La Timişoara s-au consemnat - după cum atestă site-urile federaţiilor de profil - premiere naţionale, dacă ar fi să ne referim la canotajul pe Bega, atletism (primul triunghiular internaţional - România, Iugoslavia, Cehoslovacia, în 1923) sau hazena cehă, joc asemănător cu handbalul de azi (primele jocuri demonstrative ale unor echipe feminine în 1924; în 1926 prima competiţie oficială cu 6 echipe feminine, ILSA fiind primul team stabil feminin). Dar şi în perioada interbelică rubricile sportive din ziare conţineau în special informaţii despre meciurile de fotbal, ce este drept aceasta fiind perioada când echipele locale dominau întrecerile naţionale.
„Viaţa sportivă din Timişoara a luat început în anul 1899, când s’a înfiinţat primul club sportiv cu denumirea de «Temesvári Torna Egyesület». Această societate sportivă în timp când nu se ştia aprecia rostul ei - a luptat cu multe greutăţi, mai ales că lipsea terenul pentru antrenament, aparatele şi rechizitele necesare. Publicul puţin cultivat pentru chestiunile sportive a primit cu nepăsare toate mişcările sportive. Abea după 11 ani le-a succes a obţine dela oraş terenul pentru antrenament. Din această societate s’a format la anul 1910 prima Societate de football cu numirea de TAC, formată din tinerimea intelectuală din Timişoara. Tot în acel an s’a format a doua Societate cu numirea «Kinizsi», fiind compus din muncitorii dela Atelierul Căilor ferate, iar un an după aceia se pun bazele societăţii T.F.C.” Aşa rezuma „Nădejdea” (16 aprilie 1921) începutul mişcării sportive locale. Trebuie să facem menţiunea că antetul cărţilor de membru al Reuniunii de Gimnastică Timişoara (Temesvári Tornaegyesület) are înscris ca an al fondării 1875. La momentul publicării articolului existau în total 8 asociaţii sportive, dacă se adaugă T.M.T.E. (1918), a muncitorilor de la ateliere, T.V.T.S.E., a funcţionarilor comunali, A.V.T.K., a funcţionarilor şi muncitorilor C.F.R., Unirea (1920), a muncitorilor şi funcţionarilor C.F.R., societatea de fotbal „Patria”(1921) din Fabric. Toate se antrenau pe singurul teren de sport din oraş, cel mai mare din ţară, cu suprafaţa de „8 iughere”; sporturi practicate: „football, tenis, înnot, atletica, lupta, scrima, gimnastica”. Federaţia Societăţilor Sportive din Banat era membră a F.S.S. din România.
Pe 11 octombrie 1925, erau în vizită la Timişoara regele Ferdinand, regina Maria, principele Carol şi principesa Elisabeta. Carol a asistat la meciurile de fotbal de la arena „Banatul” R.G.M.T. - Banatul, Chinezul - C.A.T., hazenă Jimbolia - cluburile muncitoreşti din Timişoara - „Toate societăţile sportive din Timişoara în pitorescul lor costum au defilat înaintea familiei regale, între aplauzele necontenite ale publicului. Defilarea a decurs în tactul muzicii militare, în următoarea ordine: membrii Comitetului regional, Cercetaşii, Chinezul, CAT, Rapid, Sparta, Kadima, Spirt, Patria, Industria Lânei, Banatul, Tricolor, Atleţii Rgt. 9 Jandarmi, Politechnica, Chişoda, Unirea, Înainte, R.M.S., Fortuna, Freidorf, Turul, C.S.J., C.G.J., R.G.M.J., R.G.M.T., motocicliştii şi bicicliştii societăţii Gloria, care s’au produs admirabil. […] S’a făcut apoi luptă şi box de către atleţii diferitelor societăţi. S’a mai organizat o ştafetă pentru cl. I şi II şi o ştafetă svedeză a atleţilor.”
