei Rubin utilizează suporturi inedite, vehicule improbabile şi locaţii neaşteptate, dar toate evenimentele şi acţiunile au drept reper excelenţa pretinsă de rigoarea întâlnită în organizaţia de afaceri“.
Printre proiectele ce au consacrat pe plan naţional Fundaţia Rubin sunt: „Drum Deschis“, „Transport ieşit din comun“, „Arta în stradă“.
Paradisul din Defileu
Dubova este o localitate situată în zona de munte a Mehedinţiului. Peisajul este compus din viaducte peste văi sălbatice, înălţimi stâncoase, Cazanele Mari şi Mici. Adică locurile în care Defileul Dunării se îngustează şi fluviul dă impresia că fierbe. Aici este şi Peştera Liliecilor, cu 1 600 de metri de galerii descoperite. Zona cuprinde 215 hectare de rezervaţie complexă, cu plante precum stânjenelul de stâncă, fagul oriental, alunul turcesc, stejarul pufos, dar şi vietăţi rar întâlnite în România: vipera cu corn, acvila, broasca ţestoasă, scorpionul, râsul, vulturul egiptean.
Pe Valea Mraconiei se deschide o stâncă uriaşă, sculptată de meşteri locali pentru a reprezenta „Capul lui Decebal“. Turiştii au aici acces la camping, drumeţii spre Băile Herculane, Cheile Nerei, Peştera „Gaura cu Muscă“. Apoi, în zonă se pescuieşte mult, turiştii pot face plimbări cu bărcile cu vâsle sau cu motor. Frumuseţea sălbatică a zonei este dată şi de relieful carstic, de peşterile din zonă. Cele şapte peşteri identificate au o lungime totală de 2 155 de metri, iar cea mai importantă, Peştera Ponicova (sau a Liliecilor), are o lungime de 1660 de metri, străbate Ciucaru Mare, ieşind în Dunăre şi are ca principale puncte de atracţie cheile interioare şi un pod natural lung de 25 de metri şi înalt de 6-8 m.
Flora din zona Cazanelor conţine multe elemente submediteraneene în amestec cu cele central-euro-pene.
Dubova este o localitate situată în zona de munte a Mehedinţiului. Peisajul este compus din viaducte peste văi sălbatice, înălţimi stâncoase, Cazanele Mari şi Mici. Adică locurile în care Defileul Dunării se îngustează şi fluviul dă impresia că fierbe. Aici este şi Peştera Liliecilor, cu 1 600 de metri de galerii descoperite. Zona cuprinde 215 hectare de rezervaţie complexă, cu plante precum stânjenelul de stâncă, fagul oriental, alunul turcesc, stejarul pufos, dar şi vietăţi rar întâlnite în România: vipera cu corn, acvila, broasca ţestoasă, scorpionul, râsul, vulturul egiptean.
Pe Valea Mraconiei se deschide o stâncă uriaşă, sculptată de meşteri locali pentru a reprezenta „Capul lui Decebal“. Turiştii au aici acces la camping, drumeţii spre Băile Herculane, Cheile Nerei, Peştera „Gaura cu Muscă“. Apoi, în zonă se pescuieşte mult, turiştii pot face plimbări cu bărcile cu vâsle sau cu motor. Frumuseţea sălbatică a zonei este dată şi de relieful carstic, de peşterile din zonă. Cele şapte peşteri identificate au o lungime totală de 2 155 de metri, iar cea mai importantă, Peştera Ponicova (sau a Liliecilor), are o lungime de 1660 de metri, străbate Ciucaru Mare, ieşind în Dunăre şi are ca principale puncte de atracţie cheile interioare şi un pod natural lung de 25 de metri şi înalt de 6-8 m.
Flora din zona Cazanelor conţine multe elemente submediteraneene în amestec cu cele central-euro-pene.
Poeţi pe roţi şi drum deschis
Parteneri constanţi ai proiectelor culturale derulate de Fundaţia Rubin sunt Primăria Timişoara şi Consiliul Local Timişoara. Prezentarea principalelor programe artistice ale fundaţiei se impune: „Transport ieşit din comun“ este o campanie de promovare a poeţilor din Timişoara prin mijloace neconvenţionale în beneficiul unui public cât mai larg.
„Campania a presupus instalarea pe liniile principale ale mijloacelor de transport din Timişoara, în autobuze, tramvaie şi troleibuze, a unor mari panouri autocolante pe care au fost imprimate versuri provocatoare şi percutante ale poeţilor reprezentativi ai oraşului: Şerban Foarţă, Ion Monoran, Duşan Baiski, Marcel Tolcea, Eugen Bunaru, Robert Şerban, Adrian Bodnaru, Petru Ilieşu, Tudor Creţu şi alţii. «Transport ieşit din comun» s-a adresat în principal publicului de poezie cel mai puţin plauzibil, reprezentat de omul grăbit, copleşit de griji, nesofisticat, care utilizează constant liniile de transport în comun din Timişoara. Campania i-a vehiculat, la propriu şi la figurat, pe cei mai importanţi poeţi timişoreni din ultimii treizeci de ani, de la Şerban Foarţă şi Marcel Tolcea până la Tudor Creţu“, se arată în prezentarea proiectului (www.fundatiarubin.ro).
Proiectul s-a situat pe primele trei locuri la capitolul „Artă şi Cultură“ în cadrul Galei Societăţii Civile 2005, titlu important pentru răsplătirea eforturilor fundaţiei. A urmat „Drum Deschis“, o campanie naţională de promovare a tinerilor autori de literatură din Timişoara. „Aceasta răspunde nevoii de a sprijini afirmarea tinerelor talente, precum şi celei de a promova corespunzător produsele culturale ale debutanţilor. Campania continuă eforturile Fundaţiei Rubin de a face cunoscute personalităţile creatoare tinere, dar nu numai, ale oraşului în context local, regional şi naţional. Antecedentul imediat îl constituie campania „Transport ieşit din comun, de promovare a poeţilor timişoreni“. Un alt proiect cultural derulat şi iniţiat de Fundaţia Rubin este „Arta în stradă“, un program de susţinere şi atragere a tinerilor către actul de cultură. „Proiectul transformă conceptul de galerie-expoziţie într-un instrument de analiză a interacţiunii operă de artă - public şi, în acelaşi timp, constituie o modalitate de a implementa fenomenul artistic în cotidian, astfel încât gestul plastic să fie asimilat în traiectoria fiecărui trecător, cunoscător de artă sau mai puţin. Acesta îşi propune o conştientizare mai relaxată şi mai firească a ceea ce propune orice galerie de artă“.
Parteneri constanţi ai proiectelor culturale derulate de Fundaţia Rubin sunt Primăria Timişoara şi Consiliul Local Timişoara. Prezentarea principalelor programe artistice ale fundaţiei se impune: „Transport ieşit din comun“ este o campanie de promovare a poeţilor din Timişoara prin mijloace neconvenţionale în beneficiul unui public cât mai larg.
„Campania a presupus instalarea pe liniile principale ale mijloacelor de transport din Timişoara, în autobuze, tramvaie şi troleibuze, a unor mari panouri autocolante pe care au fost imprimate versuri provocatoare şi percutante ale poeţilor reprezentativi ai oraşului: Şerban Foarţă, Ion Monoran, Duşan Baiski, Marcel Tolcea, Eugen Bunaru, Robert Şerban, Adrian Bodnaru, Petru Ilieşu, Tudor Creţu şi alţii. «Transport ieşit din comun» s-a adresat în principal publicului de poezie cel mai puţin plauzibil, reprezentat de omul grăbit, copleşit de griji, nesofisticat, care utilizează constant liniile de transport în comun din Timişoara. Campania i-a vehiculat, la propriu şi la figurat, pe cei mai importanţi poeţi timişoreni din ultimii treizeci de ani, de la Şerban Foarţă şi Marcel Tolcea până la Tudor Creţu“, se arată în prezentarea proiectului (www.fundatiarubin.ro).
Proiectul s-a situat pe primele trei locuri la capitolul „Artă şi Cultură“ în cadrul Galei Societăţii Civile 2005, titlu important pentru răsplătirea eforturilor fundaţiei. A urmat „Drum Deschis“, o campanie naţională de promovare a tinerilor autori de literatură din Timişoara. „Aceasta răspunde nevoii de a sprijini afirmarea tinerelor talente, precum şi celei de a promova corespunzător produsele culturale ale debutanţilor. Campania continuă eforturile Fundaţiei Rubin de a face cunoscute personalităţile creatoare tinere, dar nu numai, ale oraşului în context local, regional şi naţional. Antecedentul imediat îl constituie campania „Transport ieşit din comun, de promovare a poeţilor timişoreni“. Un alt proiect cultural derulat şi iniţiat de Fundaţia Rubin este „Arta în stradă“, un program de susţinere şi atragere a tinerilor către actul de cultură. „Proiectul transformă conceptul de galerie-expoziţie într-un instrument de analiză a interacţiunii operă de artă - public şi, în acelaşi timp, constituie o modalitate de a implementa fenomenul artistic în cotidian, astfel încât gestul plastic să fie asimilat în traiectoria fiecărui trecător, cunoscător de artă sau mai puţin. Acesta îşi propune o conştientizare mai relaxată şi mai firească a ceea ce propune orice galerie de artă“.
Lucian Sava
Agenda nr. 33/19 august 2006
Agenda nr. 33/19 august 2006
Versiune pentru tipărire
