Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Budescu, Icoana - Dalboșeț - Studiu monografic

Budescu, Icoana - Dalboșeț - Studiu monografic

Editura Tim, Reșița, 2007

Click: capitolele I_IV

Click: capitolele V-VI

 

În loc de argument

 

Din Globu Craiovei, sat al Crainei Bănăţene, am venit, acum 50 de ani, în Dalboşeţ. Localitatea mi s-a părut frumoasă şi bine aşezată la poalele vârfului Blidaru.

Impresia mi-a fost întărită de meleagurile sale domoale, sclipitoare ca nişte diamante în dimineţile cu rouă şi uşor ruginii în lumina crepusculară a asfinţiturilor.

Satul cu culmile munţilor Almăjului, cu colinele sale dezmierdate, parcă, de clipocitul cristalin al pâraielor ce le străbate şi de susurul stins al Nerei, cu frumoasa-i luncă, m-au făcut să gândesc că alcătuirea sa vădeşte un soi de înţelepciune geologică, un gest inspirat al Naturii.

Meşteri zidari, dulgheri, olari bătrâni ca vremurile au clădit aici case frumoase, trainice, care să dureze veacuri şi pe care privindu-le încerci un sentimente de siguranţă şi ocrotire.

Aici noaptea se lasă brusc, văile dealurile golindu-se de orice imagine diurnă. Ziua se face tot aşa de repede, fără să mai apuce a-i trezi pe dalboşeni, pentru că ei sunt obişnuiţi să se scoale devreme, odată cu zorile, pentru a începe treburile zilnice.

Femeile, cu o măiestrie demnă de admiraţie, şi-au împodobit hainele şi lucrurile din casă cu minunate modele inspirate de splendoarea florilor din fâneţe şi livezi.

Atunci când nevoile au cerut-o, dalboşenii cu arma-n mână şi-au apărat glia strămoşească de toţi cei care au atentat la libertatea şi înfăptuirile lor.

În faţa istoriei sale zbuciumate şi a oamenilor, în faţa naturii şi frumuseţii acestui plai românesc, numit Dalboşeţ, mă aplec cu smerenie şi-i închin acest studiu monografic, în semn de recunoştinţă pentru realizările pe care le-am obţinut în cei 40 de ani de activitate ca profesoară de geografie şi istorie a şcolii.

Îndelungata activitate desfăşurată, contribuţia adusă la înălţarea spirituală a satului şi faptul că m-am căsătorit aici, mă îndreptăţesc să mă consider o dalboşeană perfect asimilată, o fiică a satului.

Prin întocmirea monografiei Dalboşeţului am dorit să ofer un mijloc de cunoaştere a istoriei şi modului de viaţă ale înaintaşilor, cu obiceiurile şi tradiţiile lor. Lucrarea a fost concepută într-o manieră care să fie accesibilă unui cerc cât mai larg de cititori.

În redarea condiţiilor fizico-geografice, a istoriei, a aspectelor legate de evoluţia populaţiei şi a aşezării, s-au folosit datele referitoare la satul Dalboşeţ, apărute în diverse lucrări de specialitate şi care sunt menţionate în tabelul bibliografic, precum şi informaţiile primite de la unii locuitori ai satului, cărora le aduc calde mulţumiri.

Ideea fundamentală ce se desprinde este aceea că în contextul istoric la care se referă monografia, lupta almăjenilor a îmbrăcat cele mai diverse forme: de la confruntări violente, până la înfiinţarea de formaţii cultural-artistice care să întreţină vie flacăra românismului şi interesul pentru limba şi tradiţiile poporului nostru, pentru libertate şi unitate naţională, emancipare socială şi pentru menţinerea fiinţei şi identităţii noastre naţionale.

Datorită faptului că nici un autor nu s-a referit strict la istoricul satului nostru şi pentru că arhivele Primăriei şi Companiei militare Dalboşeţ au ars în anii 1849 şi 1918, am întâmpinat greutăţi în elaborarea acestui studiu.

Puţinele documente existente la Arhivele Statului – Filiala Caransebeş, privitoare la perioada anilor 1773-1872, sunt redactate în limba germană-gotică şi nu au putut fi folosite din lipsa unui traducător.

Mulţumesc pe această cale învăţătorilor Vasile Popovici din Pătaş şi Gheorghe Rancu din Şopotu Vechi pentru materialele puse cu generozitate la dispoziţie, precum şi profesoarei Viorica Burcaş din Anina, pentru traducerile făcute.

Evident, nimic nu este perfect, totul poate fi îmbunătăţit şi completat. Rămâne ca o aspiraţie a anilor ce vor urma ca acest lucru să devină realitate, pe măsură ce se vor descoperi noi documente şi vor apărea noi fapte de viaţă demne de consemnat.

AUTOAREA

 

Lucrare trimisă de: Ioan Albu, cu acordul scris al autoarei

Imagine aleatoare

Jimbolia - Pecete în limba rusă (1922)

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank