Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Băluţescu, Ramona - Prilej de mers la un altfel de "acasa"

 

Daca pleci din Timisoara si vrei sa ajungi la Varset, la prieteni, nici macar nu ti se mai pare asa o chestie spectaculoasa – e ca si cum ai face un drum pana la Lugoj sau pana la Arad. Atata doar ca trebuie sa ai mereu in minte un amanunt deloc neesential : trebuie sa-ti iei pasaportul cu tine. Apoi totul curge firesc : localitati banatene, vama, alte localitati banatene. Vezi inca de dinainte de vama Cula Varsetului, vezi dealurile care cresc in departare. Dar, intr-un fel sau altul, sentimentul de "acasa" nu dispare, chiar daca cei din jur vorbesc sarba, mai mult, chiar daca strazile sunt ceva mai curate, iar magazinele au un mai temperat avant occidental.
O sarbatoare la ai nostri, de peste granita
Mai e, totusi, ceva care te face sa-ti aduci aminte ca zona in care patrunzi e "altceva", in afara pasaportului pe care trebuie sa-l prezinti la vama. Daca vrei sa nu ai surprize cu organizarea actiunilor tale, trebuie sa tii cont ca ora e diferita, deci daca te grabesti, poti ajunge in Varset cam la aceeasi ora la care ai plecat de acasa, din Timisoara, si asta nu pentru ca ai descoperit ceva formula magica implicand binomul spatiu-timp, ci pentru ca incadrarea in alta zona orara te ajuta, facandu-ti cadou un ceas in plus.
E zi de sarbatoare, venim nu doar sa vizitam prieteni, ci si sa ne bucuram, impreuna cu ei, de hramul catedralei lor, Catedrala Ortodoxa Romana din Varset. Acest hram a fost serbat de praznicul Inaltarii Domnului si, cu acest prilej, eclesiarhul catedralei, parintele protosinghel Longhin si presedintele comitetului parohial, Ionel Bocsan au dorit sa aiba aproape si oaspeti din Banatul Romanesc, adica de la o aruncatura de bat, dar o aruncatura ce desparte, de jure, o populatie ce vorbeste aceeasi limba. Daca istoria a vrut sa traseze o granita intre noi, iar perioada comunista a insistat ca legaturile dintre banatenii nostri, rasfirati pe cele doua parti de linie punctata de pe harta zonei, sa se pastreze aproape de zero, acum ne putem vizita iar, si sarbatorile noastre pot sa ne stranga laolalta, cum a fost si cu programul organizat cu ocazia hramului.
Nici nu-mi dau seama daca o astfel de sarbatoare poate fi numita un pretext de intalnire sau nu. E ca intr-o familie, atunci cind ai o nunta sau o inmormantare. Stii ca, daca graba si oboseala te tin departe de multe ori de ai tai, la aceste ocazii trebuie sa participi, ele fiind si pretextul pentru reinnodarea nodului, pentru depanarea, in continuare, a povestii comune, pentru reconfirmarea ca "suntem impreuna".
Asa ca, fie mai religiosi, fie mai putin umblati pe la biserica, la hramul Catedralei din Varset ne-am strans ca sa fim impreuna la sfanta liturghie, apoi la taierea colacului si la alegerea noului nas al catedralei si, in cele din urma, la pranz, la agapa frateasca, ce a avut loc la hotel Srbija, din Varset.
Fiind o sarbatoare care a avut loc intr-o zi lucratoare, biserica a fost plina, dar "locurile in picioare" nu au fost ocupate. As spune ca am fost un numar potrivit de persoane, numai bine ca sa nu ne simtim prea putini, dar sa putem si ajunge sa ne stim intre noi. Inca de la plecarea din Timisoara i-am cunoscut, drept colegi pe lista de invitati a celor din Varset, pe Daniel si Carmina Mateia, el fiind preot la Directia Judeteana pentru Protectia Copilului Timis. Alaturi de parintele Mateia si de gazda, parintele protosinghel Longhin, la liturghie sau, mai tarziu, la masa au participat si alte fete bisericesti : Ionel Malaimare, protopop in Alibunar, Daniel Alic, consilier cultural al episcopiei Caransebesului, Adrian Boba, arhidiacon al Catedralei din Varset si solist liric la Opera Romana din Timisoara, Claudiu Munteanu, preot la Colegiul Banatean, din Timisoara, Cornel Juica, preot la Iablanita si Mesici, Gheorghe Dolanga, preot la Ratisor si Vlaicovat, Iosif Cazan, preot la Jamu Mic, Ovidiu Baran, de la Catedrala din Caransebes. La sarbatoare au participat, ca invitati, si Laszlo Djuris, preot romano-catolic in Varset, Gabriel Nicola, consulul general al Romaniei din Varset, doua reprezentante ale Ambasadei Statelor Unite in Belgrad si, pentru a intregi frontul timisorenilor, Marius Mosoarca, de la Facultatea de Arhitectura din Timisoara.
Replici de la agapa
Taierea colacului a strans laolalta doua perechi de nasi, Magda si Ionica Roman (cei noi) si Dragana si Raico Ostoici (cei vechi) care au participat cu emotie la taierea colacului si impartirea lui, astfel incat sa fie cinstiti si nasii vechi, si cei care urmau sa preia aceasta cinste.
La agapa care a urmat a venit prilejul atat al declaratiilor oficiale, cat si al discutiilor private. Astfel, protopopul de Alibunar, parintele Ionel Malaimare, a spus ca una dintre cele mai mari bucurii din viata unei parohii este praznuirea hramului bisericesc si ca, pentru Sfintia Sa, este prima data cand a participat la liturghie in catedrala romaneasca.
Consulul general Gabriel Nicola, volubil si bucuros de numerosii oaspeti pe care i-a strans Varsetul cu prilejul hramului catedralei, s-a adresat organizatorilor : "Va doresc sa va gasiti locul in constelatia bisericilor si unitatilor religioase bisericesti, inclusiv din punct de vedere legislativ". Referirea are legatura cu faptul ca statutul episcopiei in care ne aflam inca nu este clarificat cu Biserica Ortodoxa Sarba. Dar, in legatura cu demersurile realizate pentru aceasta clarificare nu am putut afla noutati, dat fiind ca episcopul de Varset, P.S.S. Daniil, nu a participat la hramul bisericii, fiind prezent la o manifestare la Grebenat.
Deborah Mennuti, sef al Departamentului Politic din cadrul Ambasadei S.U.A. la Belgrad, ne-a spus ca se afla la prima vizita in Varset si inca nu stie care este locul comunitatii romanesti de aici pe o harta a minoritatilor etnice din Serbia, dar ca i se pare o comunitate vioaie.
Parintele Claudiu Munteanu, preot la Colegiul Banatean, din Timisoara, ne-a vorbit din perspectiva lui de slujbas intr-o scoala, deci inconjurat de tineri : "M-am simtit inaltat sa fiu azi, aici. Nu am reusit sa vad prea multi tineri la slujba, pentru ca am fost concentrat pe rugaciuni. (la slujba a fost prezent si un grup de elevi, insotit de profesoara lor – n.r.). Ca si la noi, fiind o zi lucratoare, si din cauza «faraonilor moderni», poporul nu a putut sa aduca jertfa lui Dumnezeu. N-am simtit nicio diferenta intre limba vorbita aici si cea din tara, este tot banateneasca".
Bisericile, cantarile, arhitectura – la fel
Despre cantarea religioasa din Banat, atat sarbeasca, dar si romaneasca, arhidiaconul Adrian Boba, ales pentru a activa la Catedrala din Varset pentru calitatile sale vocale de artist liric, dovedite pe scena Operei din Timisoara, spune ca este la fel. "Se bazeaza pe piese corale si pe liturghia interpretata de cor. Aceste compozitii fac parte din creatia compozitorului banatean Ion Vidu. Se merge pe cantare corala si pe cantare de strana, varianta banateana, nu se foloseste muzica psaltica". In ceea ce priveste diferentele dintre Timisoara si Varset, Adrian Boba afirma ca "atat la noi, cat si in Varset se vede clar influenta austro-ungara. Practic, ne simtim ca acasa".
Tot despre diferente si asemanari vorbeste si Daniel Mateia, de la Directia Judeteana pentru Protectia Drepturilor Copilului Timis : "Nu e nicio diferenta intre ce e aici in biserica si ce e la noi. Toate au loc ca in bisericile mai mici sau din mediul rural. In rest, am vrea ca si fratii nostri sa intre in Uniunea Europeana, sa cada bariera impusa de forurile europene, sa putem sa ne vizitam folosind doar buletinul. Timisoara e puternic legata de Voivodina, pentru ca multi tineri din aceasta parte a Serbiei vin si isi fac studiile universitare la noi".
Dr. ing. Marius Mosoarca, de la Facultatea de Arhitectura din Timisoara, ne-a declarat ca a avut studenti din Varset si ca au ajuns profesionisti realizati. Despre orasul-gazda, spune : "Avem in jur aceeasi arhitectura europeana. Burgul acesta il regasesti si la Timisoara, si in Ungaria. Catedrala la care am fost azi a fost construita in 1913, sub austro-ungari. Iar blocurile de aici au fost chiar frumos construite, asa ca, din punct de vedere arhitectural, un banatean se simte bine aici".
Gazda noastra de la catedrala, parintele Longhin, proaspat ales cetatean de onoare al Serbiei, pentru meritele sale, fiind singurul roman din cei 204 cetateni sarbi care au primit aceasta distinctie, si cetatean de onoare al orasului Varset, ne-a descris, in cateva cuvinte, ce inseamna hramul unei biserici romane, in Serbia : "Fiecare biserica are un sfant sau o sarbatoare, pentru ocrotire, asa cum fiecare om are un nume si o data de nastere si le serbeaza. Asa ca si o sarbatoare a hramului unei biserici, in cazul acesta, a Catedralei Ortodoxe Romane din Varset, trebuie sa fie sarbatorit la fel ca si orice alt hram al unei biserici surori sarbe sau a altor minoritati din Serbia. Cu atat mai mult, prin aceste sarbatori, minoritatea arata ca tine la biserica, cultura, traditia sa si nu-si uita indentitatea si credinta".
O vizita la Ambasada Romaniei din Belgrad
Dupa Varset am facut o vizita si la Ambasada Romaniei din Belgrad. Astfel, am aflat ca, la 4 iunie, ambasadorul Romaniei in Republica Serbia, Ion Macovei, a primit in vizita 50 de elevi sarbi de nationalitate romana. Elevii invata in 13 scoli din Voivodina, in care se mai studiaza inca in limba romana. Au venit, insotiti de directorii si profesorii lor, copii din Varset, Nicolinti, Alibunar, Satu Nou si Pancevo. Ambasadorul le- a oferit carti in limba romana si i-a invitat sa faca tot ceea ce este posibil pentru cultivarea limbii si civilizatiei romanesti pe teritoriul Serbiei, patria lor, careia trebuie sa-i fie cetateni loiali, dar rugandu-i sa nu uite niciodata tara mama, Romania, care, in perspectiva, le deschide calea de a se forma la un nivel superior, prin studii platite de statul roman in domenii de utilitate si interes pentru miscarea romaneasca din Republica Serbia. Excelenta Sa Ion Macovei le-a sugerat copiilor nevoia de unitate care trebuie sa fie de alta calitate decat cea pe care o cultiva liderii diferitelor curente romanesti din Republica Serbia.
Ambasadorul ne-a declarat: "A fost evidentiata cooperarea, care trebuie sa fie si mai stransa, intre Ambasada Romaniei si autoritatile din domeniul educatiei, culturii si stiintei din Provincia Autonoma Voivodina, spatiu in care exista mai multa receptivitate in acest domeniu decat la nivel republican. Exista posibilitatea ca, de acum, asemenea intalniri sa devina traditionale".
_________________
 
Timpolis 9-11 iunie 2008

Imagine aleatoare

Beregsău Mare - Şlaiferi

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank