Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Davideanu, Dorin - Science fiction în Banat (partea 1 - până în 1969)

Inceputul literaturii SF in Romania nu poate fi marcat printr-o data (zi, luna, an), ci constituie un proces de durata catorva decenii. Totodata, consideram deplasate incercarile de a racola, in contul literaturii SF, basme populare (Tinerete fara batranete si viata fara de moarte), poeme cosmogonice (Anul 1871 de V.Rugina) ori proze pseudo-utopice (Doua calatorii in vis de Ion Ghica). Abia in a doua jumatate a sec. XIX, prin patrunderea in presa vremii a informatiilor stiintifice (despre electricitate, submarine, aeroplane), se creeaza premisele aparitiei primelor proze SF. Un rol deosebit il joaca stirile si articolele de popularizare cu caracter astronomic, insotite de speculatii pe tema pluralitatii lumilor ori a sfarsitului Pamantului. Tot atunci sunt traduse lucrari reprezentative ale clasicilor genului: Jules Verne, H.G. Wells, Edgar Allan Poe, Arthur Conan Doyle. Pe terenul astfel pregatit, ia nastere o literatura de meditatii stiintifice si filosofice, de pamflete pe tema sfarsitului lumii si chiar de anticipatii. Sunt texte modeste din punct de vedere valoric, pline de naivitati si de stangacii. Din punct de vedere istoric, insa, reprezinta prima forma de SF din tara noastra. Cele mai importante lucrari din aceasta categorie (proto-SF) sunt considerate a fi nuvela lui Al.N. Dariu, Finis Rumaniae si anticipatia lui Demetriu G. Ionnescu, Spiritele anului 3000 (impresiuni de calatoria). Literatura stiintifico-fantastica romaneasca se naste la sfarsitul secolului XIX si in primele decenii ale secolului XX, in jurul catorva personalitati ale genului - Victor Anestin, H. Stahl - si al seriei a doua a Ziarului stiintelor populare si al calatoriilor. Acum apar romanele In anul 4000 sau O calatorie la Venus (1899), O tragedie cereasca (1914) si Puterea stiintei sau Cum a fost "omorat" Rasboiul European (1916), de Victor Anestin, Oceania-Pacific-Dreadnought (1913), de Al. Macedonski, Pamantul a vorbit (1913), Un asasinat patriotic (1927) si piesa de teatru Sfarsitul Pamantului (1922), de Victor Eftimiu, in fine, romanul Un roman in Luna (1914), de H. Stahl. Nu mult mai tarziu, apar si cele dintai scrieri SF ale unor autori banateni: Cataclismul anului 2000, de Dorina V. Ienciu si Ard luminile-n Vitol, de Ilie Ienea. Nu detinem date despre Dorina V. Ienciu. Stim doar ca a publicat in 1933, la Caransebes, romanul anticipativ Cataclismul anului 2000, a carui actiune se petrece in Roma antica, vizitata de trei martieni. Stim ceva mai mult despre Ilie Ienea. Nascut in 1906 la Borlovenii-Vechi, judetul Caras-Severin, publica in 1937 romanul Ard luminile-n Vitol. Ni se ofera imaginea unei societati eliberate de traume: "Durerea expresiei painea cotidiana si asigurarea existentei se pierdea, fara rezonanta, in constiinta contemporanilor Linuei si fara opriri comentatoare, printre filele enciclopediilor. Murisera prejudecatile, superstitiile, prostiile. Dumnezeul intregii lumi era binele, adevarul si frumosul, iar crezul general: cultul fortelor intelectuale ale omului." Inlaturarea inegalitatii economice si sociale deschide zagazurile afirmarii depline a fiecaruia - si fiecare e savant si artist. Stiinta inregistreaza izbanzi remarcabile. Pe campuri, masinile agricole sunt conduse de roboti. Exista orase construite in intregime din sticla. A fost gasit leacul fiecarei boli. Oamenii pregatesc marea aventura a zborului interplanetar... Prezentat astfel, romanul pare liniar si neinteresant. Dar Ilie Ienea e departe de a concepe viitorul ca o sarbatoare continua. Tendintele conservatoare exista si se manifesta inca. Scriitorul nu eludeaza nici pericolul tehnicizarii excesive, utilizand un simbol care avea inca prospetime: "E suficient sa atingi un buton magic pentru ca tot ce-ti poate inventa fantezia sa ai imediat la indemana. Nu stiu insa daca umanitatea butonului magic a transat litigiul capital dintre antagonismele fiintelor noastre." Sa mai notam dialogul alert, finetea cu care sunt surprinse reactiile intime ale eroilor. Finalul, optimist, ne ofera o surpriza. Vitolienii Linů si Taav debarca pe Terra si, stabilindu-se in Atlantida, civilizeaza Pamantul. In octombrie 1955 apare publicatia de specialitate Colectia "Povestiri stiintifico-fantastice". Timp de douazeci de ani, prin aparitiile sale bilunare si multumita eforturilor neobositului sau redactor sef - Adrian Rogoz, Colectia