Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Ciocănitoare-pestriţă-mare - Dendrocopos major

Ţăcâitoarea sau fără alte atribute: ciocănitoarea, este pasăre comună pădurilor cu frunze căzătoare, celor de conifere, parcurilor de pretutindeni, cimitirelor, livezilor ori grădinilor cu arbori, zăvoaielor, luncilor, pretutindeni aşadar unde dăinuie arbori sănătoşi sau găunoşi de pe şi de sub scoarţa cărora îşi dibuieşte hrana.

Penajul zburătoarei este tărcat, alb cu negru, cu roşu pe ceafă şi regiunea subcodală. Seamănă foarte bine cu ciocănitoarea-de-grădini de care se deosebeşte prin absenţa dungii negre de pe laturile gâtului până la ceafă. Cuibul şi-l dăltuieşte în trunchiul copacilor lărgind scorburi deja existente ori şi-1 ciopleşte pur şi simplu, de-a dreptul.

Hrana este formată din diverse fructe ori larve de insecte xilofage, adică mâncătoare de lemn, pe care le scoate de sub scoarţa pomilor. Iama se hrăneşte şi cu sâmburi, alime şi nuci pe care le sparge cu docul după ce le-a fixat printre crăcane ori diferite crăpături ale lemnului.

Poate fi văzută în orice anotimp în parcurile noastre. Obişnuieşte să bată darabana, ceea ce o face uşor de reperat, un mod specific de comimicare între indivizi mai cu seamă în perioada de reproducere. Ritmul toboşarului este specific şi practicat nu de pe orice fel de arbore ci doar de pe acel al cărui trunchi are rezonanţa trebuincioasă. Ciocănitorile unei păduri cunosc aceşti copaci executându-şi cadenţele doar de pe ei.

 

Foto: Cosmin-Ovidiu Manci

 

Sursa: Timişoara şi păsările ei“ – Dan Stănescu – Lucian Pârvulescu

Editura „Tempus“, Timişoara - 2008

 

Imagine aleatoare

Labașinț - sigiliul locaității

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank