DE CE MUNICIPIUL ARAD NU APARŢINE* DE BANAT ? 

   Argumentul geografic
   Teritoriul Banatului istoric a fost un pătrat aproape perfect cu o suprafaţă de 28526 km² şi care a avut următoarele graniţe naturale: 
      -la Nord râul Mureş (în aval de Sălciva-Pojoga, jud. Hunedoara) 
      -la Est munţii Poiana Ruscăi şi Carpaţii Meridionali (munţii Ţarcu, Godeanu, Cernei) 
      -la Sud fluviul Dunărea (de la Slankamen, Serbia până la Gura Văii-Vârciorova, jud. Mehedinţi) 
      -la Vest râul Tisza (în aval de Szeged, Ungaria). 
   Aceste graniţe naturale sunt ape mari şi forme de relief impozante care definesc o regiune geografică distinctă. După cum spunea geograful Marius BIZEREA⁴, "din punct de vedere fizico-geografic Banatul constituie o unitate bine individualizată". Chiar dacă ambele fac parte din câmpia Tisei, râul Mureş separă clar câmpia Banatului de cea a Aradului iar câmpia bănăţeană este diferită -prin altitudine, soluri şi forme morfologice- de câmpia arădeană. "Tisa separă morfologic câmpia joasă a Torontalului, de câmpia înaltă dintre Dunăre şi Tisa (câmpia Backa -n.m.) , care domină pe cea bănăţeană cu 50-100 metri" mai spunea Bizerea. Chiar dacă este legată morfologic de Carpaţii Sudici prin grupa de munţi Ţarcu-Godenu, Banatul este despărţit prin grabenul Timiş-Cerna şi coridorul Bistrei de grupa munţilor înalţi de la est. "Munţii Banatului şi Poiana Ruscăi sînt deosebiţi tectonic, morphologic şi petrografic atât de Carpaţii Meridionali cât şi de Munţii Apuseni", afirmă Bizerea. În sud, fluviul Dunărea trasează un hotar clar între Banat şi Serbia precum o făcuse deja în amonte între Ungaria şi Slovacia şi o va mai face în aval între România şi Serbia ori România şi Bulgaria. 
De aceea, din punct de vedere geografic, putem afirma, fără nici o ezitare, că nu există vreo legătură între Banat şi oraşul Arad. Doar nespecialiştii pot subscrie la teza⁵ unei geografii moderne care, chipurile, ar demonstra "că munţii şi fluviile mai mult unesc decât separă".
Cât de profundă a fost influenţa acestor ape şi forme de relief ne-a spus-o deja Ioan SLAVICI⁶ în 1912: "Bănăţenii se deosebesc nu numai de ungureni⁷, ci şi de ardeleni, precum şi de olteni. Astfel la Radna⁸ (la 35 de km est de Arad -n.m.) atât comoara de vorbe cât şi rostirea e mai mult moldovenească⁹, pe când la Lipova, dincolo de pod (ul de peste Mureş -n.m.), e bănăţenesc şi temperamentul, şi portul, şi felul de a vorbi".

    Argumentul istoric
    Până la mijlocul sec. XV, comitatul Arad şi regiunea Banatului istoric au avut existenţe independente în cadrul regatului medieval maghiar. 
    În 1552 otomanii cuceresc Banatul de câmpie¹⁰ şi-l transformă în vilayetul Timişoara în care este inclus şi sandjakul Arad. De acesta aparţinea nu doar "întreg comitatul Arad, ce se întindea de la Mureş spre miazănoapte şi de la valea şoimuşului spre apus, ci şi câmpia de nord a comitatului Zărand, întreg comitatul Békés, cu excepţia cetăţii Gyula, şi părţile de nord ale comitaului Csongrád (7500 km²)"¹¹. Această măsură este oarecum surprinzătoarte pentru că, în general, otomanii păstrau împărţirea administrativ-teritorială anterioară cuceririi. În 1566, odată cu cucerirea cetăţii Gyula, Aradul este retrogradat la rangul de nahiye în cadrul sandjakului Gyula care aparţine de vilayetul Timişoara. 
    În al doilea rând, zona situată la nord de râul Mureş a fost eliberată de sub otomani cu aproape 20 de ani mai repede decât regiunea Banatului. După pacea de la Karlowitz [1699] regiunea aflată la nord de râul Mureş este încorporată imediat în Ungaria. Administraţia comitatensă¹² este reintrodusă rapid iar pământul este înapoiat foştilor proprietari. Această politică de "restitutio in integrum" nu va fi niciodată aplicată în Banat. Aici administraţia habsburgică va accepta încorporarea regiunii în Ungaria doar după 60 de ani [în 1778-'79] de presiuni continui din partea nobililor maghiari. 
    În al treilea rând, în timp ce comitatul Arad şi oraşul liber regesc Arad rămân în componenţa Ungariei, Banatul este condus din nou direct de administraţia imperială de la Wien între 4.03.1849 - 27.12.1860, fiind încorporat în Vojvodatu Serbico et Temesiensi Banatu (în limba latină). 
    În al patrulea rând, colonizarea în câmpia Aradului s-a făcut complet diferit decât cea din Banat. Cea mai mare diferenţă constă în faptul că stăpânii de pământ din Camera Aulică Ungară au constituit agentul colonizator spre deosebire de Banat unde administraţia vieneză a organizat recrutarea coloniştilor din vestul Europei, transportul acestora şi colonizarea lor în sate constuite special pentru ei. Originea coloniştilor germani din câmpia Aradului nu este foarte bine studiată dar în limbajul lor se regăsesc elemente ale dialectului "Hochdeutsch" ceea ce înseamnă că ei au venit din regiuni diferite decât coloniştii veniţi din vestul Europei în Banat. Oricum, doar după al Doilea Război Mondial, germanii de la nord de râul Mureş au început să se considere şvabi. 
    În al cincilea rând, în timp ce oraşul Arad se unise deja cu regatul România prin Decretul regal privind ratificarea unirii Transilvaniei cu România din 26.12.1918, armata română intră în Timişoara doar la 3.08.1919. Situaţia juridică a Banatului va fi clarificată doar prin Tratatul de pace din 4.06.1920 (art. 27, pct. 3) semnat în marele palat Trianon din Versailles, Franţa între regatul Ungariei şi Puterile Aliate (USA, Marea Britanie, Franţa, Italia, Japonia) împreună cu Puterile Asociate (Cehoslovacia, România şi regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor) când regiunea este împărţită în 3 părţi între: 
-România (2 / 3; 18966 km²; comitatul Temes îşi pierde partea sudică); 
-regatul Sârbilor, Croaţilor şi Slovenilor (ţară cunoscută după 1929 drept Yugoslavia) (1 / 3 din regiune; 18966 km²; aproape întreg comitatul Torontal; numai partea de NE a comitatului este alipită judeţului Timiş din România) şi
-Ungaria (284 km²; zona din jurul oraşului Szeged; însemnând 1% din total). 

   Argumentul administrativ¹³
   Până în 1920, comitatele care formau Banatul (Torontál, Temes, Krassó-Szörény) aveau o formă "pe verticală", întinzându-se fiecare între râul Mureş şi Dunăre. Comitatul Arad avea o formă "pe orizontală", având graniţă comună pe Mureş cu fiecare dintre cele trei comitate bănăţene. Din punct de vedere geografic şi istoric, doar regiunea la sud de râul Mureş aparţine Banatului. În această situaţie se află actualul cartier Aradul Nou, fostul sat şi comună şvăbească Neuarad¹⁴ care a fost fondat în 1720 dar colonizat sistematic doar în 1724 şi 1729. Cartierul Aradul Nou este unit de municipiul Arad prin podul Traian, construit în 1906 după un proiect al inginerul reşiţean TOTTH Róbert¹⁵. Neuarad, un sat bănăţean prin excelenţă, a fost alipit judeţului Arad doar prin Legea pentru unificarea administrativă promulgată prin Decretul Regal nr. 1972 / 13 iunie 1925 şi doar comuniştii au fost aceia care l-au transformat [în anul ?] dintr-o comună cu administraţie proprie în simplu cartier al Aradului. 
Tot din 1925 au ajuns să aparţină de Arad şi localităţile bănăţene: Cruceni, Zădăreni, Şagu, Aluniş, Zăbrani, Tisa Nouă, Frumuşeni, Fântânele, Murăşel¹⁶ / Zsigmondháza, Sânnicolaul Mic¹⁷ / Kisszentmiklós. În aceiaşi situaţie cu Neuarad / Aradu Nou mai sunt şi fostele localităţi bănăţene Zsigmondháza¹⁶ / Sigmudshausen / Mureşel şi Kisszentmiklós¹⁷ / Sân(n)icolaul Mic / Kleinsanktnikolaus care din localităţi de sine stătătoare vor ajunge şi ele cartiere ale municipiului Arad [Zsigmondháza este inclus azi în cartierul Aradul Nou]. 
    În transformările şi subordonările administrative din secolul XX se pot găsi germenii rivalităţii care există azi între Arad şi Timişoara, rivalitate care exacerbează mai ales în cadrul întrecerilor sportive. 
Prin Legea Administrativă, publicată în Monitorul Oficial nr. 187 / 14 august 1938, a intervenit o nouă reorganizare a regatului României prin crearea ţinuturilor administrative. Astfel, ţinutul Timiş, avea reşedinţa la Timişoara şi era format din judeţele: Arad, Caraş, Hunedoara, Severin, Timiş-Torontal. 
Prin Decretul Lege nr. 228 / 23 ianuarie 1942 se prevede a nouă împărţire administrativ-teritorială a regatului României în 44 de judeţe şi municipiul Bucureşti. Reapare judeţul Arad şi judeţul Timiş-Torontal. 
Prin Legea nr. 5 / 6 septembrie 1950, România este împărţită, după modelul sovietic, în regiuni / raioane / oraşe / comune / sate. Există separat regiunea Arad (cu raioanele Arad, Criş, Ineu, Gurahonţ, Lipova) şi regiunea Timişoara (cu raioanele Deta, Lugoj, Sânnicolau Mare, Timişoara). Timişoara era unul dintre oraşele de subordonare republicană iar Aradul era doar un oraş de subordonare raională. Cu această ocazie, comuniştii împing mai spre sud partea sudică a regiunii Arad. Astfel, de exemplu, Vinga şi Lipova, care până atunci fuseseră legate întotdeauna de Timişoara vor fi alipite la regiunea Arad unde vor şi rămâne în ciuda tuturor viitoarelor modificări administrative. Tot de atunci au ajuns să aparţină de Arad şi localităţile bănăţene: Secusigiu, Munar, Satu Mare de Timiş, Sânpetru German, Felnac, Călugăreni, Bodrogu Nou, Mailat, Mănăştur, Hunedoara Timişanâ, Firiteaz, Fiscut, Neudorf, Chesinş, Băile Lipova, Şiştarovăţ, Cuveşdia, Usasău, Varniţa, Labaşinţ, Părtiş, Dorgoş, Chelmac, Belotinţ. 
Decretul nr. 331 / 19 septembrie 1952 nu modifică substanţial situaţia în această parte a ţării. Doar raionul Sânnicolau Mare apare ca parte componentă a regiunii Arad. 
Modificări substanţiale au loc însă la 10 ianuarie 1956 când, în baza Decretului nr. 12, regiunea Arad se desfiinţează iar raioanele ei componente trec în componenţa regiunilor limitrofe Oradea şi Timişoara. Astfel, raionul Arad, cu reşedinţa în oraşul Arad, trece în subordonarea regiunii Timişoara. 
Legea nr. 3 / 24 decembrie 1960 schimbă denumirea regiunii Timişoara în regiunea Banat iar Aradul şi Timişoara sunt ambele oraşe regionale ale regiunii. 
Situaţia se menţine până la data de 17 februarie 1968 când, prin adoptarea Legii nr. 2, teritoriul României este reorganizat în judeţe, oraşe şi comune. Astfel, reapare judeţul Arad cu reşedinţa în municipiul Arad şi judeţul Timiş cu reşedinţa în municipiul Timişoara. Această situaţie se perpetuează şi azi. 
   Faptul că mai multe cartiere ale actualului municipiu Arad aparţin de Banat, fiind la sud de râul Mureş, nu implică faptul că şi municipiul Arad aparţine¹⁸ de regiunea Banat în totalitatea sa. Şi aceasta pentru că nu există o tradiţie istorică (cetatea Aradului şi oraşul vechi sunt la nord de râul Mureş) care să susţină o astfel de aserţiune. 

    În final să mai spunem doar că, oricum, arădenii nu se consideră bănăţeni precum nici locuitorii Banatului şi nici timişorenii nu-i consideră pe arădeni a fi bănăţeni. Iar un derbi al Banatului la fotbal poate fi doar meciul Poli Timişoara - FCM Reşita. 

   Timişoara
   18.11.2006
 

   P.S. Pentru amănunte despre autor -i.e. Sorin FORŢIU- consultaţi "Who's who în România", ediţie princeps, Editura Pegasus Press, Bucureşti, 2002, 736 pagini, ISBN 973-85848-0-9; pagina 237.
.......................................

   NOTE:
^* Aparţineverb intranzitiv [Atestare: Bogdan Petriceicu HASDEU, Istoria Critică a românilor. Pamântul ţărei româneşti, vol. I-II, Bucureşti, Imprimeria statului şi Tipografia Antoniu Mănescu, 1875, p. 3 / Prezentul indicativ: aparţin, (învechit) ~ţiu / Etimologie: (limba) franceză appartenir] 1 A ţine de cineva sau de ceva. 2 A fi proprietatea cuiva. 3 (Figurat) A se cuveni. 4 A fi în sarcina cuiva. 5 A face parte din ... 
[apud "Micul dicţionar academic (MDA)", volumul I, Literele A-C, Academia Română Institutul de lingvistică "Iorgu Iordan-Al. Rosetti", Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2001, 776 pagini, ISBN 973-8240-69-7; p. 100]
1. 2006. 
2. dar şi pe Web Site-ul conex violamania.ro din 11-12.11.2006 ori pe forumuri sportive. 
3. Tot despre "derbiul Banatului" scrie şi Radu Voicescu pe Web Site-ul "Fotbal Minut Cu Minut" la 12.11.2006. 
4. Conferenţiar univ. dr. Marius BIZEREA, Banatul, ca unitate şi individualitatea istorico-geografică în cadrul pământului locuit de români, în Tibiscus - Etnografie, revista anuală editată de Muzeul Banatului, Timişoara, 1975, 290 pagini; p. 7-25. 
5. Marina LUPAŞ-VLASIU, Aspecte din istoria Transilvaniei (ediţia a II-a), editura România Press, Bucureşti, 2001, 320 pagini, ISBN 973-8236-06-1; p. 10. 
6. Ioan SLAVICI, Românii din Ardeal, Bucureşti, 1912, p. 23-24. 
7. în mod normal ungurean înseamnă, mai nou, român din Transilvania dar aici are înţeles de român din părţile ungureşti, adică din Partium. 
8. Radna este o localitate la nord de râul Mureş iar Lipova la sud de acelaşi râu. Cele două localităţi sunt unite de un pod. Azi, Lipova, Radna şi satul Şoimoş formează oraşul Lipova. 
9. Ioan SLAVICI numeşte greşit graiul din bazinul Crişurilor moldovenesc. În fapt, este vorba de graiul crişenesc.
10. 2/3 din Banatul istoric. 
11. Cristina FENEŞAN, Cultura otomană a vilayetului Timişoara (1552-1716), Editura de Vest, Timişoara, 2004, 263 pagini, ISBN 973-36-0388-0; p. 39. 
12. între 1699 - 1741/29.10.1750 a existat o graniţă militară pe râul Mureş compusă din 24 de sate şi aproximativ 9000 de grăniceri, în majoritate sârbi. Aceştia, după ce graniţa militară a fost desfiinţată, vor emigra în Rusia între 1750-'60. 
13. Pentru documentare au fost consultate lucrările lui Valeriu URECHE: 
-Administraţia judeţului Timiş la 30 de ani (1968-1998), Editura Augusta, Timişoara, 1998, 300 pagini, ISBN 973-8481-3-3. 
-Organizarea administrativ-teritorială a României 1918-1999, Editura Augusta, Timişoara, 2000, 512 pagini, ISBN 973-8039-71-1. 
14. Aradu(l) Nou sau Neuarad, Neiarad [în germană] ori Ujarad, Uj Arad [în maghiară], Neo Aradinum [în latină] a fost un sat eminamente şvăbesc fondat în 1720 dar colonizat sistematic doar în 1724 şi 1729. 
15. * 1856-'57; † 30.05.1913, Budapest. 
16. Localitate fondată înainte de 1815. Azi localitatea este inclusă în cartierul Aradu(l) Nou.
Româneşte: Mureşel, Murăşel, Jigmondhaz, Schela;
Ungureşte: Zsigmondháza, Kiszsigmondháza, Nagyzsigmondháza, Zsigmondház;
Germană: Siegmundshausen, Sigmudshausen.
17. Prima menţiune documentară în 1471, recolonizat după 1789. 
18. Am întâlnit des opinia că municipiul Arad aparţine de Crişana. Fals! Aradul aparţine doar de Câmpia Aradului, care este o subunitate a Câmpiei de Vest (aşa se numeşte Câmpia Tiszei în România) definită de râurile Mureş la sud - Crişu Alb la nord - graniţa cu Ungaria la vest - Munţii Zarandului la est. Iar câmpia Aradului este o zonă tampon între Crişana şi Banat. În limba germană zona se numeşte Arader Land (ţinutul arădean, regiunea Aradului).