I

IAGOD, iagodz, s.m. – Măr
IBÚRG, ibúrguri s.n. – (Mil.) Exerciţiu.
IERÚGĂ, ierúź s.f. – Canal de aducţiune, scocul morii de apă; pârâu.
IMÁLĂ s.f. sg. – Noroi, zloată, nălap.
IMĂLÁ, imăl vb. I. Refl. – A se noroia, a se umple de imală.
IMĂLÓS, -OÁSĂ adj. – Noroios.
IORSÁG, iorságuri s.n. – Acaret; animal domestic mare, marvă.
ISFELÍ, isfelésc vb. IV. Refl. – A se ivi/izbi pe cineva, a ieşi pe neam; a
semăna cu cineva.
ÍSTINA adv. – (Cu) adevărat.
IŚ adv. – Ici, aici.
ÍŚCĂ adv. – Cică, (se) zice că.
ÍŢĂ, íţă s.f. – Íţie, fele, unitate de măsură pentru băuturi (aprox. 0,75 l).
IZĂMÉNT, izăménce/izăménturi s.n. v. egzămént.
IZÎDĂ s.f. sg. – Risipă. (În expr.) În izâdă = în zadar, daficea.
IZÂMBAN s.n. v. aizâmbán.