va oglindi (si dinamiza) literatura SF romaneasca. Autorii banateni se regasesc si in paginile acesteia: Ovidiu Surianu - Vrajitorul (nr. 192) si S-a nascut un munte (nr. 259-260), Dan Arcasu - Vega, Sfinxul din Crucea Sudului (nr. 277), Marea spirala asteapta, Legenda despre cosmonaut (nr. 299), Mircea Serbanescu - Uluitoarea transmigratie (nr. 301), M-TRA 17 in actiune (nr. 335), Adrian Oproiu - Concertul imperial (nr. 302-303), Laurentiu Cernet - Aparatul de visat frumos (nr. 346-347), Lucian Ionica - Teledragoste (nr. 347). Tot in acesti ani, in colectia specializata a Editurii Tineretului (ulterior Editura Albatros), apar volumele Cheia Comorilor (1965), de Ovidiu Surianu si Uluitoarea transmigratie (1968), de Mircea Serbanescu. Ovidiu Surianu (1918-1977) se naste la Surdesti, Maramures. Debuteaza in literatura SF in 1962, cu povestirea Vrajitorul. Este presedinte de onoare si indrumator al cenaclului timisorean H.G. Wells . Publica volumele: Cheia comorilor (1965), Intalnire cu Hebe (1972), cartea de benzi desenate Galbar (1973). Mircea Serbanescu este din Cernauti (n. 1919). Se stabileste la Timisoara in 1933. Scrie romane, proza scurta, reportaj, literatura pentru copii. Dintre lucrarile sale, apartin literaturii SF volumele Uluitoarea transmigratie (1968) si Misterioasa sirena (1972), ultimul fiind premiat de Asociatia scriitorilor din Timisoara. Amintim si numele lui Franz Storch (n. 1927, la Timisoara), redactor la Neuer Weg , apoi redactor sef al revistei Volk und Kultur . Scriitor de limba germana, publica romanul Umbre incatusate (1959), tradus in romaneste doi ani mai tarziu. Nota: Ii consideram scriitori banateni pe Ovidiu Surianu si Mircea Serbanescu. Nascuti pe alte meleaguri ale tarii, ei au trait si au creat la Timisoara, implicandu-se in viata literara a locului. In aceeasi logica, alungam tentatia de a-i include spatiului literar banatean pe Mircea Oprita, Georgina Viorica Rogoz (desi amandoi vad lumina zilei la Timisoara), ori pe Ion Hobana (nascut la Sannicolaul Mare). La sfarsitul anilor '60, sub influenta aparitiilor editoriale relativ numeroase, dar si ca urmare a eforturilor aceluiasi neobosit Adrian Rogoz, incepe sa prinda contur fandomul romanesc. Apare miscarea de amatori, iau fiinta primele cenacluri. In iulie 1969, este inaugurat la Bucuresti primul cenaclu SF din tara (viitorul Solaris ). Dupa numai trei luni, la Timisoara se organizeaza o "masa rotunda", cu participarea scriitorilor Mircea Serbanescu, Ovidiu Surianu si... Adrian Rogoz; se pune problema infiintarii unui cerc literar stiintifico-fantastic. La 9 noiembrie 1969, cenaclul H.G.Wells din Timisoara este constituit. Istoria pastreaza numele primilor sapte membri: studentii Lia Voinea, Ion Cartianu, Viorel Coifan, Radu Rusu, Doru Treta, elevul Lucian Ionica si secretarul cenaclului, scriitorul Laurentiu Cernet. Participa la inaugurare Ovidiu Surianu iar din partea Casei studentilor, care patroneaza cenaclul, gasim numele lui Valeriu Panasiu. Inceputul este facut...  
*******  
BIBLIOGRAFIE A. Referinte Florin Manolescu, Literatura S.F., Editura Univers, Bucuresti, 1980. Capitolul XI, S.F. in Romania. ***, Varsta de aur a anticipatiei romanesti, antologie, cuvant inainte si comentarii de Ion Hobana, Editura Tineretului, Bucuresti, 1969. ***, Mic dictionar al literaturii stiintifico-fantastice romanesti, in Paradox, [nr. 4], Timisoara, 1980. Adrian Rogoz, Insomnii timisorene, in Colectia "Povestiri stiintifico-fantastice", nr. 396 / 15 mai 1971. Din creuzetul creatiei timisorene [Numar dedicat integral cenaclului H.G. Wells]. B. Volume de proza Ovidiu Surianu, Cheia comorilor, Editura Tineretului, Bucuresti, 1965. Cuprinde povestirile: Intalnire in tara pulberii, Cheia Comorilor, Vrajitorul, O aventura pe Insula Dragonilor. Mircea Serbanescu, Uluitoarea transmigratie, Editura Tineretului, Bucuresti, 1968. Cuprinde povestirile: Uluitoarea transmigratie, Agnes, Rapsodia albastra, Cerceii de lapislazuli, Nelinistita constiinta a lui Traian Visan, Bila care ucide. Ovidiu Surianu, Intalnire cu Hebe, Editura Albatros, Bucuresti, 1972. Cuprinde nuvelele Galbar, "Intalnire cu Hebe". Mircea Serbanescu, Misterioasa sirena, Editura Albatros, Bucuresti, 1972. Cuprinde povestirile Joc cu cercuri, "Rembrandt" in primejdie, Un caz ciudat de anabioza, Obiectivul K, Misterioasa sirena, Triptic de anticipatii (Zidul, Dincolo de Marele Semicerc, Memento). 
  

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank