Enciclopedia Banatului

Български English Français Deutsch  Magyar Română Српски 

BANATERRA (română)

Site-uri partenere

Copyright © 2006-2015. Asociatia Banaterra. Toate drepturile rezervate.

Băluţescu, Ramona - Ierburile de farmece din Banat

 

Chiar daca traim la oras si ne vine greu sa credem ca foarte aproape de noi mai dainuie diverse obiceiuri pe care le-am cataloga drept "obscurantiste", daca am vrea sa folosim un termen drag regimului trecut, obiceiurile sunt greu de schimbat. Cei care le respecta poate nici nu-si mai pun nicio intrebare legata de utilitatea lor sau de o acoperire a lor cu realitatea, dar ramane eternul "asa este bine". Oamenii au nevoie sa se lege de trecut, de traditie, pentru a se simti mai siguri, iar atunci cand traditiile care sa ii ajute nu exista, ei ajung sa le creeze cu nonsalanta. Chiar daca vorbim despre Banat, si aici inexplicabilul, doritul, influenta asupra sortii a pastrat o forma care coexista cu religia. Chiar daca termenul de vraja este destul de clar definit, ii vom largi putin sensul, incluzand aici si valentele apotropaice (de protectie impotriva duhurilor rele) ale plantelor folosite in Banat pentru... altceva decat ceaiuri, adica pentru influentarea a ceea ce este in jur.
Incepem cu o vraja?
Atunci cand este vorba despre traditiile oamenilor si despre felul in care au evoluat ele in timp, te gandesti la un nume anume, daca esti in Timisoara, am cautat-o pe Otilia Hedesan, profesor universitar la Facultatea de Litere, Istorie si Teologie din cadrul Universitatii de Vest si antropolog, cu teme de interes vizand cultura populara in regiunile Banatului si Timocului. Doamna Hedesan este unul dintre acei profesori la intalnirea carora vii luand foarte in serios subiectul de discutie, pentru ca urmeaza o provocare la a gandi impreuna, iar din aceste momente pot iesi lucruri interesante, care sa traseze teme de cercetare pentru o buna bucata de timp de atunci incolo. Asta pentru ca toata treaba cu "povestile omului" nu e deloc o poveste, pentru un antropolog, si atunci cand vii cu mintea deschisa si aduci o linie de discutie, se apleaca foarte serios spre a vedea care lucruri, din bagajul sau de cunostinte, se potrivesc micului univers care tocmai se naste spre a fi analizat.
Vin cu o tema care mi se pare interesanta : plantele de vraja din Banat. Mie imi plac plantele, doamna Hedesan este cu ritualul, cu ce este de luat din lumea satului banatean. Nu apuc sa reamintesc tema propusa la telefon, ca imi zice : "Vreau sa iti spun ca la vraji sunt buna". Continua spunand ca la plante nu e tot asa de buna, dar ii replic ca ajunge sa fie buna la vraji, facem una si se rezolva. Oricum, ne descurcam : luam sau plantele, una cate una, sau vrajile, si vedem ce plante sunt implicate.
In fapt, venisem cu o propunere care sa ma avantajeze, ca si buna cunoscatoare de plante : sa pornim pe ideea ca putem categorisi "plantele de vraji" dupa doua linii mari : cele care au anumiti alcaloizi si, deci, anumite efecte terapeutice, si cele care au ajuns in zona vrajilor fara sa poata contribui in vreun fel la sanatatea sau chiar otravirea noastra.
Povestiri cu babe si strigoi
Otiliei Hedesan i se pare interesanta ideea si prima care ajunge pe biroul discutiilor noastre este sanziana, planta cu inflorescente galbene, care are un rol simbolic si in Banat. Povestea zonei noastre vorbeste despre un om care, intr-o situatie critica, promite unui spirit malefic sa-i dea ceea ce nu stie ca are acasa. Cum, acolo, sotia lui il asteapta insarcinata, cand vine timpul, fetita ce se naste este dusa in padure si abandonata. Dar ea face un cerc in jurul sau, pe care cresc florile de sanziene – ele o apara de fortele raului.
Si azi, aceste flori se culeg, fiind imbibate de o forta magica, si anume tin la distanta spiritele malefice – spune doamna Hedesan despre obiceiurile banatene. "De te duci in satele de la granita dintre Timisoara si Resita, pe la Gataia, la Comoriste, acum, in 2008, n-ai niciun fel de problema sa mai vezi cununite de sanziene pe la porti. Aruncatul pe casa era doar prin Maramures", povesteste Otilia Hedesan.
O planta pe care nu o folosim in medicina populara am gasit-o, dar ce ar mai fi? Ii spun profesoarei ca daca nu punem la socoteala principiile active din planta, raman forma, culoarea si mirosul ca si categorii mai mari care sa le fi adus in atentia celor care le-ar fi putut folosi la vraji. Si totusi, s-ar putea sa gresesc, pentru ca doamna Hedesan afirma ca daca iei in discutie culoarea si mirosul, deja intri la terapie. Dar atunci ramane forma, oare mai gasim ceva la capitolul acesta?
Si da, interlocutoarea isi aduce aminte de mac. Si nu de cel terapeutic, ci de o alta valenta a sa. Da, am citit si eu ceva zicala cu "la cum se imprastie macul", dar nu mai stiu ce urmeaza. Imi spune ca, in zona Faget, inca se pastreaza traditia de a se pune un saculet cu seminte de mac in sicriu, la inmormantari. Asta pentru cazul in care vine strigoiul, care se pune sa numere macul, mic negru si usor de imprastiat, si uita scopul si durata vizitei. O intreb pe doamna Hedesan daca omul care face acest lucru se mai gandeste daca el personal crede in existenta strigoilor. Sau daca mai stie ca scopul gestului este acesta, in legatura cu strigoii. Imi spune ca nu, ca omul isi pune foarte rar astfel de probleme, dar are nevoie de traditie, macar de parti din traditie, pe care nu le analizeaza, dar le simte ca o legatura cu trecutul, ca pe ceva ce il sprijina si il legitimeaza. El nu mai are timp sa umble la esenta, ia de-a gata. Adica, spun, pentru a readuce discutia pe taramul botanic, nu vrea o radacina firoasa fasciculata, ca la grau, ci una pivotanta, ca la morcov. Da, afirma Otilia Hedesan, ceva care il poate sustine, dar repede. Cultura populara avea timp. Acum, el nu mai e.
Tot felul de alte plante vin cu povesti mai simple sau mai stufoase, legandu-se de zona incantatiei. De exemplu, ajungem la popilnic. Sau pochivnic. Stiam povestea ce urmeaza sa mi-o spuna, dar nu aveam idee ca si doamna Hedesan participase la aventura de filmare a traditiei legate de popilnic. In schimb, tin minte ca m-am amuzat teribil, in primul an de facultate, deci acum vreo 15 ani, auzind treaba aceasta povestita de un coleg de an care participase la filmarile de prin Hunedoara. Acolo, de Sfantul Toader, traditia spunea ca fetele se trezeau pe la 4 dimineata si mergeau sa culeaga popilnic, pe care il descantau, il fierbeau si isi spalau parul in el. Ca parul lor sa creasca lung si frumos, primul animal pe care trebuiau sa il priveasca era vaca, pentru ca parul sa fie lung ca si coada ei. Si era necesar sa nu vada gaini, ca sa nu ramana cu parul scurt ca si coada gainii. Asa ca, acum 15 ani, Otilia Hedesan, profesorul meu Lucian Ionica si colegul Pitu plecau sa vada cum devine chestia cu popilnicul. Era zapada, nu la 4, ci la 7 dimineata nu era nici dracu’ treaz in sat in afara de timisoreni, pe la 9 a dat doamna Hedesan de un mos. L-a intrebat daca se tine in sat traditia de Sf. Toader si omul i-a confirmat, i-a zis cum e, ca tot satul miroase de la fiertura. Il intreaba si daca se face si in acel an. Omul confirma, dar se vede, ulterior, ca nu ii era clar cand era respectiva sarbatoare. Pe la pranz se ofera patru babe sa culeaga planta, se ia o lopata, se scurma sub zapada, se pregateste fiertura. Doar ca in sat erau doar batrani, cu exceptia unei fete de la oras, care era in vizita. Este convinsa a se spala cu popilnic pe par, dar… trebuie gasita si o vaca. Intr-un tarziu domnul Ionica da si de vaca, ce era cu coada cam netesalata, dar… buna a fost. Se mai pastreaza incantatia cu popilnicul ca idee, dar practica se duce.
Ce te apara de ceasul rau, pisica 13?
In categoria plantelor care te apara de duhurile rele sunt mai multe, in Banat. Unul dintre ele este busuiocul, iar credinta populara spune ca trebuie sa furi cateva fire la Boboteaza, cand popa merge la sfintitul caselor, ca te vor apara si ajuta.
Si rostopasca este folosita pentru indepartarea demonilor, si chiar a ramas vorba ca spiritele malefice spun, in legatura cu aceasta planta : "De n-ar fi rostopasca, toata lume-ar fi a noastra". O clasificare a lucrurilor de care se tem demonii banateni ar fi aceasta, dupa doamna Otilia Hedesan : mac, canepa, usturoi, rostopasca. Si, desi "suntem cei mai tari la strigoi, mai tari chiar decat oltenii, Sfantul Andrei nu e o sarbatoare importanta in Banat". Este un mit reinventat dupa revolutie, caci pana atunci doar in cateva sate din sudul Moldovei se intampla "pazitul usturoiului", declara doamna Hedesan.
Putina matraguna, ceva urzici
Intreb despre matraguna si aflu ca nu mai este folosita pe aici. Ca era, mai demult, desi nu este foarte clar pentru ce fel de vraji sau cu ce efect, dar Otilia Hedesan povesteste ca folcloristul Simeon Mangiuca vorbea, in 1892, despre matraguna ca planta despre care se spunea ca da putere celui care o folosea, conferindu-i proprietati erotice. Ce e drept, amintesc ca planta se numeste Atropa belladonna in latina si ca era folosita pentru dilatarea pupilei, care se spune ca infrumuseta femeile. Pana mai incoace, atropina se folosea pentru dilatarea pupilei in scopul determinarii dioptriilor. Dar cine stie ce mai faceau banatenii nostri cu ea.
Si matisorii de rachita erau pastrati pentru a alunga spiritele rele, iar de Sf. Gheorghe se puneau urzici la poarta, in acelasi scop. Doamna Hedesan spune ca se considera ca aceasta era ultima zi cand se credea ca spiritele rele au putere deci pentru a te feri de ele, se foloseau aceste urzici in Banatul de campie. Se mai foloseau ramurele de alun pentru gasirea apelor din adancuri si saparea fantanilor – aceasta, in Banatul de munte. Iar pelinul era folosit si pentru aromatizarea vinului, dar si pentru feritul de deochi, ca si busuiocul.
Onorabila "baba"
Dar cine se ocupa de toate aceste vraji, farmece si tot ce or mai fi fost ele? Sau ce mai sunt – pentru ca doamna Hedesan spune ca inca se mai practica, in unele locuri. Spune ca "babele" erau cele cu chestia asta. Ca "baba" e cea mai onorabila batrana din sat. Si ca daca nu esti bunica, nu poti fi "baba". Ea manipula spiritele in satul banatean – mai spune profesoara. Dar satul arata necesitatea existentei unei babe sau baba facea astfel incat sa fie nevoie de ea – intreb. Nu, era nevoie, spune doamna Hedesan. Si aveai nevoie de har, de noroc, de tinere de minte, pentru asta. "Unele dobandeau o autoritate mai mare, iar oamenii preferau sa mearga cale de trei sate sa dea de ele, decat de cele locale".
Banatul este zona unde se vorbeste banateneste oriunde, numai in capitala, in Timisoara, nu. Zona unde, in capitala stand, te miri afland de descantecele de la un pas de tine, de la un minut in urma de tine sau care au loc poate chiar acum. Dar, spre deosebire de alte farmece si ingrediente folosite pentru a imblanzi necunoscutul, lumea plantelor de vraja imi pare cea mai onesta: cu putine exceptii, vraja plantei chiar exista, acolo, si au vazut-o concret cei pe care timpul i-a lasat sa astepte analiza principiilor active. Sau pe care curiozitatea i-a rasplatit cu calitatea de a fi pastratorii povestilor de la sat. Si cine stie cate alte afectiuni nu si-ar gasi mai repede leacul daca am apleca urechea spre uitatele sau de-abia amintitele descantece din trecut...
 
Timpolis“ 14-17 august 2008

Imagine aleatoare

Fârdea, sigiliul localităţii (b)

Sondaj

Sondaj de opinie privind interesul față de istoria recentă a Banatului (1938-1956) - Posibile titluri de cărți:
Română
  • 2196 imagini
  • 4170 articole

Display Pagerank