Autentificare utilizatori

Contor de materiale

  • 14 imagini
  • 366 articole
  • Teorie

    Ungureanu, Cornel - Despre literatura dialectală, aproape bicentenar

    Despre literatura dialectală e greu să scrii azi în România fiindcă există blocaje dintre cele mai ciudate. Şi dintre cele mai semnificative. Primul dintre ele ar fi legat chiar de tradiţia ei: dacă la 1 Decembrie 1918 am realizat Româ­nia Mare, orice încercare de a pune în valoare statutul Provinciei ar ameninţa unitatea statului român. Unirea nu ne-a salvat de ameninţările dure ale ţărilor care au pierdut războiul.

    Precizări cu privire la redarea în scris a rostirii dialectale bănăţeneşti

    1. Principiul fonetic (redarea rostirii) este precumpănitor; potrivit acestuia este „aproximată” în scris vorbirea bănăţeană fără a se face apel la transcrierea fonetică. Cuvinte precum ziuă, Dumnezeu, vezi, găseşti, grăbeşte, deal, unde, dimineaţă, Dinu se transcriu simplu, corespunzător fonemelor întâl­nite în rostirea bănăţeană astfel: dzîuă, Dumnedzău, vedz, găsăşci, grăbeşce, geal, unge, giminaţă, Ginu.

    Viorel Boldureanu - Studiu introductiv*

    Scrierile lui Gabriel Ţepelea se încadrează în coordonatele unor preocupări mai ample privind raporturile dintre 1. limba literară (văzută ca proces continuu şi permanent de constituire şi expresie, de uz larg şi generalizat, la nivelul culturii naţionale), 2. regimul cotidian de folosinţă comună a limbii vorbite (de la aspectele idiomatice şi limbajul familial până la „stilurile administrativ-funcţionale ale limbii”) şi 3. uzul zonal al limbii (atât sub aspectul rostirii dialectale ca bază pentru „distilarea” unui dialect literar) – evident şi cu tradiţie în cazul Banatului – cât şi sub aspectul ridicării culturii săteşti din această provincie la nivelul susceptibil de a putea fi exprimată în limba literară de către sătenii înşişi prin publicistică şi gazetărie rurală.

    Maria Mândroane - Festivalul condeierilor plugari – sens şi consens

    În data de 25 iulie 2009, ora 10 la Muzeul Satului Bănăţean s-a deschis cea de-a III-a ediţie a Festivalului Condeierilor Plugari, un festival aş zice atipic pentru lumea modernă spre care ne îndreptăm, prea grăbiţi şi aproape nepasători faţă de valorile simple şi, în acelaşi timp, atât de complexe care trec pe lângă noi. Aproape neobservaţi, uneori ridiculizaţi, deseori marginalizaţiei sunt părinţii şi moşii noştri, ţăranii. Şî incă mai simţim ruşine pentru modesta categorie implantată în pământul nostru sfânt de la început de lume....tocmai fiindcă noi, cei actuali, monotorizaţi de un mecanism automat am sărit peste etapele evoluţiei noastre fără a reuşi să le străbatem, să le înţelegem şi să le apreciem, la justa lor valoare.

    Sergiu Boian - Cenaclul Victor Vlad Delamarina - primul cenaclu pentru tineri in grai bănăţean

    Cenaclul pentru tineri Victor Vlad Delamarina a fost înfiinţat în martie 1997, pe lângă postul Radio Europa Nova Lugoj de către regretatul profesor şi poet in grai bănăţean Ştefan Pătruţ, în semn de respect pentru părintele dialectului bănăţean Victor Vlad Delamarina.
    Înfiinţarea cenaclului avea ca scop insuflarea dragostei pentru graiul bănăţean în rândul tinerilor , astfel şase tineri cu vârste între 10 şi 15 ani vor fi cooptaţi în cadrul acestui cenaclu.
    Politica cenaclului a fost îndrumarea tinerilor către recitarea poeziei dialectale , cât şi creaţia de poezie in grai bănăţean, dar şi participarea în direct la emisiunea în grai bănăţean : ,,La givan cu paorii'', pe care poetul Ştefan Pătruţ o realiza la postul lugojean de radio.
    Din aceşti tineri patru au fost recitatori de poezie dialectală : Dana Stancu, Bianca Tisan, Emil Crăciun, Silviu Boian şi doi scriitori in grai bănăţean: Cătălin Suba şi Sergiu Boian.
    Lunar se organizau şedinţe de cenaclu temele fiind recitarea şi creaţia poeziei dialectale, sub îndrumarea actorului Eugen Gangan şi a poeţiilor în grai banăţean de la Gura Satului : Ionel Iacob Bencei şi Ştefan Pătruţ.
    La aniversarea la un an de la infinarea cenaclului in 14 martie 1998, poetul şi epigramistul timişorean Ionel Iacob Bencei declara în săptămânalul lugojean Redeşteptarea : ,,Sărbătorim astăzi la REN Lugoj, un an de la înfiinţarea cenaclului V.V. Delamarina, graţie a unei iniţiative lăudabile a confratelui Ştefan Pătruţ. Eu, care de câţiva ani buni bat drumul Lugojului, m-am bucurat foarte mult şi de emisiunea ,, La givan cu paorii ’’, atunci când a început şi mă bucur şi de această iniţiativă, iar acum după un an de zile , văzându-i mai mult timp pe toţi auzindu-i pot să spun că au calităţi deosebite . Eu le doresc la toţi succes în viaţă şi atâta timp cât pot să vină la acest cenaclu , să vină. Sper să nu se piardă tradiţia, chiar dacă unii îşi vor lua zborul. ''

    Precizări cu privire la redarea în scris a rostirii dialectale bănăţeneşti

    1. Principiul fonetic (redarea rostirii) este precumpănitor; potrivit

    acestuia este „aproximată” în scris vorbirea bănăţeană fără a se face apel la

    transcrierea fonetică. Cuvinte precum ziuă, Dumnezeu, vezi, găseşti, grăbeşte,

    deal, unde, dimineaţă, Dinu se transcriu simplu, corespunzător fonemelor întâlnite în rostirea bănăţeană astfel: dzîuă, Dumńedzău, vedz, găsăşci, grăbeşce, geal, unge, gimińaţă, Ginu.

    2. Pentru redarea „sunetelor specifice” ale rostirii bănăţene (profitând

    de facilităţile tehnoredactării computerizate) sunt preluate din alfabetul fonetic

    doar următoarele semne: ś, ź (śe, śi, źe, źi): śerc, śe, śeva (cerc, ce, ceva); śinś,

    śińeva (cinci, cineva); źer, źamăn, merź, merźe (ger, geamăn, mergi, merge);

    źińere. Dar ś, ź urmate de vocalele o, a se redau fără semivocalele i, e: śară

    (ceară), śoc (cioc), śocâi (stârv), źoc (joc), źană (geană), źamăn (geamăn).

    3. Dintre celelalte consoane palatalizate din subdialectul bănăţean (b,

    p, v, f, d, t, l, r, m, n), redăm palatalizarea lui n prin ń, sunet specific graiurilor

    bănăţene ca şi tuturor limbilor romanice: cuń (cui), călcâń (călcâi), ńauă,

    Ńelu, gimińaţa/gimńaţa, Dumńedzău. În mod excepţional, păstrăm ń în

    transcrierea unor nume Andrăşoń, Băloń, Vorovoń, Mărcoń sau localităţi

    Sărăzań, Murań, Greoń.

    4. Excesul de „înmuieri” (palatalizari): vorb iesce, Pi ersa, aproap ie, lov iesc,

    Ni elu, mot iel, ti eu (tau), ti eli e (tale), r ieuma, muier ie, lumi e a fost înlaturat în

    redarea în scris.

    Vasile Barbu - Literatura română în dulcele grai bănăţean la românii din Banatul sârbesc

     

    Deseori marginalizată pe nedrept şi socotită a fi un gen literar minor fără imagini poetice bogate în metafore şi alte figuri de stil, fără expresivitate şi profunzimea pe care o are poezia, literatura în general, totuşi scrisul în graiul bănăţean, atât în partea română a Banatului şi într-o măsură mai mică şi în partea noastră a Banatului sârbesc, a reuşit să se afirme pe un plan cultural mai larg devenind o adevărată mişcare literară.

    Iar după constituirea Uniunii Scriitorilor în Grai Bănăţean, cu sediul la Uzdin este clar că această mişcare literară va putea să se dezvolte tot mai mult şi să se afirme pe un plan cultural românesc mai larg, promovând valorile de netăgăduit ale specificului român-bănăţean împins dincolo de patria limbii.

    Promo

    Imagini aleatoare

    Sorin Olariu

    Cine e online

    În acest moment sunt 0 utilizatori şi 20 vizitatori online.

    Visitors

    • Total Visitors: 9775169
    • Unique Visitors: 46817
    • Since: Dum, 27/12/2015 - 21:50

    Un site realizat și administrat de
    Dușan Baiski

    Vizitatori Banaterra

    Display Pagerank