Hipism
„Nădejdea” din 17 mai 1924 anunţa un concurs hipic judeţean la târgul mare, cu premii oferite de Prefectură, Primărie şi Cercul militar-civil: „În vederea acestei mari serbări hipice, pentru prima oară în oraşul nostru, s-au luat măsuri de amenajarea câmpului de curse şi construirea de tribune comode pentru public. Intrarea: la tribună - 50 lei, pietoni - 10 lei, călăreţi - 20 lei, trăsură cu 4 persoane - 100 lei. Un alt mare concurs de obstacole se organiza în 4-5 iulie 1936, pe arena Electrica, sub patronajul principesei Elisabeta; din comitetul de onoare făceau parte generalii Baliff, Bunescu, prefectul Nistor, primarul Coman, ing. Malaxa. Se concura pentru: premiul Dudilov (parcurs de precizie cu handicap), premiul juniorilor (parcurs de precizie), premiul camerelor de comerţ şi agricultură (parcurs de vânătoare mijlocie), premiul Federaţiei Equestre Române (parcurs de forţă), premiul Prefecturii (parcurs de vânătoare uşoară), premiul Banat (open), premiul U.D.R. (Uzinele Reşiţa) - parcurs de vânătoare pentru „doamne, domnişoare şi gentlemani”, premiul Municipiului Timişoara („parcurs á la Stressa”).
„Nădejdea” din 17 mai 1924 anunţa un concurs hipic judeţean la târgul mare, cu premii oferite de Prefectură, Primărie şi Cercul militar-civil: „În vederea acestei mari serbări hipice, pentru prima oară în oraşul nostru, s-au luat măsuri de amenajarea câmpului de curse şi construirea de tribune comode pentru public. Intrarea: la tribună - 50 lei, pietoni - 10 lei, călăreţi - 20 lei, trăsură cu 4 persoane - 100 lei. Un alt mare concurs de obstacole se organiza în 4-5 iulie 1936, pe arena Electrica, sub patronajul principesei Elisabeta; din comitetul de onoare făceau parte generalii Baliff, Bunescu, prefectul Nistor, primarul Coman, ing. Malaxa. Se concura pentru: premiul Dudilov (parcurs de precizie cu handicap), premiul juniorilor (parcurs de precizie), premiul camerelor de comerţ şi agricultură (parcurs de vânătoare mijlocie), premiul Federaţiei Equestre Române (parcurs de forţă), premiul Prefecturii (parcurs de vânătoare uşoară), premiul Banat (open), premiul U.D.R. (Uzinele Reşiţa) - parcurs de vânătoare pentru „doamne, domnişoare şi gentlemani”, premiul Municipiului Timişoara („parcurs á la Stressa”).
„Tennis”
În raportul pe anul 1935 al Automobil Clubului Regal Român Banat Crişana, elaborat de dr. Liviu Gabor, fost primar al oraşului, se făcea observaţia că principala sursă de venituri a asociaţiei - chiria pe terenurile de tenis - scăzuse dramatic: „s-au înmulţit societăţile sportive, cu terenuri proprii de tennis”; alte profituri veneau din închirierea patinoarului. Iată şi o reclamă din epocă: „Noutăţi de rachete Dunlop, Hammer, Atlas etc., racordări, mingi, pantofi - cel mai ieftin magazin de articole sportive RECTA - str. Alexandri”. „Fruncea” publica un material cu tema: „Construirea unui teren de tenis”, cu sfaturi precum: „Alegeţi-vă terenul după locul de care dispuneţi. Nu-l luaţi la umbră că nu se va usca când va ploua. Orientaţi l pe cât posibil dela Nord la Sud în sensul lungimii. Un teren ideal va avea o parte degajată de cel puţin 17 m pe 34 m. Un «teren de match» va trebui să fie chiar şi mai mare.” Se mai scria: „Nu se poate ca în satul Dv. să nu existe un teren de tennis.” Încă din 31 iulie 1926, „Nădejdea” consemna organizarea unui concurs, feminin şi masculin, cu sportivi din Ungaria şi Iugoslavia.
„Înnot”
Iată şi alte întreceri din acei ani: „Clubul Ilsa organizează azi şi mâine un mare concurs de înnot şi polo pe apă cu participarea concurenţilor din Bucureşti (Cfr) şi Arad. Întregul program se va desfăşura în bazinul «Igiena» de lângă Şcoala Normală, începând cu ora 9 seara.” („Vestul”, 19 iulie 1936); „Ziarul «Sportul Naţional» organizează în ziua de 19 iulie cor., un concurs de ping-pong, denumit campionatul pe plajă pe 1936, la care sunt invitaţi a participa toţi jucătorii cluburilor din regiune. Concursul se va disputa pe Plaja comunală din Cart. II (Ştrand). Şi cuprinde următoarele probe: 1. Simplu domni 2. Simplu domni cat. II 3. Simplu domni începători 4. Simplu doamne 5. Simplu doamne începătoare 6. Dublu domni 7. Echipe domni de trei jucători.”; Secţia de box a R.G.M.T. va organiza o gală internaţională la care urmau să participe „cei mai buni trăgători din Budapesta, cari vor fi opuşi concurenţilor români din Bucureşti, Timişoara şi Reşiţa. Printre boxeurii unguri se află şi faimosul Enekes I campionul olimpic de la Los Angeles. Începutul la orele 9 seara, în aer liber, pe arena Electrica.”
În raportul pe anul 1935 al Automobil Clubului Regal Român Banat Crişana, elaborat de dr. Liviu Gabor, fost primar al oraşului, se făcea observaţia că principala sursă de venituri a asociaţiei - chiria pe terenurile de tenis - scăzuse dramatic: „s-au înmulţit societăţile sportive, cu terenuri proprii de tennis”; alte profituri veneau din închirierea patinoarului. Iată şi o reclamă din epocă: „Noutăţi de rachete Dunlop, Hammer, Atlas etc., racordări, mingi, pantofi - cel mai ieftin magazin de articole sportive RECTA - str. Alexandri”. „Fruncea” publica un material cu tema: „Construirea unui teren de tenis”, cu sfaturi precum: „Alegeţi-vă terenul după locul de care dispuneţi. Nu-l luaţi la umbră că nu se va usca când va ploua. Orientaţi l pe cât posibil dela Nord la Sud în sensul lungimii. Un teren ideal va avea o parte degajată de cel puţin 17 m pe 34 m. Un «teren de match» va trebui să fie chiar şi mai mare.” Se mai scria: „Nu se poate ca în satul Dv. să nu existe un teren de tennis.” Încă din 31 iulie 1926, „Nădejdea” consemna organizarea unui concurs, feminin şi masculin, cu sportivi din Ungaria şi Iugoslavia.
„Înnot”
Iată şi alte întreceri din acei ani: „Clubul Ilsa organizează azi şi mâine un mare concurs de înnot şi polo pe apă cu participarea concurenţilor din Bucureşti (Cfr) şi Arad. Întregul program se va desfăşura în bazinul «Igiena» de lângă Şcoala Normală, începând cu ora 9 seara.” („Vestul”, 19 iulie 1936); „Ziarul «Sportul Naţional» organizează în ziua de 19 iulie cor., un concurs de ping-pong, denumit campionatul pe plajă pe 1936, la care sunt invitaţi a participa toţi jucătorii cluburilor din regiune. Concursul se va disputa pe Plaja comunală din Cart. II (Ştrand). Şi cuprinde următoarele probe: 1. Simplu domni 2. Simplu domni cat. II 3. Simplu domni începători 4. Simplu doamne 5. Simplu doamne începătoare 6. Dublu domni 7. Echipe domni de trei jucători.”; Secţia de box a R.G.M.T. va organiza o gală internaţională la care urmau să participe „cei mai buni trăgători din Budapesta, cari vor fi opuşi concurenţilor români din Bucureşti, Timişoara şi Reşiţa. Printre boxeurii unguri se află şi faimosul Enekes I campionul olimpic de la Los Angeles. Începutul la orele 9 seara, în aer liber, pe arena Electrica.”
Balul costumat al presei
„Vestul” anunţa entuziast în 26 februarie 1936: „Un bal, care va crea o tradiţie specifică în analele balurilor timişorene, va fi fără îndoială balul costumat al presei sportive, care se va desfăşura, cu un fast deosebit, în sălile hotelului Ferdinand, la 29 Februarie. Este pentru prima oară când mânuitorii condeiului «sportiv» se angajează să ofere publicului local o petrecere, unde cadrele sociale vor fi din abundenţă reprezentate. Se lucrează din răsputeri pentru o reuşită cât mai eclatantă a acestui bal sportiv, care va însemna o dată de neuitat în analele carnavalelor noastre. Toţi redactorii sportivi din Banat, indiferent de culoarea ziarelor la cari lucrează, s’au asociat cu scopul de a întări prestigiul lor şi cu ocazia unei aranjări fascinante a acestui bal. Un jazz veritabil, buffet extrem de ieftin şi asortat, concurs de frumuseţe, lupte de confetti, serpentine, bazar american, concurs de pronosticuri pentru matchurile divizionare din ziua următoare cât şi multe alte distracţii vor complecta minunat cadrul intim al serii. Menţionăm că balul costumat al presei sportive e pus sub patronajul unui număr mare de personalităţi locale, în frunte cu dl prefect Dr. Nistor şi dl primar Aug. Coman. Să nu uitaţi data de 29 Februarie.” Se promitea că orchestra de jazz formată din 10 persoane „va scoate din pasivitate şi pe cel mai fanatic duşman al dansului”. Titlul articolului din 4 martie era „Balul presei sportive s’a soldat cu un mare succes moral”, deşi se recunoştea că de la eveniment au lipsit tocmai sportivii; s-a petrecut până dimineaţă la ora 7, în sala cu „luminaţie feerică” decorată de artistul Amberg; laureatele „Miss Sport 1936” au primit flori şi cordoane.
Acelaşi ziar informa în 10 iulie că, încurajaţi de succesul balului, ziariştii sportivi vor organiza o excursie cu un tren special la noua staţiune Bocşa Montană Izvor: „Publicul va putea asista cu această ocazie la un program vast şi variat, care cuprinde între altele: match de football între reprezentativele Timişoara - Reşiţa, matchuri de box, exibiţii de nataţie, de gimnastică etc. Programul zilei se va termina cu dans.” Din profitul acţiunii urma să se construiască la Bocşa o casă de odihnă pentru ziariştii sportivi.
„Vestul” anunţa entuziast în 26 februarie 1936: „Un bal, care va crea o tradiţie specifică în analele balurilor timişorene, va fi fără îndoială balul costumat al presei sportive, care se va desfăşura, cu un fast deosebit, în sălile hotelului Ferdinand, la 29 Februarie. Este pentru prima oară când mânuitorii condeiului «sportiv» se angajează să ofere publicului local o petrecere, unde cadrele sociale vor fi din abundenţă reprezentate. Se lucrează din răsputeri pentru o reuşită cât mai eclatantă a acestui bal sportiv, care va însemna o dată de neuitat în analele carnavalelor noastre. Toţi redactorii sportivi din Banat, indiferent de culoarea ziarelor la cari lucrează, s’au asociat cu scopul de a întări prestigiul lor şi cu ocazia unei aranjări fascinante a acestui bal. Un jazz veritabil, buffet extrem de ieftin şi asortat, concurs de frumuseţe, lupte de confetti, serpentine, bazar american, concurs de pronosticuri pentru matchurile divizionare din ziua următoare cât şi multe alte distracţii vor complecta minunat cadrul intim al serii. Menţionăm că balul costumat al presei sportive e pus sub patronajul unui număr mare de personalităţi locale, în frunte cu dl prefect Dr. Nistor şi dl primar Aug. Coman. Să nu uitaţi data de 29 Februarie.” Se promitea că orchestra de jazz formată din 10 persoane „va scoate din pasivitate şi pe cel mai fanatic duşman al dansului”. Titlul articolului din 4 martie era „Balul presei sportive s’a soldat cu un mare succes moral”, deşi se recunoştea că de la eveniment au lipsit tocmai sportivii; s-a petrecut până dimineaţă la ora 7, în sala cu „luminaţie feerică” decorată de artistul Amberg; laureatele „Miss Sport 1936” au primit flori şi cordoane.
Acelaşi ziar informa în 10 iulie că, încurajaţi de succesul balului, ziariştii sportivi vor organiza o excursie cu un tren special la noua staţiune Bocşa Montană Izvor: „Publicul va putea asista cu această ocazie la un program vast şi variat, care cuprinde între altele: match de football între reprezentativele Timişoara - Reşiţa, matchuri de box, exibiţii de nataţie, de gimnastică etc. Programul zilei se va termina cu dans.” Din profitul acţiunii urma să se construiască la Bocşa o casă de odihnă pentru ziariştii sportivi.
Stadionul „Politechnica”
„Nu ne veţi crede, informându-Vă, că oraşul nostru s’a îmbogăţit cu un nou teren sportiv de mare valoare. Neobservaţi, câţiva inimoşi sportivi şi conducători şi-au adus nemărginita contribuţie de a pune în palmaresul realizărilor un nou locaş menit să adăpostească pe cei ce practică eterna lege: «Mens sana in corpore sana». Din văzduh parcă, s’a născut bine asortatul stadion al studenţilor de la şcoala noastră politechnică. În afară de football, nenumărate sporturi îşi au asigurate spaţiul necesar unei evoluări impecabile. Veţi găsi aici terenuri de Basket-Ball, Woley-Ball, pista de alergare, gropi pentru sărituri, iar în curând se vor termina terenurile de tennis, poligonul de tir proectat după modelul ONEF-ului, popicăria, ştrandul şi diverse amenajări utile tineretului nostru universitar. Duminică, 28 Iunie, stadionul Politechnicei va fi dat utilizării. S’a programat o inaugurare fastuoasă, pusă sub patronajul d-lor: General Bunescu, comandantul diviziei, Ing. C. Teodorescu, rectorul Şcoalei Politechnice, dr. Nistor, prefectul judeţului şi Prof. A. Coman, primarul Municipiului. […] Se vor sfinţi terenul, planorul, drapelul premilitarilor de la Şcoala Politechnică. Va urma defilarea societăţilor sportive participante şi a premilitarilor. […] Va urma desfăşurarea programului sportiv care cuprinde exibiţii de Basket-Ball, Woley-Ball, un meci în competiţia sistem «fulger» la care şi au dat adeziunea echipele Electrica, Banatul, Rapid, Politechnica, Freidorf, CFR şi Fratelia. Se vor ţine şi eliminatoriile concursului de tennis la cari participă jucătorii cluburilor Ilsa, Auto-club, CFR, Electrica şi Politechnica. […] Stadionul e situat lângă şcoala nouă.”
„Nu ne veţi crede, informându-Vă, că oraşul nostru s’a îmbogăţit cu un nou teren sportiv de mare valoare. Neobservaţi, câţiva inimoşi sportivi şi conducători şi-au adus nemărginita contribuţie de a pune în palmaresul realizărilor un nou locaş menit să adăpostească pe cei ce practică eterna lege: «Mens sana in corpore sana». Din văzduh parcă, s’a născut bine asortatul stadion al studenţilor de la şcoala noastră politechnică. În afară de football, nenumărate sporturi îşi au asigurate spaţiul necesar unei evoluări impecabile. Veţi găsi aici terenuri de Basket-Ball, Woley-Ball, pista de alergare, gropi pentru sărituri, iar în curând se vor termina terenurile de tennis, poligonul de tir proectat după modelul ONEF-ului, popicăria, ştrandul şi diverse amenajări utile tineretului nostru universitar. Duminică, 28 Iunie, stadionul Politechnicei va fi dat utilizării. S’a programat o inaugurare fastuoasă, pusă sub patronajul d-lor: General Bunescu, comandantul diviziei, Ing. C. Teodorescu, rectorul Şcoalei Politechnice, dr. Nistor, prefectul judeţului şi Prof. A. Coman, primarul Municipiului. […] Se vor sfinţi terenul, planorul, drapelul premilitarilor de la Şcoala Politechnică. Va urma defilarea societăţilor sportive participante şi a premilitarilor. […] Va urma desfăşurarea programului sportiv care cuprinde exibiţii de Basket-Ball, Woley-Ball, un meci în competiţia sistem «fulger» la care şi au dat adeziunea echipele Electrica, Banatul, Rapid, Politechnica, Freidorf, CFR şi Fratelia. Se vor ţine şi eliminatoriile concursului de tennis la cari participă jucătorii cluburilor Ilsa, Auto-club, CFR, Electrica şi Politechnica. […] Stadionul e situat lângă şcoala nouă.”
Vali Corduneanu
Agenda nr. 39/24 septembrie 2005
Agenda nr. 39/24 septembrie 2005
Versiune pentru tipărire
