Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Curtea - Biserica de lemn

 Denumire actuală

Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva”

 
 

Cod de monument istoric (dacă este cazul)

TM-II-m-A-06216

 

Localizare, judeţ, localitate, stradă, cod poştal

judeţul Timiş, Satul Curtea, Comuna Curtea, în centrul satului, lângă biserica cea nouă

 

Destinaţie actuală

biserică

 

Destinaţie iniţială

biserica

 

Datare (exactă, perioada, interval de date)

1794; pictată între 1804-1806

Descriere
Lăcaşul din Curtea, cu hramul „Cuvioasa Paraschiva”, este cea mai spaţioasă biserică de lemn păstrată în Banat: lungimea 18,60 m, lăţimea 7,20 m, raza altarului 5,10 m, înalţimea pereţilor perimetrali 3,10 m, înalţimea până la apexul bolţii 5,20 m, înalţimea turnului 9,50 m.
Fundaţia edificiului este făcută din piatră de cariera şi are un soclu scund de 0,20 m din acelaşi material, peste care sunt aşezate tălpile.
Pereţii din bârne de gorun, construiţi în sistemul „în caţei”, sunt tencuiţi la exterior, iar la interior sunt placaţi cu scânduri de stejar. Pereţii de vest şi sud imită în relief de tencuială crucile de eroi tipice monumentelor de lemn.
Învelitoarea acoperişului este din şindrilă la fel şi vârful turnului, pentru care s-au fasonat special şindrile, tăiate în forme romboidale.
Pavimentul interior este executat din scânduri, dar lateral, sub strane şi scaune, a fost placat cu cărămidă.
Ansamblul pictural ce decorează altarul, iconostasul, bolta naosului, precum şi pereţii pronaosului - unde pictura este foarte deteriorată - a fost atribuit pictorului lugojan Petru Nicolici. Aceasta, mai ales datorită analogiilor cu biserica din Poieni, unde artistul se va semna, dar şi unei însemnări păstrate pe icoana Maicii Domnului de pe iconostas: Petre Zugrav. Artistul respectă doar schema iconografică tradiţională şi adoptă şi elemente baroce şi chiar neoclasice uneori prea încărcate. Cercetătoarea dr. Rodica Vartaciu consideră că, prin lucrarea de la Curtea, Petru Nicolici este primul zugrav ce rupe canoanele tradiţionale aducând în prim plan noutăţile artistice ale epocii.
Biserica de lemn din Curtea posedă încă un bogat inventar liturgic, deşi o parte - mai ales cărţi de cult - a fost trecut în noua biserica, terminată la 1937.
Decoraţii speciale
Pisania în chirilică, scrisă cu alb pe fond negru pe grinda tirant ce desparte naosul de pronaos: „...Cu ajutorul lui Dumnezeu (s-a făcut) aceasta Sfânta şi Apostolească biserica pe vremea înaltului împărat Leopold al III-lea şi cu blagoslovenia archer[eului] nostru Petroviciu şi cu osteneala satului la anul 1794...”
În tinda, deasupra intrării femeilor o alta pisanie, tot în chirilică, de data aceasta cu vopsea neagră pe fond alb, se referă la pictura monumentului: „Zugravitusau aceasta Sfânta biserica pe vremea înaltului împărat Frantiscus al doilea şi cu blagoslovenia arhiepiscopului Ştefan Avocumovici.
S-au început a se zugrăvi la anul 1804 şi s-au sfărşit la anul 1806, în luna lui decembrie, în 19”.
Pe o cruce de lemn, păstrată în altar, apare pe postament inscripţia în chirilică: ”Această cruce s-a făcut Sfintei Biserici la Curtea prin îndrumarea preacinstitului domn Petru de Atanasievici, proto-vesbiterul Făgetului la anul 1820”.
Iar mai jos, tot cu chirilice: „Lazar Gherdanovici, zugrav din Lugoj, 1820”.
Imagini – localizarea exactă a acestora
 

Referinţe – Bibliografie, hărţi, imagini, surse cinematografice, surse orale

Nicolae Sacara, Bisericile de lemn ale Banatului, Editura Excelsior Timişoara, 2001

 

Autorul fişei – numele şi calitatea acestuia

Albu Alina, asistent de proiect

 

Data completării

februarie 2008

________________

Sursă: Proiectul Dezvoltarea turismului cultural în Banat – o provocare transfrontalieră
Parteneri: Institutul Intercultural Timişoara, Parlamentul Civic din Vârşeţ (Serbia), Asociaţia 1Banat.eu, CULTOURS – Centrul de Turism Cultural, Timişoara, Mişcarea Europeană din Serbia, Zrenjanin;
Asociaţi: Primăria Municipiului Timişoara, Organizaţia de Turism din Pančevo (Serbia) Muzeul de Artă din Timişoara.

 

Imagine aleatoare

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank