Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Budescu, Icoana Cristescu - Monografia satului Globu Craiovei, județul Caraș-Severin

Budescu,  Icoana Cristescu - Monografia satului Globu Craiovei, județul Caraș-Severin

Editura Partos, Timișoara, 2010.

(Click: lucrarea integrală)

Argument

Cheile Globului, străjuite de vârfurile stâncoase şi semeţe de odinioară, le-au picurat în suflet străbunilor noştri simţământul că sunt apăraţi de cruzimea şi barbaria hoardelor năvălitoare.

Prin spintecătura acestor cetăţi de piatră dură ca diamantul şi-a săpat cale apa Craiovei, limpede ca lumina unei dimineţi însorite şi răcoroase în freamătul sălciilor ce-o ascund parcă ochiului şi o călăuzesc spre deschiderea vetrei satului. Aici şi în desişul codrilor seculari s-au ascuns străbunii noştri de vitregia vremurilor, aici s-au păstrat graiul, datinile, credinţele şi virtuţile neamului nostru şi aici s-a zămislit cel mai frumos cântec: doina noastră străbună, doina care rupe zăgazul lacrimilor şi-ţi strecoară în inimă veselie sau tristeţe, dragoste de limba şi neamul nostru triumfător în încleştarea cu un destin adesea vitreg. În şopotul Craiovei şi în freamătul codrilor, doina noastră a vibrat cu putere în cugetul moşilor şi strămoşilor noştri globeni, insuflându-le curaj şi dârzenie.

În acest frumos colţ, din Grădina legendarului Crai Iova, m-am născut şi mi-am petrecut frumoşii ani ai copilăriei. L-am purtat cu duioşie în suflet şi gând peste tot, unde destinul mi-a îndrumat paşii.

Şi acum, după atâta amar de vreme, mă văd aievea în uriaşul şevalet al toamnei globene, liniştite şi călduţe, în care soarele aprindea flăcări, în ierburi şi în frunzele copacilor, iar covoare de aramă dantelau spectaculos poalele colinelor şi zăbranelor. Zilele începeau cu o ceaţă care anevoie se împrăştia, topindu-se în aerul străveziu al dimineţilor, insuflându-ne vigoare şi optimism.

Istoria ne arată că munca şi lupta înaintaşilor cu un sol lipsit de dărnicie şi cu cotropitori lacomi şi cruzi este o impresionantă lecţie de dragoste de neam şi glia strămoşească, de tenacitate, un imbold necontenit către libertate şi demnitate.

Evocarea în documente a suferinţelor semănate de vicisitudinile vremurilor creionează o pildă de înflăcărat patriotism, de credinţă nestrămutată în izbânda dreptăţii asupra samavolniciei.

Pe drumul sinuos al vieţii am întâmpinat şi destule greutăţi. Dar niciodată idealurile şi sentimentele pe care le-am nutrit faţă de satul meu n-au putut fi erodate.

Aruncând o privire de ansamblu asupra vieţii derulate în Glob, urmărind linia sa de contur, şi lăsând la o parte unele asperităţi de detaliu, cred că suntem cu toţii îndreptăţiţi să ne mândrim cu satul în care am avut şansa de a vedea lumina zilei şi marele miracol al existenţei.

Pentru toate acestea şi pentru alte amintiri încrustate adânc în conştiinţa şi inima mea nu am putut să uit satul nostru Globu Craiovei. Sentimentele pe care le încerc pot fi ilustrate sugestiv cu versurile:

„Acasa mea ! … ce grai divin de dulce şi fierbinte,

ce lacrimi şi fiori îmi vin, când mi te-aduc aminte!

Am fost în mii de locuri moi, cât lumea-i de frumoasă,

dar nu-i niciunde ca la noi, în dulcea mea Acasă.

 

Acolo-mi arde curcubeul în orişice fereastră,

acolo soarele-i al meu şi dragostea-i a noastră.

Acolo-i dulcele sărut, pe crucea întreită,

mai lung, mai moale, mai tăcut ca taina-nveşnicită.

 

Acolo-ntins pe-al ierbii sân, tot greul mi se-alină

şi-adânc despovărat rămân în liniştea divină.

…De când tot merg şi merg s-ajung şi-amintea-mi tot aduce

un dor atât de greu şi lung de-Acasa mea cea dulce.

 

… Am fost în mii de locuri moi, cât lumea-i de frumoasă,

dar nu-i niciunde ca la noi, în dulcea mea Acasă.

                                                   (Traian Dorz, Acasa mea…)

Folosind ca sursă documentară însemnările aflate pe cărţile şi în matricolele bisericeşti, dar mai ales lucrările unor istorici precum Festy Frigyes, Patriciu Dragalina, Nicolae Stoica de Haţeg, dr. George Popovici, Francesco Gresellini, Costin Feneşan, Vasile V. Munteanu şi mulţi alţii, monografia de faţă reprezintă o frescă a satului Glob de-a lungul existenţei sale. Ea face o analiză amănunţită a vieţii sociale, economice, culturale, spirituale, de la începuturi şi până în zilele noastre, este scrisă într-o manieră accesibilă diverselor categorii de cititori şi cuprinde capitolele:

  1. Poziţia şi localizarea geografică;
  2. Condiţiile naturale;
  3. Populaţia;
  4. Economia satului;
  5. Viaţa spirituală;
  6. Şcoala;
  7. Cultură şi tradiţie.

De asemenea, mi-au fost de un real folos informaţiile date cu multă generozitate de către: înv. Dumitru Vişescu, profesorii Victor Ţundrea, Constantin Rostescu, Mircea Ţur, pastorul Petru Vrancuţa, reputatul scriitor Nicolae Danciu Petniceanu, preot Iosif Boroica, şi de bătrânii Pavel Bratescu, Maria Cristescu şi Cătălina Gherescu, cărora le aduc calde mulţumiri. Aceleaşi mulţumiri se cuvine să-i aduc şi soţului meu, profesorul Nistor Budescu, pentru sprijinul neprecupeţit în elaborarea lucrării.

Desigur că nimic nu este perfect, totul poate fi îmbunătăţit şi completat pe măsură ce se vor descoperi noi documente şi vor apărea noi doritori de a consemna şi alte fapte semnificative din viaţa satului Globu Craiovei.

                                                                                    Autoarea

 

Lucrare trimisă de: Ioan Albu (cu acordul scris al autoarei)

Imagine aleatoare

Podul Mitropolit Andrei Şaguna din Timişoara

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank