Autentificare utilizatori

Contor de materiale

  • 14 imagini
  • 366 articole
  • Vasile Barbu - Literatura română în dulcele grai bănăţean la românii din Banatul sârbesc

    versiune gata de tipărire

     

    Deseori marginalizată pe nedrept şi socotită a fi un gen literar minor fără imagini poetice bogate în metafore şi alte figuri de stil, fără expresivitate şi profunzimea pe care o are poezia, literatura în general, totuşi scrisul în graiul bănăţean, atât în partea română a Banatului şi într-o măsură mai mică şi în partea noastră a Banatului sârbesc, a reuşit să se afirme pe un plan cultural mai larg devenind o adevărată mişcare literară.

    Iar după constituirea Uniunii Scriitorilor în Grai Bănăţean, cu sediul la Uzdin este clar că această mişcare literară va putea să se dezvolte tot mai mult şi să se afirme pe un plan cultural românesc mai larg, promovând valorile de netăgăduit ale specificului român-bănăţean împins dincolo de patria limbii.

    Dacă Victor Vlad Delamarina şi George Gârda au fost pionierii scrisului dialectal în Banatul românesc, în Banatul iugoslav (pe atunci) primii care s-au încumetat, între cele două războaie mondiale, a se aventura în ceea ce numim literatură în dulcele grai bănăţean au fost doi condeieri torăceni: Ion Niţă Secoşan (1900-1939) şi Vichentie Avram - Folomoc (1900-1953). Primul a scris foarte mult şi mai ales bucăţi teatrale (piese într-un act, monologuri, dialoguri şi chiar piese în mai multe acte). Aceste piese au fost foarte îndrăgite mai ales de trupele de diletanţi, care le-au şi montat în scenă prezentându-le

     

    la unele serbări ocazionale care se dădeau în satele cu populaţie românească de unele sărbători, cum au fost ruga satului, la „Zăpostât” sau de Crăciun... Lui Vichentie Avram şi lui I.N. Secoşan le-au apărut poezii în grai în „Nădejdea” din Vârşeţ.

     

    Mult mai târziu, după dispariţia fizică a lui V. Avram (a suferit mult în închisori, fiind considerat – naţionalist român!!!) la Editura „Tibiscus” din Uzdin, graţie fiicei celui care a fost poetul şi animatorul cultural V. Avram – Folomoc, doamna Ana Marian, în anul 1996, va apărea placheta de versuri a acestuia, intitulată „Toate vieţile mele”.

     

    În anul 1955 la Editura „Libertatea” din Panciova apare de sub tipar romanul „Cumpăna fântânii” a autorilor Todor Creţu şi Petru Dimcea, ambii din Uzdin. Acest roman se consideră a fi un fel de literatură clasică pentru scrisul dialectal la românii din Banatul sârbesc. Florin Ţăran a dramatizat acest roman şi teatrul din Uzdin „Todor Creţu - Toşa” a jucat cu succes în anul 2001 piesa care a avut titlu „Linişte de plumb”.

     

    Un alt pionier al scrisului dialectical în Banatul iugoslav/sârbesc este fără îndoială Ioţa Vinca născut în anul 1937, un adevărat împătimit al acestui gen literar şi un scriitor valoros, care are un umor rafinat şi un limbaj arhaic foarte îndrăgit. Împreună cu regretatul Todor Creţu- Toşa (1929-1979) au scris timp de, poate, douăzeci de ani, sute de povestioare scurte, hazlii pentru redacţia română a postului de Radio Novi Sad, care, fiind interpretate de Ioţa Vinca, un excelent actor, au fost publicate în „Emisiunea pentru ascultătorii de la sate”. Suntem de părere că datorită acestui personaj „Ventilă Agraru” inventat de cuplul Creţu-Vinca şi difuzat duminică de duminică la Radio Novi Sad, literatura dialectală şi-a obţinut definitiv dreptul de cetăţenie păşind cu dreptul în marea literatură română.

     

    Cuplul scriitoricesc T. Creţu – I. Vinca a mai scris şi trei piese de teatru: „Ventilă Agraru”, „Ventilă Agraru în haină nouă” şi „Omul din casa pustie” care au fost jucate cu succes mare (mai ales la public) de către Teatrul din Uzdin. Piesa „Omul din casa pustie” a fost transformată şi în film artistic de regizorul Iulian Ursulescu cu actorii: Ion Vinca, Ioviţă Dalea, Ana Niculina Ursulescu, Viorica Ţăran, Irimie Şămanţu, Ion Secheşan, Pavel Rămianţu, Vasile Demenescu, Adam Onciu... Acest film s-a realizat pentru TV Novi Sad, fiind în acelaşi timp cel de-al doilea film artistic al românilor din Voivodina, după „Tinereţe frântă” a regizoarei Maria Marici.

     

    Regretatul medic uzdinean Petru Dimcea (1925-2004), dealtfel un foarte talentat scriitor şi pictor dar nu prea realizat în literatură şi în artă, a scris în anul 1975 comedia în grai „Pe drumuri”, care de asemenea a fost jucată de teatrul din Uzdin şi care a avut un succes nemaipomenit de mare, mai ales ştiind că este vorba de o comedie inspirată din viaţa cotidiană a Uzdinului, pe timpul comerţului ilicit cu marfă cumpărată în Italia şi apoi vândută în România.

     

    Fără îndoială că şi serbările locale care se organizau în satele româneşti (Torac, Satu Nou, Petrovăsâla, Sân Mihai, Uzdin, Vârşeţ, Seleuş, Ecica, Coştei...) au contribuit substanţial la afirmarea acestui gen literar deosebit de îndrăgit mai ales în mediile rurale.

     

    Aşa s-a făcut ca azi în provincia Voivodina să existe poeţi de certă valoare care scriu în grai bănăţean, precum: Ionel Stoiţ, Ioţa Vinca, Todor Groza-Delacodru, Simion Gaşpăr, Costa Popa, Gheorghe Lifa, Ioviţă Dalea, Mărioara Sârbu, Aurora Rotariu-Planjanin, Vasile Barbu, Pavel P. Filip, George Tibi Petrovici, Pavel Onciu-Nicoară, Valeriu Grosu, Petronela Barbu-Busuioc, Ion Berlovan, soţii Iluţa şi Cornel Panciovan, Ionel Lazăr, Aurel Lazăr-Cizu, Dănuţ Drăghici, George Lavinel Baloş, Adam Ionaşcu, Trifu Şoşdean etc.

     

     

     

     

     

    ***

     

     

     

    În anul 1992 Ionel Stoiţ şi Vasile Barbu iniţiază revista “Scărpinatu” care apare şi azi (dar din păcate numai ca şi supliment la “Tibiscus”, motivele fiind de ordin financiar) care promovează în exclusivitate scrisul dialectal. Pe paginile acestei reviste, în fruntea căreia se află redactorul şef Ionel Stoiţ, au debutat mulţi dintre acei creatori care azi sunt scriitori afirmaţi. La Editura “Tibiscus” din Uzdin, care este condusă de către Vasile Barbu, director, au fost editate şi unele cărţi de literatură dialectală. Astfel în anul 1992 Ionel Stoiţ publică placheta de versuri intitulată “Zâmbiţi vă rog”. În anul 1998 apare de sub tipar comedia “Omul dân casa pustâie” a autorilor Todor Creţu şi Ioţa Vinca. În anul 2001 apare şi placheta de poezie a lui Vasile Barbu – “Năloagă în fondroc”. Un an mai târziu Ionel Stoiţ publică la “Tibiscus” placheta de versuri “Hai cu minie în coşie”. Fiind la capitolul editorial mai amintim şi cele două antologii, apărute tot la “Tibiscus” în anul 2001. Este vorba de antologia “Satira şi umorul la românii din voivodina”, ediţie îngrijită de către Vasile Barbu, unde este publicată multă poezie dar şi proză precum şi teatru în grai bănăţean. De asemenea menţionăm cartea “George Gârda – Todor Creţu Toşa”, ediţie îngrijită de Ioan Vodicean, Ion Gheorghe Oltean (despre G. Gârda) şi Vasile Barbu (despre T. Creţu) care a apărut graţie Editurii “Augusta” din Timişoara, precum şi volumul Ştroalie goalie, de Vasile Barbu şi Ionel Stoiţ, Ed. Zamolsara, Timişoara, 2007.

     

    Cea mai recentă lucrare a noastră în grai bănăţean este o panoramă poetică, ediţie îngrijită de I. Stoiţ şi V. Barbu, apărută cu sprijinul studioului de Radio Reşiţa. Se numeşte Când urducaţi drâmbon în bucfarie.

     

    Un aport deosebit de important la propăşirea literaturii dialectale l-a adus şi regretatul gazetar Adam Doclean, redactor la Novi Sad, care a sprijinit în cadrul emisiunilor pe care le-a redactat (mai ales “Evantai distractiv”) această mişcare literară şi a organizat în mai toate satele cu populaţie românească: Iancaid, Grebenaţ, Uzdin, Seleuş, Torac, Coştei, Ovcea… emisiuni publice unde au participat scriitorii dialectali. La fel merită să fie amintită şi redacţia română a TV Novi Sad care a filmat mai multe scenete umoristice în grai bănăţean, mai ales cu eroul îndrăgit Ventilă Agraru, care a fost interpretat de către Ioţa Vinca şi care au fost foarte preţuite de românii din Voivodina.

     

    Periodic şi presa românească din Banatul sârbesc precum: “Tibiscus” din Uzdin, “Familia” din Petrovăsâla, “Folomoc” din Torac, “Sărcia” din Sărcia, “Foaia Sân Mihaiului” (Sân Mihai)… au acordat spaţiu şi creaţiei literare în grai bănăţean.

     

    În zilele noastre au fost înfiinţate şi trei cenacluri literare care în mod aparte cultivă literatura română în dulcele grai bănăţean. Este vorba de cenaclurile “Cea Ventilă” din Uzdin (preşedinte Mărioara Sârbu) “Folomoc” din Torac (preşedinte Ionel Stoiţ, coordonator Mariana Lelea) şi “Izvorul cu leac” din Mesici (preşedinte Teodor Groza). În anul 2000, la 1 aprilie la Uzdin, la SLA “Tibiscus” a luat fiinţă Uniunea Scriitorilor în Grai Bănăţean, fiind ales în funcţia de preşedinte regretatul Ştefan Pătruţ, un mare iubitor al scrisului dialectal şi omul care a ştiut să adune la un loc pe toţi aceia care au scris în dulcele grai. Atunci la Uzdin s-au adunat scriitorii din ambele părţi ale Banatului, din Caransebeş, Făget, Sinteşti, Bocşa, Uzdin, Torac, Vârşeţ, Panciova… şi au promis că vor continua pe calea, bătătorită, dar veşnic nouă a afirmării şi cercetării în continuare a specificului bănăţean în totalitatea lui. Ulterior, în urma unor neînţelegeri, provocate de partea română, scriitorii din România şi-au constituit la Făget în anul 2002 – Asociaţia Scriitorilor în Grai Bănăţean. Conducerea U.S.G.B. este următoarea: Vasile Barbu (preşedinte), Teodor Groza Delacodru (vicepreşedinte), Ionel Stoiţ (secretar) din Novi Sad, Dănuţ Drăghici (casier).

     

    În anul 2005, graţie neobositului poet, Ionel Stoiţ, sub egida Uniunii Scriitorilor în grai Bănăţean şi a S.L.A. “Tibiscus”, apare primul număr al periodicului “Graiu Bănăţanului”. În această modestă publicaţie văd lumina tiparului creaţii poetice ale autorilor precum: Teodor Groza, Petronela Barbu – Busuioc, Pavel Gaşpar, Mărioara Sârbu, Ionel Lazăr, Aurel Lazăr/Cizu, Mariana Stratulat, Vasile Barbu… Redactorul şef al publicaţiei este Ionel Stoiţ.

     

    Prin această uniune, cu ajutorul tuturor membrilor (deocamdată fiind - 35), şi printr-o muncă susţinută, mai ales cu tinerii şi elevii, se speră pe drept că literatura dialectală va dăinui încă mult timp aici, în Banatul sârbesc, că se va dezvolta rapid pe măsura posibilităţilor, că va contribui din plin la păstrarea fiinţei naţionale şi a identităţii de neam a românilor bănăţeni şi că se va putea integra, pentru totdeauna, în literature română.

     

     

     

     

     

    Vasile Barbu

     

    Uzdin – Serbia

     

     

     

    _______________________________

     

    „Poezii în grai bănățean“ - volumul II - Autori din Voivodina, Serbia

     

    Ediţie îngrijită de Aurel Turcuş (România), în colaborare cu Ionel Stoiț și Vasile Barbu (Serbia).

     

    Editura „Orizonturi universitare“, Timișoara, 2009

    Promo

    Imagini aleatoare

    Colectiv - Antologia literaturii dialectale bănăţene „Gura satului“ la Radio Timişoara - 20 de ani

    Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 69 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 7589914
    • Unique Visitors: 20255
    • Since: Dum, 27/12/2015 - 21:50

    Un site realizat și administrat de
    Dușan Baiski

    Vizitatori Banaterra

    Display Pagerank