Biserica din Topla a fost ridicata in anul 1746 in satul Remetea Lunga din zona Fagetului, de unde a fost stramutata in anul 1807 in satul Topla. In 1987 a fost demolata din satul Topla si adusa la Muzeul Satului Banatean din Timisoara, unde, in perioada 1994-1996, s-au desfasurat lucrarile de montare. La 13 aprilie 1997 este sfintita, schimbandu-se hramul din Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril in Nasterea Maicii Domnului (8 septembrie). Biserica din lemn din Topla, prin detaliile sale arhitectonice, este unul din cele mai valoroase monumente religioase din Banat. Intalnim aici braul median rasucit in torsada, motiv considerat de traditie preistorica, si absida decrosata a altarului. Desfasurarea compartimentelor pe axa est-vest este: altar rectangular, nava acoperita cu bolta a hautte si pronaos.Se remarca: bare orizontale de gorun aparente, incheiate la colturi in cheutori, in coada de randunica doua intrari (cea a barbatilor sud si cea a femeilor in fatada de vest), apoiturnul din vest incalecand pronaosul, sustinut de un schelet din lemn conform unui ingenios sistem de contraforturi.Pictura, datata partial tot din 1746, consolidata cu netex, urmeaza a fi restaurata. Acoperisul este din sindrila, iar clopotnita este separata.Biserica din Topla este relevanta sub aspectul planimetric si al proportiilor pentru tipul de biserici din lemn din Zona Fagetului din care se mai pastreaza inca o seama de asmenea constructii la Zolt si Povergina, Batesti, Curtea Romanesti etc. Ea a devenit astazi parohie ortodoxa pentru credinciosii din zona UMT, astfel ca aici se oficiaza permanent, conform programului, liturghii religioase, cununii si botezuri.La data preluarii monumentului de catre Muzeul Satului Banatean mai pastra in stare buna iconostasul si usile imparatesti pictate, la fel ca si usile diaconesti, toate fiind amplasate la interiorul monumentului asa cum au fost “in situ”.Interiorul Bisericii este impodobit cu un ansamblu pictural din care se mai disting inca urmele vechii zugraveli. Din inscriptia aflata in spatele navei, aflam ca anul executiei picturii ar fi 1854. Informatie eronata dupa parerea cercetatorilor, acesta fiind anul rezugravirii interiorului bisericii.

Programul iconografic este urmatorul:
   Absida principala
La nivelul peretilor hemiciclului a fost ilustrata, dupa traditie, teoria Sfintilor Episcopi, iar in axul ferestrei de est se mai observa doar partea superioara a capului lui Isus, recunoscibil dupa initialele numelui.
   Naosul
Pe bolta se afla figura lui Isus binecuvantand, incadrat in in mandoria. In continuare temele au fost dispuse in doua registre: registrul I ilustrand scene ale ciclului aristologic, separate prin benzi de culoare si insotite de text in limba romana cu caractere chirilice.In registrul al doilea, de la sud spre nord se continua ilustrarea unor scene din ciclul hristologic, urmand momente din ciclul marianic dispuse in medalioane rotunde. La nivelul acestui registru, spre nord-est sunt incadrate cinci medalioane reprezentand sfintii mucenici Trofim, Ermolae, Pantelimon si unul cu un nume indescifrabil. Este o pictura de alta factura, apartinand unui alt zugrav.Pe peretii naosului, de la sud spre nord au fost reprezentati, dupa traditie, sfintii militari si alte personaje greu de identificat in faza actuala din cauza foitei de protectie.La nivelul median al peretelui de nord a fost identificat numele cneazului Simeon si al ecumenului Vasile Marincov.Timpanul de vest este complet protejat de foita.
   Pronaosul
A fost pictat integral atat peretii de sud, est si nor cat si tavanul scund si drept ca la bisericile din Batesti si Dragomiresti. Stratul de pictura, protejat cu foita a fost puternic afectat, incat este imposibil de descifrat iconografia acestor pereti. Numai pe peretele din nord se observa o scena frecventa in iconografia banateana – Sfanta Maria, marteland diavolul.Pe peretele vestic sunt salvate imaginile a doua mucenite, in dreapta usii judecata din urma, si inca o scena neidentificabila.Pe tavan decorul cuprindea portretul Sfantului Ioan Botezatorul in mandoria, flancat de serafimi si sfintii mucenici dispusi pe doua randuri, tinand in maini rotulusuri desfasurat, Spiridon, Pantelimon, Evghenia, Haralambie, mucenita Maria si sfintii Imparati Constantin si Elena. Iconostasul este realizat din lemn masiv cu deschideri sculptate in forma de acolada, reminiscenta a unui motiv decorativ practicat in arta brancoveneasca. Pictura a fost probabil executata in 1854, avand in partea superioara friza apostolilor, conform traditiei si Deiis.In partea inferioara doua medalioane cu décor neoclasic. O singura imagine este recongnoscibila, fuga din Egipt.Repertoriul decorativ consta din motive florale stilizate, vita de vie cu struguri in spatiile dintre medalioanele naosului iar in registrul inferior se regaseste motivul frecvent al triunghiurilor sau romburilor policrome.
Concluzii: Pictura a fost realizata in doua etape de catre doi mesteri zugravi. Pictura absidei, foarte deteriorata, extrem de greu lizibila prezinta o puternica amprenta rustica. Cromatic, sunt frecvente tonurile inchise avand ca dominante rosu, alb, albastru. Desenul este greoi, adesea stangaci, in schimb naratiunea este dinamica, inscriindu-se in specificul tendintei spre narativ a epocii.In ansamblul sau, monumentul de la Topla se inscrie intre cele mai reprezentative pastrate in Banat si intre putinele biserici pictate existente pana astazi.In spatele bisericii sunt amplasate cateva cruci din lemn, fire si piatra care ilustreaza ideea ca asemenea monumente se ridicau odinioara in cimitire. Demne de remarcat sunt insemnele de mormant din piatra cu o cruce primitiva incizata cunoscuta sub numele de “znameni” si frecvente, mai ales, in sudul Banatului.Tot in curtea bisericii se afla o troita sculptata de cunoscutul mester popular Alexandru Perta Cuza dintr-un trunchi de copac rupt de furtuna in 1988.

Sursa: Muzeul Satului Bănăţean, Timişoara