Port popular românesc din Cărbunari

Port popular românesc din Cărbunari

"Port din Cărbunar (Bănat)" - Carte poștală editată de Edit. Tip. şi Librăriei Diecezane Caransebeş, circulată, stampila poştei din "JUN 915" datată "14.6/1915".
Imagine trimisă de: Walter Stahli

Port popular românesc din Cornereva

Port popular românesc din Cornereva

"Port din Cornereva (Bănat)" - Carte poștală editată de Edit. Tip. şi Librăriei Diecezane Caransebeş, circulată, ştampila poştei din "SEP 911", datată "Blaj 22/ IX. 1911".
Imagine trimisă de: Walter Stahli

Port popular românesc din Jupa

Port popular românesc din Jupa

"Port din Jupa (Bănat)" - Carte poștală editată de Edit. Tip. şi Librăriei Diecezane Caransebeş, circa 1910 - 1915.

Imagine trimisă de: Walter Stahli

Oravița - Port popular românesc

Oravița - Port popular românesc

Portul popular românesc din Oraviţa" - Carte poștală editată de Weiss Felix, Oraviţa, circulată şi purtând ştampila poştei cu data de "13 MAJ 1906". 

Secusigiu - Port popular românesc

Secusigiu - Port popular românesc

Ţărancă română din Secusigiu. Carte poștală editată la Praga înainte de 1906. 
Imagine trimisă de: Walter Stahli (Germania)

Cenad - Kirchweih

 

Kirchweih la Cenad, 1981„Kirchweih“ înseamnă pentru etnia germană sărbătoarea anuală a hramului bisericii romano-catolice dintr-o anumită așezare, în cazul de față Cenad, județul Timiș. Aceasta se ține pe data de 24 septembrie, de Sf. Gerhard, patronul bisericii. În context, trebuie precizat faptul că localitatea Cenad a fost sediu de episcopie romano-catolică, iar Gerard de Cenad, de origine venețiană, a fost primul episcop.
Cum se desfășoară o asemenea serbare? În primul rând, băieții care vor lua parte la petrecere trebuie să aibe de pereche o fată (prietenă, vecină sau chiar verișoară etc.). În toate zilele când va fi dans, cei doi vor forma o pereche. După ce fiecare și-a întrebat perechea dacă merge cu el, la Kirchweih, băieții vor alege pe unul care va fi conducătorul lor. Acesta va avea cuvântul, el va merge totdeauna cu perechea lui în primul rând al alaiului. Va fi ales și un al doilea pe listă. Împreună, cei doi vor conduce întreaga serbare.

Vatriș, Flavius Cosmin - Jebel - Credinţe şi practici magice

 

Măr cu bani - JebelLa fel ca în orice sat românesc, viaţa spirituală a jăbeleanului a fost o contopire dintre real şi imaginar, dintre creştinism şi practici magice. Din cele mai vechi timpuri, anumite lucruri şi anumite fiinţe au dobândit puteri supranaturale.
Hotarul satului în limbajul popular purta denumirea de gomilă. Ca limită a spaţiului locuit şi muncit de oameni, era bântuit de duhuri necurate.
Podul (peste o apă) era locul unde bătranele satului „aflau” care fată urmează să se mărite. La pod se punea un fir de aţă roşie şi unul de aşă neagră. Dacă pe pod treceau fete, prima care rupea firul roşu urma să se mărite curând.
Şanţul de sub streaşina casei era locul unde se interzicea urinatul deoarece era”Masa Sfincelor”.
Groapa în care se punea placenta femeii (soarcea) era facută în capatul gradinii. Femeile înainte năşteau acasă. Placenta era pusă într-o oală veche şi apoi îngropată în capătul grădinii.
La rădăcina unui măr se săpa o groapă unde, timp de şase săptămâni se vărsa apa scaldei unui nou născut.

Tradiţii la sârbii din Banat - Badnjak

 

Badnjak - Arderea badnjakului - tradiţie de Ajun de Crăciun (Badnji dan) la sârbii ortodocşi de rit vechi, care are loc pe 6 ianuarie după calendarul gregorian, respectiv pe 24 decembrie după calendarul iulian.

Făşanc

 

FășancDenumire actuală
Fasang sau Farsang sau Fasanc

Descriere
Termenul „farsang”(fasanc- in pronuntie romaneasca) vine din germana si se traduce „masca”.
Se pare ca acest obicei (profan la inceput - a ajuns o sarbatoare religioasa) ar fi aparut in lumea germana, maghiara-catolica, extinzandu-se in zona ortodoxa a Banatului de Sud, la romani si sarbi .
Incepe in prima duminica dupa Lasata Secului, cu 6 saptamani inainte de postul Pastelui. In acea duminica are loc „fasancul cel mic” (al copiilor); luni si marti este „fasancul cel mare” (al tinerilor casatoriti, necasatoriti, etc). Initial fasancul dura 6 zile; astazi numai 3 zile (duminica, luni, marti – romanii; luni, marti, sambata – sarbii).
Semnificatia lui este complexa : prin ironie, satira, parodie se scot la iveala relele facute de semeni; neplacerile, necazurile pricinuite de natura in acel an; apoi sansa purificarii corporale si sufletesti (simbolic prin atingerea cu nuiaua, mai nou cu o sticla de plastic) in postul Pastilor, lucru ce-l determina pe om sa fie mai bun, mai tolerant, mai realist. De asemenea, fasancul este un spectacol, un carnaval al costumelor si mastilor, precum o piesa de teatru in aer liber.

 

Promo

Salbe

Biblioteca Banat

Vizitatori Banaterra

Display Pagerank